Falsul in declaratii: continut legal,
subiecti, continut constitutiv.
Fapta consta in declararea
necorespunzatoare adevarului facuta unui organ sau
institutii de stat ori unei alte unitati dintre cele la care se
refera art. 145, in vederea producerii unei consecinte juridice
pentru sine sau pentru altul atunci cand, potrivit legii sau
imprejurarilor, declaratia facuta serveste pentru
producerea acelei consecinte. Subiect activ poate fi orice persoana responsabila
penal, participatia neputand fi posibila sub forma coautoratului.
Subiect pasiv e persoana fizica sau juridica care suporta
consecintele juridice ale actului intocmit in baza unei declaratii
false. Element material este actiunea de a face o declaratie in scris
sau oral in fata unei institutii de stat, ea trebuind semnata.
Urmarea imediata consta in starea de pericol pentru increderea
publica in adevarul pe care trebuie sa-l reprezinte o
declaratie data in conditiile cerute de lege. Legatura de
cauzalitate rezulta din savarsirea faptei. Forma de
vinovatie e intentia directa, iar mobilul si scopul nu
au relevanta.
