Dreptul familiei - Bilete examen

Dreptul familiei - Bilete examen

Biletul 1

1. Conditii de fond ale casatoriei;

Conditiile de fond cerute pentru incheierea casatoriei sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre soti, si acestea sunt:

- diferenta de sex;

- varsta legala pentru ca o persoana sa se poata casatori - varsta minima de casatorie atat pentru barbati cat si pentru femei este de 18 ani, insa, pentru motive intemeiate, minorul care a implinit 16 ani se poate casatori;

- consimtamantul sotilor - viitori soti se casatoresc pe baza liberului consimtamant care trebuie sa existe la data incheierii casatoriei. Consimtamantul este unul din elementele importante ale actului juridic, lipsa lui atrage/este sanctionata cu nulitatea absoluta.

- comunicarea reciproca a starii de sanatate - starea sanatatii aste atestata prin certificate medicale care se depun la Serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor impreuna cu celelalte documente cerute de lege.

2. Protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal.

Potrivit dispozitiilor CP minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal, cel care are intre 14 si 16 ani raspunde numai daca se constata ca a avut discernamant, iar minorul care a implinit 16 ani raspunde penal.

Copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal, la ropunerea Directiei Generale de Asistenta Sociala in a carei unitate administrativ - teritoriala se afla, va lua una din masurile de plasament sau supraveghere specializata.

Masura supravegherii specializate consta in punerea copilului in familia sa cu conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii.

In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau cand copilul nu isi indeplineste obligatiile stabilite, comisia pentru Protectia Copilului sau dupa caz instanta de judecata poate dispune plasamentul acestuia in familia extinsa sau in substituita (persoane, altele decat cele ce apartin familiei extinse).

Biletul 2

1. Impedimente la casatorie si opozitia la casatorie;

Sunt imprejurari de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei. Aceste impedimente sunt:

- existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre soti face ca acesta sa devina bigam;

- rudenia intre rudele in linie dreapta precum si colaterale pana la gradul 4 inclusiv; in cazuri temeinice poate fi incuviintata casatoria pentru rudele de gradul 4 de catre Presedintele Consiliului Judetean sau Primarul Mnicipiului Bucuresti;

- adoptia - prin adoptie se stabileste filiatia intre adoptat si cel care adopta;

- tutela;

- alienatia sau debilitatea mintala. O casatorie incheiata de catre un debil sau alienat este lovita de nulitate absoluta chiar daca a avut loc intr-un moment de luciditate.

Opozitia la casatorie se poate face de catre orice persoana (inclusiv ofiterul starii civile) care constata ca exista cauze care interzic casatoria, in termen de 10 zile, consemnarea refuzului facandu-se intr-un proces verbal.

2. Adoptia interna.

Persoanele sau familia cu domiciliul in Romania care doreste sa obtina atestatul de persoana sau familie apta pentru a adopta formuleaza o cerere scrisa adresata Directiei Generale de Asuistenta Sociala in a carei raza teritoriala domiciliaza in vederea evaluarii garantiilor morale si a conditiilor materiale prevazute de lege. Pe baza rezultatelor evaluarii DGAPC decide in termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de evaluare de catre familia adoptatoare daca acestia sunt sau nu apti sa adopte; in cazul unui rezultat favorabil, DGAPC va elibera atestatul de familie apta sa adopte. Evaluarea familiei adoptatoare trebuie sa urmareasca in primul rand interesul copilului si conditiile prielnice pentru educarea, cresterea si dezvoltarea acestuia. Dupa obtinerea si analizarea tuturor informatiilor, responsabilul de caz si psihologul vor intocmi un raport de evaluare a capacitatii de a adopta si raportul se ininteaza conducerii directiei care dispune acordarea sau nu a atestatului, dispozitia comunicandu-se si solicitantilor in 3 zile de la amiterea ei. Adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta de judecata decat dupa ce copilul a fost incredintat timp de 90 de zile familiei care doreste sa-l adopte astfel incat sa se poata aprecia relatiile stabilite intre acestia.

