 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
REGIMUL JURIDIC APLICABIL INDIVIZIUNII
PRINCIPIILE INDIVIZIUNII SUCCESORALE
Regimul juridic al indiviziunii succesorale nu este reglementat prin norme speciale de Codul civil, urmand a se face trimitere la regulile statuate de doctrina si jurisprudenta, in materie de proprietate.
Indiferent de izvorul ei, indiviziunea este guvernata de doua principii :
a) fiecare comostenitor (coindivizar) are, chiar in momentul deschiderii succesiunii un drept exclusiv asupra cotei parti ideale si abstracte din drepturile succesiunii (de exemplu ½, ¼ etc.).
b) nici un comostenitor (coindivizar) nu are un drept exclusiv asupra unor bunuri individualizate care alcatuiesc indiviziunea sau asupra unei parti dintr-un asemenea bun.
CONSECINTELE JURIDICE ALE INDIVIZIUNII SUCCESORALE
Tinand seama de faptul ca fiecare comostenitor (coindivizar) nu are un drept exclusiv asupra unui bun din indiviziune, actele ce au ca obiect un astfel de bun nu pot fi facute de catre un singur comostenitor (coindivizar). Distingem, astfel, doua reguli:
8. L. Stanciulescu " Mostenirea testamentara. Transmisiunea si imparteala mostenirii ", pag. 255.
3.1. Actele juridice incheiate de catre coindivizari cu privire la bunurile succesorale individual determinate sunt guvernate de regula unanimitatii . Conform acestei reguli nici un comostenitor nu va putea efectua acte fara acordul unanim al tuturor coindivizarilor.
Vom distinge insa intre actele materiale si actele juridice incheiate de catre coindivizari.
a) Regula unanimitatii nu opereaza in cazul actelor materiale efectuate de fiecare mostenitor, dar este necesar ca prin aceste acte sa nu fie lezate drepturile celorlalti comostenitori.
Astfel ca un mostenitor va putea folosi sau conserva bunurile succesorale aflate in indiviziune.
Practica judecatoreasca a aratat ca un comostenitor poate folosi bunurile indivize fara a avea consimtamantul celorlalti coindivizari, cu singura conditie de a fi respectate drepturile celorlalti.
Utilizarea bunului nu poate duce la schimbarea destinatiei acestuia si nici la transformarea modului de folosinta, fara consimtamantul tuturor coindivizarilor.
Cand unul dintre comostenitori a cules singur fructele bunului indiviz, ceilalti coindivizari pot pretinde sa li se predea partea din fructe care li se cuvine sau sa li se plateasca contravaloarea folosintei proportional cu cota-parte ideala si abstracta a fiecaruia, independent de impartirea bunului.
10. T.S., S. civ, dec. nr.549/1978 in " Indreptar interdisciplinar de practica juridica ", S. Zilberstein, F. Deak, A. Petrescu, 1983, Edit. Didactica si pedagogica, pag.116;
S.T., S. civ., dec. nr. 157/1970, in R.R.D. nr.7/1970, pag.181.
11. St. Carpeanu " Drept de mostenire "
L. Mihai - " In legatura cu obiectul partajului succesoral ", in R.R.D., 2/1987, pag.24.
A. Sitaru - " In legatura cu obligatia aducerii fructelor la masa bunurilor
partajabile ", in R.R.D nr.10/1977, pag.37
Daca in urma folosirii bunurilor indivize se aduc acestora degradari, ceilalti comostenitori vor putea cere remedierea degradarilor sau despagubirilor in termenul art.998-999 C.civ., fara un prealabil partaj cu privire la bunurile respective.
Actele de conservare pot fi facute de oricare dintre coindivizari si constau in efectuarea unor lucrari de intretinere a bunului succesoral instituirea unei inscriptii ipotecare, etc.
b. Regula unanimitatii se aplica actelor juridice de dispozitie si actelor de administrare.
Actele de dispozitie, privind un anumit bun nu pot fi incheiate de un singur indivizar. Este suficienta opozitia unui singur comostenitor pentru ca actul juridic sa nu poata fi incheiat. Cu toate acestea, cand un coindivizar dispune de intregul bun indiviz fara acordul celorlalti comostenitori (coindivizari), in practica judiciara s-a pus problema daca un asemenea act este sau nu valabil.
