Dreptul scris pana la instaurarea regimului turco-fanariot

Dreptul scris pana la instaurarea regimului turco-fanariot

Introducere

Pe langa principalul izvor de drept din epoca feudalismului care a fost"Legea Tarii",s a aplicat si dreptul scris,in forma pravilelor bisericesti si laice sau a codificarii unor obiceiuri juridice.

Pana in secolul al XV-lea unicul izvor de drept a fost obiceiul traditional,format intr-o perioada istorica indelungata,in procesul formarii si consolidarii relatiilor feudale.

In Transilvania,romanii si au aparat cu strasnicie vechile obiceiuri juridice,reusind chiar sa impuna codificarea si publicarea lor,dandu-le astfel o forma scris,precum cazul Statutelor Tarii Fagarasului.

Din sec XV,promovand o politica de centralizare tot mai accentuate a statului,domnii,cu sprijinul bisericii, au introdus legislatia scrisa care oferea,posibilitatea introducerii unor noi reglementari pe intregul cuprins al statului,in toate domeniile vietii sociale si economice.Pravilele adoptate in epoca feudalismului dezvoltat au avut izvoare commune,ceea ce a contribuit la accentuarea caracterului unitar al dreptului nostru.

Evolutia dreptului scris pana in sec.al XVII-lea.

Aparitia primelor pravile

In scopul consolidarii dreptului feudal si al centralizarii puterii,donii erau interesati sa introduca noi regulamente juridice si sa le asigure un caracter uniform spre deosebire de obicei care prezenta unele trasaturi specifice de la o regiune la alta.

Pravilele bisericesti prezinta un caracter oficial,caci ele au fost intocmite din ordinul domnului sau al mitropolitului si pe cheltuiala lor.Dizpozitiile din pravile erau impuse atat clerului cat si laicilor,in domeniul religios propriu zis si in domeniul juridic.Potrivit conceptiei autorilor de pravile bisericesti reglementarile de drept civil,penal,sau procesual tineau tot de domeniul religios.Biserica ortodoxa din tarile romane a fost organizata si s a afat sub autoritatea spirituala a patriarhului din Bizant.Influenta bizantina asupra primelor pravile bisericesti a fost exercitata in forma limbii slavone.Pe la jumatatea sec.alVI_lea,datorita faptului ca urmau a fi aplicate in viata unui popor care nu cunostea limba slavona pravilele bisericesti au inceput sa fie redactate si in limba romana.

Atat pravilele in limba slavona cat si cele in limba romana au fost initial multiplicate in manuscrise,pentru ca incepand din sec.XVII sa apara primele pravile tiparite.

Pravilele scrise in limba slavona.Cele mai vechi izvoare de drept canonic care s au pastrat sun: Pravila de la Targoviste,scrisa in 1452 de catre gramaticul Dragomir din porunca domnului Vladisvlav.ravila de la Putna,1581,Pravila de la Manastirea Bistrita(Moldova)din 1618,Pravila de la Galati(incep secXVII) si Pravila de la Manastirea Bistrita(Oltenia)din 1636.Toate aceste scrieri de drept canonic au folosit izvoare bizantine.Cele mai importante izvoarea au fost Sintagma alfabetica a lui Matei Vlastares(scrisa in 1335 la Salonic),unele nemocanoane ale"parintilor bisericii",texte din legislatia imparatilor bizantini,dispozitiile privind organizarea ierarhica a bisericii.

Pravilele scrise in limba romana.dateaza din sec al XVI-lea,dar continutul lor indica ca au folosit manuscrise mai vechi.Exemple de pravile scrise in limba romana:Pravila Sfintilor apostoli tiparita de catre diaconul Coresi la Brasov intre 1560-1562,Pravila de la Ieud,Pravila sfintilor dupa invatatura marelui Vasile,Pravila aleasa,scrisa de catre logofatul Eustratie in anul 1632(Moldova).Pravila de la Govora sau Pravila cea mica,edictata si tiparita din porunca lui Matei Basarab,la 1640.

Odata cu aparitia pravilelor in limba romana,importanta dreptului scris a crescut,iar sfera de aplicare s a extins.Pravilele scrise in limba romana prezinta o serie de trasaturi comune datorita faptului ca au folosit aceleasi izvoare si s a adresat aceluiasi popor.Ele au circulat si s au aplicat in toate cele trei tari romane.