Biletul 3

1. Conditii de forma si incheierea casatoriei;

Conditiile sunt de 2 feluri:

- anteriare casatoriei, si

- privind incheierea casatoriei;

Prima formalitate anterioara casatoriei este declaratia viitorilor soti prin care-si manifesta vointa de a se casatorii si care se face in scris la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor unde ureaza a se incheia casatoria. Daca unul dintre viitorii soti nu se afla in localitatea unde urmeaza a se incheia casatoria, el va putea face declaratia in localitatea unde se afla la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor care o va transmite din oficiu la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor unde urmeaza a se incheia casatoria. In declaratia de casatorie a viitorilor soti vor trebui sa cuprinda: declaratia cu privire la numele pe care s-au inteles sa-l poarte, vointa de a se casatorii, declaratia ca si-au comunicat starea de sanatate ti ca indeplinesc conditiile legale pentru a se putea casatorii. Declaratia de casatorie va fi publicata in ziua in care a fost primita in locul amenajat in sediul primariei unde se va incheia casatoria.

2. Adoptia internationala.

Forma adoptiei este supusa legii statului pe teritoriul caruia se incheie. Persoanele cu resedinta obisnuita intr-un stat contractent care doresc sa adopte un copil a carei resedininta e situata in alt stat contractant urmeaza sa se adreseze autoritatii centrale a statului in care au resedinta obisnuita. Daca autoritatea centrala a statului primitor considera ca reclamantii sunt apti sa adopte, intocmeste un raport cu informatii cu privire la motivele care ii determina, capacitatea de a adopta, situatia lor personala, mediul social. Autoritatile centrale vor lua masurile necesare astfel incat copilul sa primeasca incuviintarea de iesire din statul de origine precum si de intrare in statul primitor.

Prin adoptie se stabileste filiatia intre adoptat si adoptator precum si legatura de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

Oficiul roman pentru adoptii are obligatia de a se asigura ca adoptatul va beneficia in tara straina de garantiile si normele echivalente acelora existente in cazul unei adoptii nationale.

Pe baza hotararii judecatoresti irevocabile de incuviintare a adoptiei, oficiul elibereaza in termen de 3 zile un certificat atestator cum ca adoptia e conforma cu normele Conventiei de la Haga.

Biletul 4

1. Nilitatea si efectele nulitatii casatoriei;

Este o sanctiune ce se aplica atunci cand nu sunt respectate cerintele prevazute de lege la incheierea casatoriei. Aceste nulitati sunt absolute si relative. Nulitatile absolute apar la incalcarea dispozitiilor cu privire la varsta legala pentru casatorie; casatoria incheiata de o persoana care era deja casatorita e lovita de nulitatea absoluta; casatoria intre rude sau cea incheiata de alienat sau debil chiar in momente de luciditate.

Nulitatea relativa poate fi invocata doar de unul dintre soti si poate fi acoperita prin confirmare.

Prin nulitatea casatoriei se desfiinteaza retroactiv toate efectele pe care le-a produs, soti redobandindu-si numele avut inainte de casatorie.

Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana si de organele statului din oficiu.

2. Efectele adoptiei.

Prin adoptie se stabileste filiatia intre adoptat si adoptator precum si legaturile de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului. Adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si indatoririle parintelui firesc fata de copilul sau.

Identitatea parintilor firesti ai adoptatului nu poate fi dezvaluita inainte de dobandirea de catre acesta a capacitatii depline de exercitiu, adoptatul poate solicita tribunalului in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sa-i autorizeze accesul la informatii cu privire la identitatea parintilor sai firesti.

Pentru motive temeinice, instanta incuviinteaza adoptia cu consimtamantul copilului care a implinit 10 ani, la cererea adoptatorului poate dispune schimbarea prenumelui copilului.

Biletul 5

1. Efectele casatoriei;

- efectele casatoriei privind capacitatea de exercitiu - varsta minima de casatorie este de 18 ani. Pentru motive temeinice se poate casatori copilul care a implinit 16 ani cu incuviintarea parintilor in temeiul unui aviz medical. Prin casatorie, minorul dobandeste capacitate de exercitiu deplina.