In literatura de specialitate s-au sustinut trei opinii, fiecare dintre ele avand o finalitate deosebita si fundamentari in drept diferite :
A. In primul rand s-a sustinut opinia in sensul mentinerii contractului de vanzare-cumparare incheiat intre coindivizarul vanzator si o terta persoana cu obligatia vanzatorului la despagubiri catre ceilalti comostenitori, in functie de cota succesorala a acestora si a caror intindere urmeaza sa fie diferita dupa cum vanzatorul a fost de buna sau rea-credinta.
B. In al doilea rand s-ar mai putea adopta si solutia nulitatii partiale a contractului de vanzare - cumparare in masura cotei de proprietate a reclamantului, mentinandu-se valabila instrainarea facuta in limitele cotei vanzatorului, cumparatorul urmand sa participe la imparteala in calitate de coindivizar.
12. T.S., S. Civil, dec.nr.106/1969, in " Culegere de decizii pe 1969 ", pag.241.
13. T.S. , S. civ. , dec. nr. 1658 / 1998 , in R.R.D. nr. 6 / 1989 , p. 66 - 67
Potrivit acestei solutii, ar urma ca vanzatorul sa raspunda fata de cumparator pentru evictiune partiala, indiferent de soarta bunului la partaj.
Solutia a fost criticata pe motiv ca " anularea partiala a contractului la cererea unor persoane straine de acesta nu are temei legal si nu se justifica nici din considerente practice pentru ca, daca la partaj bunul vandut va cadea in lotul vanzatorului el devine proprietar exclusiv cu efect retroactiv, acoperindu-se neregularitatea din momentul incheierii contractului, iar daca bunul se atribuie altui copartas nu justifica anularea numai in parte a vanzarii ".
C. In sfarsit, se poate sustine aplicarea regulilor
proprii starii de indiviziune, respectiv dreptul dobandit de cumparator va fi supus unei conditii rezolutorii;
procedandu-se la sistarea starii de indiviziune, soarta dreptului de proprietate dobandit de
cumparator va depinde de rezultatul partajului daca bunul va intra in lotul
coindivizarului - vanzator, ca
urmare a efectului retroactiv al partajului (art.786 C.Civil) acesta va fi
considerat proprietar exclusiv in mod retroactiv, si ca atare contractul de vanzare - cumparare va ramane
valabil. Evident, pentru egalizarea
loturilor, instanta il va obliga
pe comostenitorul care a instrainat intregul bun
14. F. Deak , Bucuresti , 1996, pag. 46 , infra. 135.
15. In cazul instrainarii bunului aflat in indiviziune nu se aplica regulile privitoare la vanzarea lucrului altuia, ci regulile proprii starii de indiviziune, a se vedea:
C. Toader, R. Popescu - " Consideratii in legatura cu aplicarea principiului aparentei de drept in materia mostenirii " , in " Dreptul " nr.9/1993, pag.33-40
Fr. Deak - " Contracte civile " in " Contracte civile si comerciale " de Fr. Deak, St. Carpenaru, Ed. LUMINA LEX, Bucuresti, 1993, pag.42.
L. Stanciulescu - " Dreptul de mostenire " , pag.257-258.
In practica, vanzarea unui bun de catre unul dintre coproprietari unei terte persoane este un criteriu care determina instantele sa atribuie bunul in lotul acelui coindivizar din ratiuni, evident, practice. Un astfel de criteriu poate fi inlaturat de anumite situatii (de ex. un coindivizar nu are locuinta sau cea pe care o are este necorespunzatoare).
In concluzie, daca un comostenitor (coindivizar) a incheiat un act pe care nu avea dreptul sa-l incheie (de ex. vanzarea intregului bun indiviz ) actul nu este nul, ci numai inopozabil fata de ceilalti coindivizari, fiind retroactiv al partajului daca bunul cade in lotul vanzatorului.16)
Trebuie precizat ca siutatia vanzarii unui bun succesoral aflat in indiviziune este valabila numai daca comostenitorul dispune de un anumit bun din mostenire.