Continutul,importanta si aplicarea primelor pravile.

Continutul pravilelor bisericesti este variat,alaturi de dispozitiile cu caracter juridic aflandu se texte dintre cele mai diverse precum extrasele din lucrari religioase,date istorice despre snoade si despre autorii de pravile(parinti ai bisericii),tabele de calcularea timpului,cronici,diferite formulare pentru intocmirea unor acte.Numeroase dispozitii se refra la conditia juridical a persoanelor,in primuk rand la organizarea familiei

(logodna,casatorie,divort).Rudenia de sange era de doua feluri:in linie directa si in linie colaterala(in sus,in jos si de mijloc)Infratirea persoanelor era conditionata de respectarea unor forme religioase.Materia contractelor este reglementata prin texte ale dreptului bizantin referitoare la contractile de emfiteoza,vanzare,imprumut,zalog,depozit.

Prin continutul lor mistic si prin discriminarile sociale pe care le consacrau,pravilele bisericesti au contribuit la consolidarea relatiilor de tip feudal.

Pravilele noastre bisericesti au avut o finalitatea practica,fiind aplicate in activitatea tutuor instantelor.DOcumentele care astesta faptul ca hotararile judecatoresti erau date pe baza pravilelor sunt putine la numar,deoarece hotararile din domeniul dreptului penal sau al dreptului familial se dadeau frecvent in forma orala,iar daca erau date in forma scrisa nu se indica textul din pravila pe care se intemeiaza.Pe de alta parte,partile nu erau interesate sa pastreze asemenea documente,asa ca ele s au pierdut.In cazul litigiilor privitoare la proprietate,care se solutionau prin redactarea unor hotarari scris si motivate pe care partile aveau tot interesul sa le pastreze,dovada ca asemeneahotarari s au pastrat,confirmand fara putinta de tagada,aplicarea primelor pravile in activitatea judiciara.

Hrisoavele legislative

Incepand de la sfarsitul sec.alXVI-lea,hrisoavele domnesti cu valoare de acte individuale,de aplicare a legii tarii la cazurile practice care ii erau infatisate domnului spre solutionare capata valoare normativa,deoarece cuprindeau norme cu caracter general,aplicabile pe intregul cuprins al tarii.

In Moldova,Stefan Tomsa si Miron Barnovski au dat hrisoave legislative de modificare a dispozitiilor dreptului nescris referitoare la urmaririea vecinilor.Se interzicea urmarirea taranilor fugiti iainte de anumite fapte,fapt ce atesta ,si pentru Moldova,legarea taranilor de pamant inaintea adoptarii acestor hrisoave.

Cartea Romaneasca de Invatatura si Indreptarea Legii.

Cartea romaneasca de invatatura,aparuta in 1646,si Indreptarea legii al 162-552, sunt cele mai importante izvoare ale dreptului scris din epoca feudalismului.Au un continut similar,iar cele mai multe dispozitii se refera la relatiile din agricultura si la dreptul penal.Cartea romaneasca de invatatura este prima codificare legislative cu cararcter laic din istoria dreptului nostrum,intocmita de catre logofatul Eustratie din ordinal lui Vasile Lupu si tiparita in anul 1646 la tipografia manastirii Trei Sfetitele din Iasi.

Titlul lucrarii ne indica fatul ca lucrarile straine au fost codificate intr o viziune proprie,ca urmare a initiativei domnesti si constituie o opera de sinteza cu trasaturi originale.Termenul de invatatura trebuie inteles in sens de porunca domneasca,de dispozitie obligatory,cu caracter juridic.

Indreptarea legii ,tiparita in 1652 la Targoviste,din porunca domnitorului Matei Basarab.,sub denumirea de Pravila cea mare,l a avut ca tuor pe Daniil Panoneanul,un calugar care a ajuns,cateva decenii mai tarziu mitropolit al Ardealului.Din titlul official al pravilei rezulta ca domnul a intentionat sa o aplica in practica,sa determine o evolutie a relatiilor sociale in sensul prevederilor sale juridice.Cuprinde pe langa versiunea muntenizata a pravilei lui Vasile Lupu de la 1646,traduceri si prelucrari ale unor acte din nemocanoanele bizantine.In partea finala a pravilei sunt expuse unele problkeme de interes mai general din domenii ca medicina,gramatica,filosofia,alaturi de diverse chestiuni canonice.