- numele sotilor - la incheierea casatoriei soti vor declara numele pe care s-au invoit sa-l poarte;

- obligatia de a locui impreuna - regula este ca soti sa aiba domicilii comune. Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde isi are locuinta statornica sau principala;

- obligatia de sprijin moral reciproc - relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca;

- obligatia de fidelitate;

- indatoririle conjugale.

2. Incetarea adoptiei.

Adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a declararii nulitatii acesteia. Adoptia se desface in cazul in care adoptatorul sau soti adoptatori au deedat. Adoptia este nula daca a fost incheiata in alt scop decat acela al ocrotirii interesului superior al copilului cu incalcarea conditiilor de forma sau de fond prevazute de lege. Actiunea in declararea nulitatii adoptiei apartine oricarei persoane interesate, iar cand cel adoptat dobandeste capacitate de exercitiu, actiunea apartine acestuia.

Cauzele privind declararea nulitatii adoptiei se judeca cu citarea adoptatorului, adoptatului care a dobandit capacitate de exercitiu si a Directiei Oficiului Roman pentru Adoptii.

Copilul care a implinit 10 ani va fi intotdeauna ascultat. In situatuia incetarii adoptiei, adoptatul redobandeste numele de familie avut inainte, iar daca instanta nu institue tutela sau alte masuri de protectie sociala, parintii firesti redobandesc drepturile si indatoririle parintesti.

Biletul 6

1. Cazuri de desfacere a casatoriei prin divort;

Instanta de judecata nu poate desface casatoria prin divort decat atunci cand datorita unor motive temeinice, raoprturile dintre soti sunt grav vatamate. Motive temeinice de divort sunt parasirea domiciliului conjugal, refuzul de a locui impreuna, neandeplinirea unei datorii conjugale, comportamente exprimate prin acte de violenta, infidelotatea dintre soti, existenta unei boli grave de care sufera unul dintre soti si nu a fost cunoscuta de celalalt sot la data incheierii casatoriei. Divortul poate fi pronuntat pe baza acordului ambilor soti daca sunt indeplinite 2 conditii:

- de la data incheierii casatoriei a trecut cel putin 1 an si nu exista copi minori rezultati din casatorie;

- oricare dintre soti poate cere divortul daca starea de sanatatii sale face imposibila continuarea casatoriei.

2. Tutela.

Se institue in situatia in care ambii parinti sunt declarati necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti sau pusi sub interdictie, declarati morti sau disparuti, precum si in cazul in care la incetarea adoptiei instanta hotaraste cae in interesul copilului instituirea tutelei. Tutela se institue conform legii de catre instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul.

Pot fi tutori persoanele fizice, sotul si sotia impreuna care au domiciliul in Romania. Persoana fizica sau familia ce urmeaza a fi tutori trebuie sa fie eveluata de DGAPC cu privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca. La numirea tutorelui se va tine seama de interesul copilului:

- minorul pus sub tutela locuieste la tutore si numai cu incuviintarea autoritatii tutelare poate avea o alta locuinta;

- turorele are dreptul de a administra bunurile minorului si de a-l reprezenta in actele civile pana cand acesta implineste 14 ani.

Daca minorul este lipsit de bunuri si nu are parinti, autoritatea tutelara va cere DGAPC sa contribuie la incredintarea lui.

Biletul 7

1. Procedura divortului;

Actiunea de divort are caracter stricz personal si nu poate fi introdusa decat de catre soti. Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla domiciliul sotilor si va cuprinde pe langa cele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, numele copiior nascuti din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie. Prin cererea de divort se mai poate solicita incredintarea copiilor minori si fixarea pensiei alimentare, impartirea bunurilor comune, atribuirea locuintei daca este bun comun. Sotul parat poate face cerere reconventionala care se depune odata cu intampinarea sau cel tarziu in prima zi de infatisare.

Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului. Judecatorul nu poate hotara asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor.

2. Curatela.

Este un mijloc juridic temporar sau permanent subsidiar a persoanei fizice. Sunt 2 feluri de curatela:

1. curatela incapabilului prin care este ocrotita vremelnic o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa;

2. curatela propriu - zisa este instituita pentru ocrotirea unei persoane capabile, aflata in imposibilitatea de a-si administra singura bunurile datorita unor situatii speciale.

