Clasa I de mostenitori (descendentii defunctului)

Clasa I de mostenitori (descendentii defunctului)

Prima clasa de rude chemate la mostenirea defunctului este constituita, potrivit art. 669 C. civ., din copiii acestuia si urmasii lor in linie dreapta la infinit, indiferent ca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. Codul familiei a asimilat pe deplin copilul din afara casatoriei cu cel din casatorie cu conditia evidenta ca legatura de filiatie sa fie stabilita prin una din caile admise de lege (art. 63 C. fam.). Potrivit vechii reglementari a Codului civil copilul din afara casatoriei nu avea drepturi succesorale decat fata de mama sa si rudele acesteia si niciun drept la mostenirea lasata de tatal sau din afara casatoriei.

In clasa descendentilor se includ si copiii rezultati din adoptie. In prezent, Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei consacra numai adoptia cu efecte depline, dar distinctia dintre cele doua forme de adoptie (infiere) se impune.

Daca adoptatorul este de cuius in ambele feluri de adoptie cel adoptat si descendentii sai vor fi chemati la mostenirea adoptatorului.

In cazul adoptiei cu efecte depline raporturile de rudenie cu parintii firesti si rudele acestora inceteaza, astfel ca cel adoptat si descendentii sai nu vor mai putea veni la mostenirea parintilor de sange sau a rudelor acestora. In schimb in cazul adoptiei cu efecte restranse se pastreaza legaturile de rudenie in propria familie, astfel ca adoptatul si descendentii sai vin la mostenirea ascendentilor firesti in calitate de descendenti.

In ipoteza ca adoptia nu a fost facuta de catre defunct ci de catre descendentul acestuia, numai in cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul si descendentii sai vor avea chemare succesorala la mostenirea lasata de defunct, intrucat devin rude nu numai cu adoptatorul ci si cu rudele acestuia, asadar, si cu defunctul. In cazul adoptiei cu efecte restranse insa adoptatul si descendentii sai nu vor avea vocatie la mostenirea ascendentului adoptatorului intrucat nu sunt rude cu rudele adoptatorului si deci nici cu de cuius

Impartirea mostenirii intre descendentii de gradul I se face in mod egal sau pe capete. Aceeasi este situatia si in cazul descendentilor de grad subsecvent cand vin la mostenire in nume propriu si nu prin reprezentare. Daca insa descendentii de gradul II si urmatoarele vin la mostenire prin reprezentare, asa cum am vazut, impartirea nu se face pe capete ci pe tulpini si subtulpini. Daca exista descendenti mai indepartati in grad care nu beneficiaza de reprezentare ei vor fi exclusi de la mostenire caci mostenitorii in grad mai apropiat cu defunctul ii inlatura de la mostenire pe cei in grad mai indepartat.

Descendentii lui de cuius, pot veni la mostenire, asa cum am vazut, in nume propriu sau prin reprezentare. Ei sunt mostenitori rezervatari, legiuitorul (art. 841 si art. 842 C. civ.) pastrandu-le prin vointa sa o parte a mostenirii, care este rezerva, chiar atunci cand defunctul ar fi efectuat liberalitati peste cota permisa de legiuitor (cotitatea disponibila) avand dreptul, cum vom vedea intr-o alta parte acestei lucrari, sa ceara reductiunea liberalitatilor excesive.

Descendentii defunctului sunt si mostenitori sezinari, astfel ca potrivit art. 653C. civ. au dreptul de a intra in posesia mostenirii fara indeplinirea vreunei formalitati ca eliberarea certificatului de mostenitor.

In fine, in ipoteza ca vin la mostenire mai multi descendenti ai defunctului potrivit art. 751 C. civ. au unii fata de altii obligatia de raport. Aceasta inseamna ca trebuie sa aduca la masa succesorala donatiile ce au primit de la defunct, direct sau indirect, in afara de ipoteza ca au fost facute cu scutire de raport.