DREPT Medicina legala - grila rezolvata

DREPT Medicina legala - grila rezolvata

1) Medicina legala este:

2. o stiinta medicala de sinteza;  (pag 9)

2) Scopul medicinei legale este:

1. de a sprijini competent justitia prin elemente medico-biologice (pag 9)

3) Domeniul de activitate al medicinei legale cuprinde - printre altele: (pag 12)

1. tanatologia medico-legala;

4) Activitatea specifica de medicina legala se poate desfasura in cadrul:

1. institutelor de medicina legala; (pag 14)

5) Conform principiului competentei teritoriale:

3. serviciile de medicina legala judetene, in structura organizatorica a carora se afla cabinetele de medicina legala, sunt arondate unui institut. (pag 15)

6) Comisia de control si avizare functioneaza in cadrul:

2. unui institut de medicina legala; (pag 70)

7) Comisia superioara de medicina legala isi desfasoara activitatea:

2. numai la nivelul I.N.M.L. "Mina Minovici" Bucuresti; (pag 70)

8) Comisia superioara de medicina legala intocmeste:

1. un aviz (pag 69)

9) Legatura de cauzalitate si raportul de cauzalitate, din punct de vedere medico-legal sunt:

2. doua notiuni complet diferite; (pag 20)

10) Cand intre traumatism si deces nu se interpune nimic se poate stabili:

3. o legatura de cauzalitate directa - neconditionata (pag 20)

11) Cand intre traumatism si consecinta posttraumatica reprezentata prin deces sau vatamare corporala grava, se interpun factori preexistenti, din punct de vedere medico-legal se stabileste:

2. o legatura de cauzalitate directa - conditionata; (pag 20)

12) Autopsia medico-legala, sau judiciara este considerata:

3. o autopsie oficiala. (pag 41)

13) Spre deosebire de alte tipuri de autopsii, necropsia medico-legala trebuie sa fie:

2. completa; (pag 40)

14) Autopsia medico-legala este obligatorie:

3. in caz de moarte violenta.(pag 3)

15) Necropsia medico-legala este efectuata de:

1. medicul legist; (pag 41)

16) Etapele mortii organismului uman sunt:

3. agonia, moartea clinica, moartea biologica. (pag24)

17) Criteriul mortii organismului uman il constituie:

2. moartea creierului; (pag 25)

18) In urma efectuarii autopsiei medicul legist poate stabili daca:

1. moartea a fost violenta sau neviolenta: (pag 34)

19) Infiltratul sanguin reprezinta:

2. o reactie vitala de certitudine;

20) Reactia vitala, in medicina legala, permite:

1. diferentierea intre o leziune traumatica produsa in timpul vietii si una produsa post-mortem; (pag 43)

21) Saponificarea reprezinta:

2. un semn real, tardiv de moarte; (pag 33)

22) Diagnosticul de certitudine al mortii se stabileste in functie de:

1. semnele pozitive, precoce de moarte (pag 29)

23) Stabilirea distantei de tragere in cazul armelor de foc cu glont se face in functie de:

3. urmele/leziunile provocate de factorii secundari. (pag 63)

24) Zona de tatuaj si zona de pseudotatuaj, in impuscare:

2. sunt diferite fiind produse de factorii secundari, respectiv de factorii tertiali ai impuscarii; (pag 63)

25) Stabilirea distantei de tragere in impuscarea cu alice se face in functie de:

2. gradul de dispersie al alicelor; (pag 64)

26) Inelul de contuzie, in impuscare:

1. este situat in jurul orificiului de intrare;(pag 59)

27) Asfixiile mecanice semnifica, in medicina legala:

2. anoxiile anoxice de cauze violente; (pag 51)

28) Spanzurarea este considerata tipica, atunci cand:

3. nodul latului este situat la ceafa.(pag 52)

29) Spanzurarea este considerata completa, atunci cand:

1. cadavrul, suspendat in lat, nu atinge nici o suprafata de sprijin; (pag 52)

30) Strangularea si sugrumarea:

1. sunt doua forme distincte de asfixie mecanica; (pag 53-54)

31) Sufocarea este o forma de asfixie mecanica produsa prin:

2. astuparea orificiilor buco-nazale cu diverse obiecte; (pag 54)

32) Inecarea este sinonima cu:

1. submersia; (pag 55)

33) Ciuperca de spuma de la cadavrele scoase din apa semnifica:

1. impreuna cu petesiile asfixice ca moartea s-a produs prin submersie; (pag 43?)