Codul Familiei prevede ca autoritatea tutelara va putea institui curatela si in cazul persoanelor care au capacitate de exercitiu deplina in urmatoarele situatii:

- daca o persoana din cauza bolii sau infirmitatii, desi capabila nu poate personal sa-si administreze bunurile;

- daca o persoana a disparut fara a lasa vreo veste despre ea si nu a lasat un mandatar general.

Cel care a lipsit de la domiciliu poate fi declarat judecatoreste disparut si se poate institui curatela daca a trecut 1 an de la data ultimilor stiri. Autoritatea tutelara poate institui curatela si din oficiu. In cazul instituirii tutelei se aplica regulile de la mandat. Curatela succesorala notariala se institue numai daca nu exista un custode al succesiunii, curatorul fiind numit de notar.

Biletul 8

1. Efectele divortului privind relatiile personale dintre fostii soti;

Calitatea de sot inceteaza pentru viitor iar fiecare sot divortat se poate recasatorii. In urma divortului, fiecare dintre fosti soti redobandeste numele avut inaintea casatoriei. De asemenea, la desfacerea casatoriei, soti se pot invoi ca sotul care a purtat in casatorie numele de familie al celuilalt sot sa-l poarte in continuare. Motivele temeinice care sa justifice incuvintarea pastrarii numelui avut in casatorie si dupa divort nu sunt prevazute de lege, ele sunt lasate la aprecierea instantei.

Constitue motive temeinice faptul ca persoana a devenit cunoscuta in societate sub numele purtat in timpul casatoriei, in activitatea stiintifica, literara, sportiva, artistica.

Istanta de judecata va lua act de aceasta invoiala prin hotararea de divort.

2. Starea civila.

Juridic vorbind, starea civila a persoanei este sinonima cu statutul civil al persoanei fiind un drept personal nepatrimonial, la fel ca domiciliul sau numele. Ca drept subiectiv de individualizare, starea civila cuprinde prerogativele: posibilitatea de identificare prin starea civila, posibilitatea de a pretinde tertilor de a fi individualizat prin starea civila, posibilitatea de a apela la forta de constrangere a statului. In continutul starii civile este cuprinsa serie de calitati: casatorit, necasatorit, vaduv, recasatorit, din casatorie, din afara casatoriei, ruda, afin si alte elemente ca sexul si locul nasterii. Corelatia dintre starea civila si nume e sugestiva: starea civila stabileste identitatea juridica a persoanei, numele permite recunoasterea, domiciliul este locul unde poate fi gasita. Starea civila e indivizibila, inalienabila, universala si legala cu caracter strict personal.

Biletul 9

1. Efectele patrimoniale ale divortului;

Obligatia de sprijin material inceteaza odata cu calitatea de sot. In relatiile dintre fosti soti poate exista in anumite conditii obligatia legala de intretinere.

Cu privire la relatiile patrimoniale dintre parinti si copiii minori, contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, pregatire profesionala, se stabilesc prin hotararea de divort chiar daca partile nu au facut cerere in acest sens.

Faptul incredintarii copiilor unuia din parinti nu scuteste pe celalalt parinte de cheltuieli, ambii avand aceleasi drepturi si obligatii.

Cu privire la bunurile comune, divortul are ca efect impartirea bunurilor comune care se poate face prin invoiala sotilor sau in caz contrar prin hotarare judecatoreasca. Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii.

In ceea ce priveste locuinta, incredintarea copiilor unuia dintre parinti are influenta asupra beneficiarului contractului de inchiriere caci acesta foloseste sotului caruia i s-au incredintat copiii.

2. Inregistrarea nasterii.

Inregistrarea nasterii si intocmirea actului de nastere se face la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor in a carei raza teritoriala s-a produs evenimentul pe baza declaratiei verbale, a actului de identitate a mamei si declarantului, al certificatului constatator al nasterii si dupa caz a certificatului de casatorie al parintilor. Declararea nasterii se face in termen de 15 zile pentru copilul nascut viu si 3 zile pentru copilul nascut mort si 24 de ore de la data decesului pentru copilul nascut viu dar care a decedat in intervalul de 15 zile.

