Cauzele si conditiile savarsirii infractiunilor contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, savarsite din culpa

Cauzele si conditiile savarsirii infractiunilor contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, savarsite din culpa

Dincolo de identificarea si prelucrarea urmelor materiale descoperite in campul faptei - preocupare ce intra predilect in sfera criminalisticii - sunt de parere ca eforturile mileniului trei vor fi orientate catre "interpretarea comportamentelor umane cu finalitate criminogena".

Daca "campul faptei" - expresie consacrata in criminalistica clasica - conduce catre materialitatea obiectuala a urmelor clasice apte sa permita conturarea probatiunii si identificarea autorilor, noile concepte printre care "scena crimei", provoaca in directia acceptarii unei realitati dinamice in derulare, a secventelor comportamentale, fortand componenta psihologica a omului legii (procuror, judecator de instructie, organ de urmarire penala, etc.) sa interpreteze motivatiile, intentiile, habitudinile, rationamentele, logica, sensul, organizarea conduitelor criminogene, in ideea conturarii profilului psihologic, "amprenta comportamentala" apta schitarii unei galerii de potentiale portrete ale personalitatii pretabililor inclusi in cercurile de banuiti.

Profesionistul investigator - expertul psiholog - este chemat ca, in virtutea celor sus-mentionate: sa reproduca prin propria-i imaginatie imprejurarile si actiunile derulate de faptuitor, oferind organelor de urmarire penala "filmul crimei in dinamica sa"; sa-si imagineze profilul faptuitorului, oferind organelor de urmarire penala, "amprenta sa psihocomportamentala"; sa anticipeze "comportamentul urmator pretabil" contracarand pentru viitor "miscarile" autorului prin intuirea versiunilor optime cu grad rezonabil de credibilitate in identificarea acestuia[1].

Literatura de specialitate, in sens clasic, de exemplu pentru omoruri, a evidentiat o grila de exigente careia trebuie sa-i raspunda investigarea stiintifica a acestui gen de infractiune:

1. Ce s-a petrecut la locul faptei si care sunt motivele crimei? in sens juridic - incadrarea juridica a faptei (viol, omor, suicid etc.); in sens psihologic (satisfactie sexuala, suprimarea vietii, insusirea bunului, razbunare, premeditare, jaf, interes material etc.).

2. Omorul s-a comis pe locul unde s-a gasit cadavrul? in sens criminalistic (interpretarea urmelor traseologice si dinamice).

3. Cine este ucis? in sens juridic; in sens criminalistic (identitatea victimei).

4. Cand a fost comisa crima? in sens criminalistic (verificarea eventualului alibi); in sens medico-legal (modificari cadaverice etc.).

5. In ce fel s-a comis crima? in sens juridic; in sens psihologic (sub aspectul laturii subiective: intentie, culpa, legitima aparare etc.).

6. Criminalul a luat masuri pentru ascunderea omorului si in ce constau aceste masuri? in sens psihologic (profilul psihologic al autorului, experienta infractionala, duplicitatea, inteligenta, simularea etc.).

7. Crima a fost comisa de o singura persoana sau de mai multe? in sens juridic (autorat, coautorat, complicitate etc.); in sens medico-legal (numarul si felul leziunilor, raportul de cauzalitate leziune-arma de aparare sau atac, rezistenta victimei, dinamica si dispunerea leziunilor etc.).

8. Care sunt caile de acces ale criminalilor in campul faptei, in ce mod au parasit campul faptei, cat timp au ramas acolo si ce actiuni au savarsit? in sens criminalistic (interpretari dinamice si traseologice); in sens psihologic (siguranta, precipitarea, logica comportamentelor in derularea scenei crimei).

9. Cine este faptuitorul? in sens juridic (stabilirea raspunderii si a pedepsei); in sens criminalistic (identificarea autorului).

10. Care sunt experientele pozitive si limitele investigatiei stiintifice desprinse din solutionarea cauzei? in sens juridic; in sens criminalistic; in sens psihologic (interpretarea modului de operare; ex: daca este vorba de un criminal in serie?).