Astfel, oricare dintre comostenitor poate dispune liber, fara acordul celorlalti de cota sa ideala de proprietate din bunul determinat sau din universalitate ori dintr-un bun determinat din universalitate. Daca coproprietarul a vandut nu bunul, ci cota sa parte indiviza (cota ideala asupra bunului), iar dobinditorul s-a substituit in dreputrile lui, vanzatorul nici nu mai are dreptul sa participe la partaj, fiind tinut sa garanteze numai dreptul asupra cotei indivize de proprietate, iar nu rezultatul partajului (atribuirea bunului cumparatorului)
Deci, vanzarea cotei ideale de drept asupra bunului este valabila din momentul incheierii contractului si indiferent de momentul cind intervine partajul si de rezultatul lui.
Practica judecatoreasca a stabilit ca in cazul vanzarii cotei-parti de catre un coindivizar celuilalt coproprietar, punandu-se astfel capat indiviziunii, instrainarea va fi asimilata partajului, pretul avand practic valoarea sultei. 17) Daca se va vinde cota - parte altui comostenitor, fara a inceta indiviziunea, se considera ca vanzarea a fost translativa.
16. Ch. Larroumet, op. cit., pag.166-167.
17. Cos I, dec. nr. 70/1946, eu "justitia noua" , nr.7-8/1946, p.146.
Regula unanimitatii cunoaste o singura exceptie legala, prevazuta de art.736 Cod civil, potrivit caruia mobilele aflate in masa succesorala se pot vinde pentru plata datoriilor mostenirii daca majoritatea coindivizarilor considera necesar acest lucru ("daca majoritatea coerezilor socoteste necesara vinderea mobilelor pentru plata datoriilor succesiunii, ele se vand public dupa formele obisnuite").
Regula unanimitatii este aplicabila si actelor de administratie privitor la bunurile indiviziunii. In literatura de specialitate aceasta regula a fost deseori criticata, astfel ca practica judecatoreasca a validat unele acte incheiate de un coindivizar.S-a admis ca daca unul dintre coerezi preia administratia indiviziunii, iar ceilalti nu se opun, desi cunosc aceasta situatie, prin chiar acesta cei din urma imputernicesc pe cel dintai sa administreze comostenire. De exemplu, instanta a validat unele acte materiale sau juridice savarsite de un singur coindivizar cu scopul de a sustrage bunul indiviz unui pericol iminent, fara a aduce atingerea drepturilor celorlalti coindivizari.
Daca, dintr-un motiv temeinic, unii dintre mostenitori nu vor putea fi consultati, ceilalti vor putea administra succesiunea in calitate de giranti de afaceri. Astfel, intr-o speta s-a considerat ca actele de administrare sau conservare asupra unui bun indiviz, facut de catre un coindivizar profita si celorlalti inlaturand caracterul de imobil abandonat.
Efectuarea de catre un coindivizar a unor reparatii cu caracter de intretinere sau sporire a confortului acestuia da nastere doar unui drept de creanta, fara a fi afectate cotele din dreptul de propietate a coindivizarilor.
Precizam ca, pe toata perioada starii de indiviziune, schimbarea modului de folosinta a bunurilor nu se poate face, decat cu acordul tuturor mostenitorilor.
18. C. Toader, " Indiviziunea sI imparteala mostenirii " in " Mostenirea testamentara.Transmiterea si imparteala mostenirii ", de F.Deak si colaboratorii,pag.144
19. St. Campeanu, " Dr. de mostenire ", pag. 127.
Cat priveste actiunile in justitie ce pot fi exercitate de un singur comostenitor, solutiile practicii au fost diferite. Astfel, s-a decis ca un coindivizar poate cere remedierea degradarilor bunului indiviz sau efectuarea de catre un coindivizar a unor reparatii cu caracter de intretinere sau sporire a confortului acestuia da nastere doar unui drept de creanta, fara a fi afectate cotele din dreptul de propietate a coindivizarilor.
Precizam ca, pe toata perioada starii de indiviziune, schimbarea modului de folosinta a bunurilor nu se poate face, decat cu acordul tuturor mostenitorilor.