Copilul gasit - intocmirea actului de nastere se face in termen de 30 de zile de la data gasirii acestuia de catre Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor in raza teritoriala unde a fost gasit pe baza unui proces verbal intocmit si senat de reprezentantul Serviciului Public de Asistenta Sociala, de cel al unitatii de politie si de medic. In situatia cand copilul e parasit in maternitate, unitatea medicala are obligatia sa sesizeze in termen de 24 de ore DGAPC si organele de politie.

Biletul 10

1. Filiatia fata de mama;

Filiatia fata de mama are aceleasi efecte chiar daca este din casatorie sau din afara ei.filiatia fata de mama rezulta din faptul nasteriisi se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii. Recunoasterea filiatiei fata de mama inseamna actul prin care o femeie declara legatura de filiatie dintre ea si copilul despre care pretinde ca este al sau si se poate face prin declaratia la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor prin inscris autentic ori testament.

2. Inregistrarea casatoriei.

Casatoria se incheie de catre ofiterul de stare civila la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor in a carei raza administrativ - teritoriala isi are domiciliul/resedinta unul din viitorii soti. Casatoria se poate incheia in afara sediului Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor cu aprobarea Primarului daca unul dintre soti, din motive temeinice nu se poate prezenta. Declaratia de casatorie se face personal de catre soti, in scris, la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor unde urmeaza a se incheia casatoria si va fi publicata la locul amenajat la sediul Primariei.

Casatoria se face in termen se 10 zile dar pentru motive temeinice, primarul orasului unde urmeaza a se incheia casatoria poate incuviinta incheierea casatoriei in termen de 10 zile. La incheierea casatoriei, ofiterul de stare civila ia consimtamantul viitorilor soti in prezenta a doi martori si intocmeste actul de casatorie. Atul de casatorie e semnat de cei 2 soti cu numele de familie pe care au consimtit sa-l poarte, de cei 2 martori si de ofiterul starii civile.

Biletul 11

1. Tagada paternitatii;

Paternitatea poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului. Conform art 53 din Codul Familiei "copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei" - este o prezumtie relativa ce poate fi combatuta prin orice mijloc de proba. Dreptul de a porni actiunea in tagada paternitatii este recunoscut numai sotului,nu si sotiei, iar mostenitorii acestuia pot continua actiunea pornita de el.

Daca sotul este pus sub interdictie, actiunea va putea fi pornita de turore, insa numai cu incuviintarea autoritatii tutelare. In toate cazurile mama copilului va fi ., deoarece ea este cea mai in masura sa apere interesele copilului. Termenul de prescriptie este de 3 ani de la data nasterii.

Daca minorul are varsta intre 14 si 18 ani, acesta va participa singur in proces deoarece actiunea are caracter personal. In cazul admiterii actiunii de tagaduire a paternitatii, legatura de filiatie este desfiintata atat pentru viitor cat si pentru trecut, astfel se considera ca sotul mamei nu a fost niciodata tatal copilului.

2. Inregistrarea decesului.

Intocmirea actului de deces se face la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor in a carei raza teritoriala s-a produs decesul pe baza declaratiei verbale facute de catre membrii familiei decedatului, iar in lipsa acestora de catre colocatari, medicul din unitatea sanitara unde s-a produs decesul si a certificatului medical constatator al decesului. Declararea decesului se face in termen de 3 zile de la data incetarii din viata a persoanei; cand se datoreaza unei sinucideri, accident, declararea se face in 48 de ore fiind necesara si dovada eliberata de politie sau parchet.

Certificatul constatator al decesului in care se consemneaza cauza decesului se intomeste si se semneaza de catre medic sau in lipsa acestuia de un cadru medical care a facut constatarea. Dupa intocmirea actului de deces, ofiterul de stare civila elibereaza declarantului o adeverinta de inhumare sau incinerare a cadavrului facand mentiune despre aceasta pe verso certificatului constattor al decesului. Daca decesul are loc in tren, pe o nava sau aeronava, in timpul unei calatorii care nu depaseste granitele statului roman inregistrarea decesului se face la Paimaria locului de coborare sau debarcare.