34) Strangularea sau sugrumarea semnifica, din punct de vedere criminalistic:

1. omuciderea; (pag 53)

35) In medicina legala prin traumatism se inNelege:

2. actiunea unui agent traumatic asupra organismului uman; (pag 73)

36) Infirmitatea este:

1. o consecinta posttraumatica definitiva; (pag 76)

37) Slutirea este:

2. o vatamare corporala grava prevazuta de art. 182 C.pen.; (pag 79)

38) Criteriile medico-legale, directe si indirecte, sunt folosite de medicul legist in vederea:

2. aprecierii gravitatii unui traumatism asupra persoanei; (pag 75)

39) "Zilele de ingrijire medicala" reprezinta:

3. riteriul medico-legal direct. (pag 75)

40) In situatia in care o persoana considera ca evaluarea medico-legala posttraumatica, facuta de medicul legist intr-un raport de expertiza, nu este obiectiva, poate solicita:

2. avizul Comisiei de control si avizare a actelor medico-legale;

41) Dupa un raport de noua expertiza medico-legala, in aceeasi speta, se poate solicita:

2. avizul Comisiei superioare medico-legale;

42) Se considera ca o leziune traumatica este periculoasa pentru viata unei persoane:

1. atunci cand in lipsa unui tratament adecvat, se produce decesul persoanei respective; (pag 81)

43) Infirmitatea si slutirea reprezinta:

3. criterii medico-legale indirecte de apreciere a gravitaNii unui traumatism asupra unei persoane.

44) Agentii traumatici care pot produce leziuni traumatice elementare corpului uman pot fi:

1. mecanici, fizici, chimici;

45) Corpurile contondente fac parte din categoria agenNilor traumatici:

2. mecanici; (pag 73)

46) Curentul electric si presiunea atmosferica sunt agenNi traumatici:

3. fizici.(pag 73)

47) Din categoria agentilor traumatici chimici fac parte:

2. substantele toxice medicamentoase; (pag 73)

48) Prin sintagma ,,leziuni traumatice elementare sau primare" sunt desemnate leziunile traumatice care:

1. sunt situate la nivelul tegumentului fiind vizibile la examenul extern; (pag 85)

49) Leziunile traumatice primare sau elementare cu soluNie de continuitate sunt:

3. excoriatiile si plagile. (pag 86-87)

50) Echimozele sunt leziuni traumatice elementare:

2. fara solutie de continuitate; (pag 85)

51) Leziunile traumatice elementare apar de regula:

1. la locul de actiune al agentului traumatic; (pag 85)

52) Se vindeca fara sechele cicatriceale:

3. leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate. (pag 85)

53) Plagile cu marginile netede si unghiurile ascutite semnifica faptul ca au fost produse de un corp dur ascutit:

2. cu o muchie taietoare si una netaietoare; (pag 88-90?)

54) Leziunile traumatice de aparare activa se intalnesc cu precadere la nivelul:

3. palmelor. (pag 88)

55) In situatia apararii pasive leziunile traumatice vor putea fi constatate mai ales la nivelul:

2. antebratelor; (pag 88)

56) Mecanismul activ de producere a leziunilor traumatice inseamna:

3. lovire cu corp dur. (pag 84)

57) Mecanismul activ de producere a leziunilor traumatice este caracteristic:

1. agresiunilor; (pag 84)

58) Caderea, ca imprejurare de producere a leziunilor traumatice, inseamna pierderea echilibrului si lovirea de:

3. planul proxim vertical. (pag 91)

59) In precipitare leziunile traumatice sunt:

3. diverse, multipolare, de regula mortale. (pag 92)

60) Leziunea traumatica specifica care diferenNiaza lovirea activa de cea pasiva, este:

3. leziunea de contralovitura. (pag 84)

61) Leziunile traumatice produse pietonului in imprejurarile unui politraumatism de trafic rutier sunt mai grave daca au fost determinate:

3. printr-un mecanism asociat de lovire - proiectare. (pag 96)

62) In precipitare, ca principala modalitate de sinucidere, rezista:

3. pielea. (pag 92)

63) Ca mecanism simplu de producere a leziunilor traumatice pietonului, calcarea cu roata de cauciuc (anvelopa) produce si leziuni specifice reprezentate prin:

1. echimoze in ,, zig-zag", sub forma unor dungi; (pag 95?)

64) Termoagresiunea la nivel local produce:

2. arsurile; (pag 98)

65) Le nivel general, crioagresiunea poate detemina:

3. hipotermia. (pag 99)

66) Arsurile si degeraturile sunt posibile manifestari locale ale:

1. temperaturii crescute sau scazute, ca agent traumatic fizic; (pag 98)

67) Presiunea atmosferica scazuta este nociva asupra organismului uman datorita scaderii concentratiei de O2 (N = 20-21% in aer) putand determina:

3. raul de munte. (pag 99)

68) Presiunea atmosferica crescuta responsabila printre altele de boala de cheson - embolia de ascensionare, acNioneaza prin intermediul:

3. N2. (pag 100)

69) Betia adancurilor este determinata de:

3. presiunea atmosferica crescuta. (pag 100)

70) Radiatiile ultraviolete, naturale (soarele), sau artificiale (corpurile incalzite la temperaturi de peste 1500 °C), au ca principal efect nociv:

1. aparitia cancerului cutanat. (pag 101)

71) Radiatiile infrarosii pot produce:

2. insolatie(pag 101)

72) Electrotrauma tehnic - industriala sau casnica poate fi evidentiata necroptic, macroscopic, prin:

1. marca electrica, arsura electrica, epidermoliza etc; (pag 102)

73) Eritemul ramificat (figura de traznet) ca efect caloric al electrotraumei atmosferice:

1. poate fi evidentiat necroptic macro si/sau microscopic;

74) Simularea, latura inventiv-pozitiva a comportamentului duplicitar semnifica incercarea constienta si premediatata a unei persoane:

2. de a imita, provoca sau exagera diferite boli psihice si/sau somatice; (pag 107)

75) Simularea amplificatoare si suprasimularea sunt manifestari ale :

1. simularii exagerare; (pag 108)

76) Leziunile traumatice autoproduse in simulare care, in cele mai multe situaNii, nu sunt periculoare pentru viaNa persoanei respective si sunt situate in regiuni corporale accesibile propriei maini, se insotesc, de regula, cu:

3. leziuni de tatonare - ezitare. (pag 109)

77) Comportamentul simulant poate fi evidenNiat prin:

1. expertiza medico-legala psihiatrica; (pag 107)

78) Expertiza medico-legala psihiatrica este efectuata de o comisie speciala formata din:

2. un medic legist si doi medici psihiatri; (pag 111)

79) Discernamantul este o stare:

1. de fapt (pag 111)

80) Expertiza medico-legala psihiatrica a faptuitorului este obligatorie:

3. in pruncucidere.

81) Daca in urma efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice discernamantul persoanei supuse examinarii este pastrat, aceasta echivaleaza, din punct de vedere juridic, cu:

2. responsabilitatea; (pag 113)

82) Instituirea masurii de siguranta, cu caracter medical, a internarii medicale obligatorii se poate lua in baza unei:

2. expertize medico-legale psihiatrice;

83) Caracterul penal al faptei este inlaturat de betia:

3. accidentala.

84) Betia voluntara produsa de alcool sau alte substante:

2. poate constitui o circumstanta agravanta sau atenuanta;

85) Betia patologica este acea forma de betie caracterizata prin manifestari ample de betie la ingestia:

1. unor cantitati mici de alcool; (pag 105)

86) Alcoolul etilic este considerat o substanta toxica cu frecvente implicatii medico-legale datorita actiunii sale de:

1. a deprima activitatea sistemului nervos prin blocarea scoartei cerebrale (pag 105)

87) Cantitatea/concentratia alcoolului in sange exprimata in g %o, se numeste:

3. alcoolemie. (pag 103)

88) Cantitatea/concentratia alcoolului in urina exprimata in g %o, se numeste:

1. alcoolurie; (pag 104)

89) Pruncuciderea este considerata:

3. o forma atenuata de omor.(pag 114)

90) Ca varianta de specie a omorului, pruncuciderea trebuie realizata de mama:

1. genetica (pag115)

91) Pentru ca fapta mamei naturale, ca subiect activ nemijlocit si calificat, materializata in uciderea noului-nascut sa constituie infractiunea de pruncucidere, trebuie sa fie realizata datorita:

1. unei stari de tulburare psihica determinata de nastere; (pag 116)

92) Se considera ca noul nascut a fost nascut viu daca:

3. a respirat. (pag 116)

93) Durata vietii intrauterine a produsului de conceptie umana, se poate face in functie de:

1. perimetrul cranian;  

94) Expertiza medico-legala pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei privative de libertate este efectuata de o comisie medico-legala formata din:

3. un medic legist, un medic din cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unul sau mai mulNi medici de specialitate ce apartin retelei sanitare a Ministerului Sanatatii.

95) Noua expertiza medico-legala pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei privative de libertate se poate efectua la nivelul:

2. serviciului medico-legal judetean;

96) Dupa efectuarea unui raport de noua expertiza medico-legala pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei privative de libertate o alta expertiza medico-legala cu aceleasi obiective pentru aceeaNi persoana poate fi facuta numai la nivelul:

1. I.N.M.L. ,, Mina Minovici" Bucuresti;

97) Prin boala care il pune pe condamnat in imposibilitatea de a executa pedeapsa se intelege boala care:

2. nu poate beneficia de asistenta medicala in cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

98) Elementele caracteristice plagii impuscate sunt:

2. orificiul de intrare, canalul si orificiul de iesire; (pag 59)

99) Diferenta dintre o plaga impuscata si o plaga intepata se poate face, in functie de prezenta in jurul orificiului de intrare a:

1. inelelor (centuri sau gulerase);

100) Certificatul medical constatator al decesului poate fi intocmit si de medicul legist daca acesta:

2. a efectuat autopsia;

101) Certificatul medico-legal traumatologic poate atesta prezenta numai a leziunilor traumatice:

2. recente (pag 67)

102) Fata de un Raport de expertiza medico-legala, Certificatul medico-legal are o forta probatorie

3. egala. (pag 67)

103) Raportul de expertiza medico-legala:

2. se poate dispune in oricare din fazele procesului penal; (pag 68)

104) Raportul de constatare medico-legala:

2. se intocmeste candexista pericolul disparitiei unor mijloace de proba (pag 68)