Cat priveste actiunile in justitie ce pot fi exercitate de un singur comostenitor, solutiile practicii au fost diferite. Astfel ca, s-a decis ca un coindivizar poate cere remedierea degradarilor bunului indiviz sau despagubirea in temeiul art. 998-999 C.civ. . Nu este admisibila o actiune in revendicarea bunului aflat in indiviziune, fara acordul unanim al coindivizarilor.
Din principiul potrivit caruia fiecare coindivizar are un drept propiu exclusiv asupra cotei- parti ideale de drept care i se cuvine din indiviziune decurge consecinta ca fiecare dintre ei poate dispune liber si fara consimtamantul celorlalti de cota sa parte.
Dupa deschiderea unei succesiuni, oricare mostenitor legal, respectiv legatar universal sau cu titlu universal poate incheia, in calitate de vanzator, un contract prin care in schimbul unei sume de bani sa transfere drepturile pe care le-a dobandit in urma acceptarii acelei mosteniri, catre o terta persoana. Cumparatorul se substituie, astfel, in drepturile vanzatorului participand la partaj in calitate de coindivizar.
20. Tribunalul Suprem, sect, civ., dec. nr. 106/1969, in R.R.D. nr. 5/1969, pag.175;
21. C.S.J., Sect. civ., dec nr. 1474/1992, in " Dreptul " nr. 7/1993, pag.91
Principiul liberei dispozitii asupra cotei indivize dintr-un bun determinat (propietatea pe cote-parti) sau dintr-o universalitate (indiviziune propiu-zisa) este unanim admis.In schimb, pentru ipoteza instrainarii cotei parti asupra unui bun determinat din universalitate (de ex.: comostenitorul nu instraineaza cota sa succesorala, ci numai cota asupra imobilului aflat in indiviziune, alaturi de alte bunuri) s-au exprimat pareri diferite. Astfel intr-o opinie s-a sustinut ca daca comostenitorul face acte de dispozitie " nu cu privire la partea abstracta din mostenire " dar cu privire la anumite lucruri concrete din mostenire, aflate in indiviziune sau la cota-parte din aceste lucruri, soarta acestor instrainari "va atarna de rezultatul impartelii".
S-a hotarat, in acest sens, ca " revanzarea cotei succesorale dintr-un bun aflat in indiviziune supune dreptul dobandit de cumparator unei conditii rezolutorii, a carui indeplinire are loc daca bunul nu a fost atribuit, la iesirea din indiviziune, coindivizarului care a instrainat cota sa ".
Intr-o opinie contrara, s-a sustinut ca odata ce coindivizarul a vandut cota sa parte din bunul indiviz, fara a aduce vre-o atingere drepturilor celorlalti, iar cumparatorul s-a subrogat in drepturile lui, efectele contractului nu mai depind de rezultatul partajului. Numai dobandirea intregului bun de cumparator - daca a urmarit acest scop - va depinde de rezultatul partajului, sub acest aspect contractul avand caracter aleatoriu. Dupa cum s-a aratat, daca un comostenitor se hotareste sa vanda "cesiunea poate avea ca obiect ori drepturile sale dintr-un bun determinat ori ansamblul drepturilor sale succesorale."
22. Fr. Deak - " Tratat de drept civil. Contracte speciale ", pag.45, Ed. ACTAMI, Bucuresti ,1996.
M. Eliescu - " Transmisiunea si imparteala mostenirii ", Ed. Academiei, Bucuresti, 1966, pag.208.
CSJ, S.Civil, dec. nr. 1199/1991, in "Deciziile CSJ 1990-1992", pag.150.
24.
Ph. Malaurie - "Cours de droit
civil. Les succesions. Les liberalites",
Precizam ca dobanditorul va putea primi numai cota - parte ideala din dreptul de mostenire, dar nu va putea primi un anumit bun in materialitatea lui, chiar daca valoarea acestuia va fi mai mica decat pretul cotei - parti din mostenire. De exemplu, daca cota - parte ideala de drept reprezinta ½ dintr-un imobil aflat in indiviziune, cumparatorul nu va putea primi etajul I al imobilului chiar daca valoarea acestuia este cu mult mai inferioara a intregii cote ideale de drept din acest bun.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