Biletul 12

1. Stabilirea paternitatii;

Actiunea in stabilirea paternitatii apartine copilului din afara casatoriei. In ceea ce priveste introducerea actiunii, pentru copilul care nu are capacitate de exercitiu, actiunea se introduce in numele copilului de catre mama sa. Fiind o actiune cu caracter personal, poate fi introdusa de copilul care are 14 ani fara incuviintare la judecatoria de la domiciliul paratului.

Actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei poate fi pornita de catre mama in termen de 1 an de la nasterea copilului. Admiterea actiunii pentru stabilirea paternitatii produce aceleasi efecte ca pentru copilul nascut din casatorie: numele, domiciliul, obligatia de intretinere. Pensia de intretinere nu se poate acorda fara ca sa fi fost stabilita paternitatea copilului din afara casatoriei. In vederea stabilirii paternitatii copilului din afara casatoriei, mama trebuie sa faca dovada intretinerii cu prezumatul tata a unor relatii intime in perioada conceptiei copilului.

2. Inregistrarea actelor de stare civila a cetatenilor romani incheiate in strainatate.

Intocmirea actelor de stare civila privind cetatenii romani aflati in strainatate se face la misiunile diplomatice, la oficiile consulare de cariera ale Romaniei se incheie casatorii intre cetateni romani sau daca doar unul dintre viitori soti este cetatean roman, daca acesta este in concordanta cu legislatia tarii in care sunt acreditati.

Misiunile diplomatice si oficiile consulare trimit prin Ministerul Afaceriloe Externe actele din primul exemplar al registrelor de stare civila la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor al Sectorului 1 din Municipiul Bucuresti impreuna cu documentele primite pe baza carora s-a incheiat actul. Al doilea exemplar al actelor din registrul de stare civila va fi trimis in termen de 30 de zile de la data cand toate actele au fost completate la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor al Municipiului Bucuresti. Cetateaul roman e obligat ca in termen de 6 luni de la intoarcerea in tara sau de la primirea din strainatate a certificatului de stare civila sa ceara transcrierea acestor acte la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor in a carui raza isi are domiciliul.

Transcrierea acestor extrase de stare civilase va face ci aprobarea Ministerului Administratiei si Internelor.

Biletul 13

1. Obligatia de intretinere dintre parinti si copii;

Obligatia de intretinere exista intre parinti si copii indiferent daca sunt din casatorie sau din afara casatoriei. Ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori fara deosebiri, cum acestia pot fi din casatorie, din afara casatorie sau adoptati. Instanta judecatoreasca de la domiciliul paratului va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, pregatire profesionala. Contributia se stabileste prin gotararea de divort; chiar daca are suficiente mijloace de trai, nu-l scuteste pe celalalt parinte de a contribui la cheltuielile de crestere, invatatura. Invoiala partilor cu privire la incredintarea copiilor si contributia fiecaruia va produce efecte numai daca a fost incuviintata deinstanta de judecata. Ea nu trebuie sa contravina legii si intereselor minorului.

Obligatia de intretinere se executa in natura sau prin plata ueni pensii in bani. Cand intretinerea este datorata de parinte sau cel care adopta, ea se stabileste pana la o patrime din castigul sau pentru un copil, o treime penru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.

Instanta de judecata va putea marii sau micsora obligatia de intretinere sau va hotara incetarea ei daca se schimba mijloacele celui care da intretinerea sau nevoia celui care o primeste.