Atata Cartea romaneasca de invatatura sunt structurate in pricini,glave si zaciale(capitole,sectiuni,articole)

Dispoziile celor doua pravile sunt in linii generale asemanatoare.Astfel,partea Ia reglementeaza relatiile feudale din agricultura.

In partea a IIA sunt reglementate,pe larg institutii de drept civil,penal si procesual.Astfel,in Cartea romaneasca de invataturi se face o clasificare a bunurilor in mobile(arme,bani)si immobile(mosii)cele immobile fiind socotite mai pretioase,si ca atare protejate cu mai multa grija.In paralele se facea o distinctie intre bunurile stapanite conform dreptului laic si cele sfintite,stapanite conform dreptului romanesc.Unele dispozitii se refera la modurile de dobandire a proprietatii.Actiunea in revendicare putea fi invocate oricand,intrucat uzucapiunea nu era recunoscuta.

In materia obligatiilor apar unele principii noi,decurgand din caracterul individual al raspunderii.Ca izvoare de obligatii sunt mentionate contractile(tocmeala)si delictele(nesocotinta,inselaciune)La incheierea contractelor vointa putea fi viciata prin violenta sau prin do.Actele puteau fi incheiate si prin reprezentanti(ispravnici,ristavi)Textele se refera mai frecvent la contracte de vanzare,incheiere,imrpumut,donatie.Sunt consacrate atat garantii personale cat si cele reale.

Succesiunea putea fi lasata prin testament scris(zapis)sau oral(cu limba de moarte)si fara testament.

Dispozitiile penale sun formulate pe baza unor principii moderne preluate din lucrarea lui Prosper Farinaccius.Infractiunile erau numite vini sau greseli.Se opereaza cu notiuni ca:tentative,consurs de infractiuni,complicitatea,recidiva.Sunt enumerate faptele care inlatura raspunderea penala,nebunia,varsta sub 7 ani,legitima aparare,ordinal superiorului,precum si cele care micsoreaza raspunderea: ignoranta mania,pasiunea,somnambulismul,greseala fara inselaciune.

Instantele de judecata erau laice si bisericesti.In domeniul dreptului penal actiunea era intentata fie de catre victima,fie de catre alta persoana.

Dreptul scris al Transilvaniei in perioada voievodatului.

Evolutia dreptului scris in Transilvania a fost marcata de tendinta factorilor locali de a consolida autonomia voievodatului si de politica centralizatoare promovata de catre Ungaria.In acest context,romanii din Transilvania si au aparat traditiile si institutiile juridice consecrate de yus valachicum,in cele mai variate forme,inclusive prin codificari ale vechilor obiceiuri,realizate sub presiunea populara si recunoscute official.

In cadrul politicii de centralizare pe care o promovau ,regii Ungariei au procedat la unele incercari de codificare a dreptului nescris si scris asa cum a fost cazul lui matei Corvin(Decretum maius din 1486).La randul sau Vladislav al III lea i a incredintat juristului Stefan Verboczi sarcina de a intocmi o colectie de drept,rin valorificarea izvoarelor nescrise si scrise existente.Aparuta in 1517 s a aplicat in ractica instantelor,inclusive a celor din Transilvania,pana la 1848.In 1691,prin Diploma leopoldina s a confirmat utilizarea acestei calificari.Ea cuprinde dispozitii privind drepturile nobilimii,procedura de judecata,conditia juridical a iobagilor,statutul oraselor libere si reglementarea juridical din teritoriile aflate in dependenta fata de Ungaria.

Clasa nobilimii celor trei natiuni dominante a adoptat in adunarile sale unele hotarari vizand inasprirea exploatarii sociale si nationale in Transilvania.Cea mai importanta hotarare a fost cea adoptata in sfatul de la Caalna ,septembrie 1437 cu care s a constituit Unio trium nationum.

Aceste izvoare de drept scris cuprind dispozitii privind materiaa contractelr,familia,succesiunile,dreptul penal si procedura de judecata.