2. Inscrierea de mentiuni in registrele de star civila, reconstituirea si intocmirea ulterioara a acestora.

Orice modificare intervenita in statutul civil al unei persoane ca urmare a inlocuirii unui act de stare civila sau dupa caz dispusa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila ori printr-un act administrativ se comunica in termen de 10 zile Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor unde s-a intocmit actul de nastere, de casatorie sau deces al persoanei la care aceste modificari se refera in vederea inscrierii mentiunilor corespunzatoare. In actele de casatorie, de nastere sau deces se inscriu mentiuni cu privire la schimbarea numelui, pierderea sau dobandirea cetateniei romane, stabilirea filiatiei prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca, schimbarea sexului. Incetarea casatoriei prin decesul sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti, anularea sau desfacerea casatoriei se inscriu prin mentiune pe actul de casatorie si pe cele de nastere ale fostilor soti.

Mentiunea privitore la schimbarea numelui se inscrie pe actele de stare civila ale persoanei in cauza potrivit legii. Mentiunile privind acordarea sau pierderea cetateniei romane se inscriu pe actul de nastere si daca este cazul pe cel de casatorie, pe baza comunicarii transmise de Ministerul Administratiei si Internelor.

Biletul 14

1. Plasamentul copilului in regim de urgenta si supravegherea specializata;

Plasamentul copiilor in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar care se stabileste in situatia in care copilul este abuzat sau neglijat, precum si copilului gasit sau abandonat in unitati sanitare. Pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept exercitiul drepturilor parintesti pani cand instanta de judecata va decide cu privire la mentionarea sau inlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti.

Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre directorul DGAPC din unitatea administrativ - teritoriala in care se gaseste copilul gasit sau abandonat in unitati sanitare in situatia in care nu se intampina opozitie din partea reprezentantilor persoanelor fizice sau juridice care au in ingrijire copilul respectiv. Supravegherea specializata se dispune fata de copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal.

In cazul in care exista acordul parintilor sau ai reprezentantului legal, masura supravegherii specializate se dispune de catre Comisia pentru Protectia Copilului, iar in lipsa acestui acord de catre instanta de judecata. Copilul fata de care a fost luata  o masura de protectie speciala are dreptul de a mentine relatii cu alte persoane daca acestea nu au o influenta negativa.

2. Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civila si a mentiunilor.

Biletul 15

1.Reguli speciale de procedura pentru solutionarea cauzelor privind stabilirea masurilor de protectie speciala;

Masurile de protectie speciala a copilului sunt:

a) plasamentul;

b) plasamentul in regim de urgenta;

c) supravegherea specializata.

De masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza:

a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela;

b) copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora;

c) copilul abuzat sau neglijat;

d) copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in unitati sanitare;

e) copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal.

Parintii, precum si copilul care a implinit varsta de 14 ani au dreptul sa atace in instanta masurile de protectie speciala instituite de prezenta lege, beneficiind de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.

Cauze speciale de procedura

Cauzele prevazute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protectie speciala sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului.

(2) Daca domiciliul copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul.

Art. 125

(1) Cauzele prevazute la art. 124 se solutioneaza in regim de urgenta, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Audierea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie si se face cu respectarea prevederilor art. 24, cu exceptia cauzelor care privesc stabilirea unei masuri de protectie speciala pentru copilul abuzat sau neglijat; in acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (3).

(3) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile.

(4) Partile sunt legal citate daca citatia le-a fost inmanata cel putin cu o zi inaintea judecarii.

Art. 126

(1) Hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile.

(2) In situatii deosebite, pronuntarea poate fi amanata cel mult doua zile.

Art. 127

(1) Hotararea instantei de fond este executorie si definitiva.

(2) Hotararea se redacteaza si se comunica partilor in termen de cel mult 10 zile de la pronuntare.

Art. 128

Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii.

Art. 129

Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a cauzelor privind stabilirea masurilor de protectie speciala se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila.

Art. 130

(1) In toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul copilului sau in a carei raza administrativ-teritoriala a fost gasit copilul intocmeste si prezinta instantei raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind:

a) personalitatea, starea fizica si mentala a copilului;

b) antecedentele sociomedicale si educationale ale copilului;

c) conditiile in care copilul a fost crescut si in care a trait;

d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidential in care ar putea fi plasat copilul;

e) orice alte date referitoare la cresterea si educarea copilului, care pot servi solutionarii cauzei.

(2) In toate cauzele care privesc stabilirea, inlocuirea ori incetarea masurilor de protectie speciala stabilite de prezenta lege pentru copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal se va intocmi un raport si din partea serviciului de reintegrare si supraveghere de pe langa instanta judecatoreasca.

Art. 131

Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi sunt scutite de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

2. Actele de identitate ale cetatenilor romani.

Actele de identitate care se elibereaza cetateanului roman sunt cartea de identitate si cartea de identitate provizorie. Actul de identitate se elibereaza pentru prima data la implinirea varstei de 14 ani. Cu acesta se face dovada identitatii, a adresei de domiciliu si, dupa caz, a adresei de resedinta a titularului. Termenul de valabilitate al cartii de identitate este, dupa cum urmeaza:

- 4 ani pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani;

- 7 ani pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 18-25 ani;

- 10 ani dupa implinirea varstei de 25 ani;

- permanent dupa implinirea varstei de 55 ani.

In sensul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.97/2005, prin act de identitate se intelege cartea de identitate, precum si cartea de identitate provizorie si buletinul de identitate, aflat in termen de valabilitate.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, prin act de identitate se intelege si cartea electronica de identitate.

Cartea de identitate provizorie se elibereaza atunci cand persoana fizica nu poseda toate documentele necesare eliberarii cartii de identitate si in cazul cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, care locuiesc temporar in Romania. Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de valabilitate se stabileste de serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor si nu poate fi mai mic de 30 zile sau mai mare de un an.

Actele se depun la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor pe raza caruia solicitantul are domiciliul sau resedinta.

Cetatenii romani aflati in strainatate pot depune cerere pentru eliberarea primului act de identitate impreuna cu documentele prevazute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romaniei din statul respectiv.

Potrivit prevederilor art.13 alin.(8) din O.U.G. nr.97/2005, pentru testarea si urmarirea functionarii aplicatiilor informatice, pentru solutionarea unor cazuri deosebite, precum si pentru sprijinirea structurilor cu atributii in domeniul ordinii publice si sigurantei nationale, in activitatea specifica, actele de identitate se elibereaza si de catre Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, precum si de catre serviciile publice comunitare judetene de evidenta a persoanelor, respectiv al municipiului Bucuresti.

In conformitate cu prevederile legale, cetatenii sunt obligati sa se prezinte,in termen de 15 zile de la implinirea varstei de 14 ani sau cu cel mult 180 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai putin de 15 zile, la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor la care sunt arondati cu domiciliul sau resedinta, pentru a solicita punerea in legalitate cu un act de identitate. Nerespectarea acestor prevederi atrage raspunderea contraventionala, care se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 40 lei si 80 lei, fara a exista posibilitatea achitarii, in 48 de ore, a jumatate din minimul sumei prevazute.

Cazuri in care se elibereaza o noua carte de identitate:

- la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmeaza a fi preschimbat;

- daca s-au modificat numele sau prenumele titularului, prenumele parintilor, data ori locul nasterii (exemple: schimbarea numelui/prenumelui pe cale administrativa; adoptie; constatarea unor greseli de scriere la intocmirea actului de stare civila; inregistrarea unei persoane in pozitia de 'copil gasit' si identificarea ulterioara a actului de nastere intocmit initial, intre acestea existand neconcordanta la data nasterii; inregistrarea tardiva a nasterii unei persoane, cu inscrierea numai a anului de nastere s.a.);

- in cazul schimbarii domiciliului, a denumirii sau a rangului localitatilor si strazilor, al renumerotarii imobilelor sau rearondarii acestora, al infiintarii localitatilor sau strazilor;

- in cazul deteriorarii actului de identitate;

- in cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;

- cand fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului ;

- in cazul schimbarii sexului ;

- in cazul anularii;

- in cazul atribuirii unui nou CNP;

- pentru preschimbarea buletinelor de identitate.

In situatia cetatenilor romani care au domiciliul in Romania si se afla temporar in strainatate, eliberarea cartii de identitate se poate face prin intermediul altei personae, pe baza de procura speciala (potrivit modelului postat la 'Formulare de completat'), autentificata la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei din tara respectiva.