Contractele principale reglementate in dreptul scris al Transilvaniei voievodale snt:vanzarea,schimbul,inchirierea,donatia,imprumutul,locatiunea de servicii.Relatiile de familie(casatoria,adoptiunea,tutela,curatela) se aflau sub incidenta dreptului canonic al bisericii catolice.

In domeniul dreptului succesoral s a introdus un system care functiona in raport cu pozitia sociala a partilor si cu provenienta bunurilor.Astfel bunurile donative ale nobililor se transmiteau numai baietilor.

Prin Legea Tarii,romanii din Tara Fagarasului au reusit sa impuna autoritatilor codificarea principalelor institutii juridice.

In cuprinsul statutelor tarii Fagarasului ,redactate in limba Latina se consacra stratificarea sociala prin utilizarea unei terminologii similare cu cea din Tara Romaneasca,Tara Fagarasului pastrand in permanenta relatii stranse cu Tara Romaneasca.Nobiliii romani sunt numiti prin termenul de "boyarones"(boieri),iar taranii rustici walachi.

In domeniul succesoral reglementarile sunt identice sau similare cu celel din Tara Romaneasca si Moldova.Pamantul boierului decedat revenea seniorului feudal.Fetele inzestrate de parinti nu veneau la succesiunea acestora.Statutele admiteau schimbarea ordinei succesorale prin intermediul infratirii.Prin acest mijloc putea fi inlaturat si privilegiul masculinitatii.

Dispozitiile penale cuprinse in Statute sunt conforme cu reglementarile vechilor obiceiuri romanesti.Se incriminau furtul,denuntarea,juramantul fals,vatamara corporala,comertul clandestin.

Dreptul scris in Transilvania,principat autonom.

La intrunirea Dietei la Sighisoara,in anul 1`540 s a hotarat ca Transilvania se va conduce pe viitor dupa legi proprii.Dupa aceasta data legile adoptate de catre Ungaria si au incetat aplicarea in Transilvania.A continuat sa se aplice numai codul Verboczi,darn u ca lege oficiala,ci ca o simpla culegere cu caracter privat.

Dintre vechile izvoare de drept adoptate in Transilvania,Unio trium nationum a ramas ca fundament al dreptului public cu caracter discriminatoriu.

Dupa 1540 Dieta Transilvaniei a adoptat numeroase legi cu caracter extreme de divers,care priveau organizarea de stat ,procedura de judecata,organizarea bisericii,dreptul civil,dreptul penal.Foarte amanuntit sunt reglementate obligatiile iobagilor fata de nobili,biserica si stat.Prin aceste obligatii situatia taranilor aserviti,in special a romanilor erau declarati tolerate si suportati pro tempore.Li s a luat chiar dreptul de a purta anumite vesminte pentru a sublinia conditia lor inferioara,de tolerate.

Datorita numarului mare al legilor si al continutului lor variat,in secolul al XVII lea s a trecut la sistematizarea lor prin grupare cronologica.Prima colectie cuprinde legile adoptate intre anii 11540 si 1653,sub denumirea Approbatae Constitutiones Regni Transilvanie et Partium Hungariae eis dem anexarum,iar cea de a doua incorporeaza legile adoptate intre anii 11653-1669 sub numele de Compilatae Constitutiones.Aceasta sistematizarea formeaza o lucrare unica sub titlul prescurtat Approbatae et Compilatae Constitutiones.

Dupa infaptuirea unirii celor trei tari romane,Mihai Viteazul a adoptat unele masuri legislative prin care a consacrat la cererea taranilor romani,anumite dispozitii ale obiceiurilor romanesti.In Dieta din iulie 1600,la propunmerea sa au fost recunoscute drepturile romanilor de a-si paste vitele in hotarele statelor sasesti si unguresti,potrivit vechilor obiceiuri.Preotii romani au fost scutiti de robota si de alte uci iobagesti.

Normele de drept scris si cutumiar ale oraselor sasesti au fost codificate in Statutele sasesti municipale.Au fost adoptate in Adunarile sasilor din anii 1570 si 1580 si aprobate de principele Transilvaniei in 1583.

Bibliografie:Istoria dreptului romanesc,Cernea,Molcut.

Istoria statului si dreptului romanesc,Dumitru V.Firoiu.