Starea, dinamica si tendintele coruptiei in perioada de tranzitie

Starea, dinamica si tendintele coruptiei in perioada de tranzitie

Reprezentarea cat mai exacta a dimensiunilor, dinamicii si structurii fenomenului coruptiei este absolut indispensabila pentru stabilirea si punerea in practica a celor mai eficiente masuri de aparare sociala.

In procesul trecerii Romaniei la economia de piata fenomenul coruptiei a suferit si sufera modificari cantitative si, totodata, calitative. Astfel, dorinta intreprinzatorilor si investitorilor particulari de a obtine, intr-un timp scurt, profituri uriase, a condus la promiterea, oferirea si darea unor mari sume de bani sau a altor foloase functionarilor publici care detin calitatea de a aproba ori inlesni eliberarea de autorizatii pentru infiintarea de societati comerciale particulare, licente de import-export, repartizarea de spatii comerciale ori de terenuri pentru constructii, obtinerea de inlesniri financiar-bancare, vamale ori sanitare etc.

Actele de coruptie din ultimii ani au sporit considerabil, cuprinzand functionari din toate domeniile vietii economice si sociale. Faptele de coruptie ale functionarilor publici au produs prejudicii enorme patrimoniului public, in unele cazuri cu consecinte deosebit de grave, pagubele fiind uneori ireparabile sau aproape imposibil de evaluat.

Potrivit statisticilor realizate de I.G.P. , la infractiunile de luare si dare de mita s-a inregistrat , dupa 1990 , o crestere constanta a numarului acestora, dar si a persoanelor implicate , atingand cote explozive in 1997.Cifrele absolute sunt mai mult decat graitoare:

1990 -1997 astfel de infractiuni;

-528 persoane implicate.

-1997-15861 infractiuni;

-7380 persoane implicate.

In procente , aceasta inseamna ca rata coruptiei a crescut cu 1325%.

Situatia se prezinta la fel si in cazul infractiunilor de primire de foloase necuvenite si trafic de influenta, in 1996 inregistrandu-se un numar de 7168 astfel de fapte, ceea ce semnifica o crestere a ratei coruptiei cu 4210% fata de 1990.

Dupa o scadere semnificativa in 1998 (cu 60% fata de 1997) in ceea ce priveste infractiunile de dare si luare de mita in prezent se observa din nou o crestere a numarului acestora, in 2000 inregistrandu-se 8414 infractiuni de acest gen.

Este de semnalat, in mod special, proliferarea infractiunilor specifice economiei de piata, mai ales criminalitatea in afaceri si cea organizata. De pilda, in evidentele politiei exista un mare numar de societati infiintate fictiv. De asemenea, bancruta frauduloasa, traficul de licente, neplata taxelor vamale si a impozitelor, falsificarea cecurilor si eliberarea de cecuri fara acoperire, evaziunea fiscala si practicarea de adaosuri comerciale mai mari decat cele comunicate, contrabanda si specula, escrocheriile si tranzactiile comerciale dubioase etc. au devenit tot mai numeroase si, alaturi de alte genuri de infractiuni, in afaceri se prevede o crestere in continuare a acestora pe masura avansarii reformei si, mai ales, a privatizarii.

Multe din actiunile intreprinse de persoane sau chiar agenti economici romani sunt in corelatie cu  unii factori externi conturand, pe diferite termene, riscuri sau amenintari la adresa componentei economice a sigurantei nationale si intrand in sfera de preocupare a S.R.I. si D.G.I.P.I.

Pe masura modernizarii si consolidarii sectorului privat, este de asteptat sa apara si sa prolifereze noi genuri de infractiuni si alte fapte antisociale cu consecinte grave si deosebit de grave asupra patrimoniului public si al cetatenilor. Sunt posibile formarea de carteluri ale crimei, practici frauduloase in activitatea economica a unor intreprinderi multinationale, obtinerea frauduloasa sau deturnarea de fonduri alocate de stat sau de organisme internationale.

Se prognozeaza o recrudescenta a infractiunilor din domeniul din domeniul informaticii cum ar fi furtul de date si violarea secretelor ori manipularea ilicita a datelor informatice, crearea societatilor fictive, falsificarea bilantului intreprinderilor si violarea statisticilor contabile, frauda asupra situatiei comerciale si a capitalurilor societatilor, fraude in dauna creditorilor, intelegand nu numai bancruta frauduloasa, ci si violarea drepturilor de proprietate intelectuala sau industriala, concurenta neloiala, inclusiv coruperea unor functionari ai intreprinderii concurente si publicitatea mincinoasa, infractiunile fiscale si eludarea prestatiilor sociale de catre intreprinderi, infractiunile vamale si in materie de valute si de schimb, infractiunile la bursa si bancare ca, de exemplu, manipularea abuziva a marfurilor bursiere si abuzul de lipsa de experienta a publicului, crearea de societati imobiliare frauduloase.

S-au intensificat si sunt premise sa se amplifice in continuare oferirea si acceptarea de foloase necuvenite in urmatoarele situatii. Acordarea de facilitati ilegale pentru/cu ocazia privatizarii, incheierea unor contracte la nivel guvernamental, eliberarea licentelor, permiselor sau vizelor de catre Guvern, emiterea aprobarilor pentru comert exterior si eliberarea licentelor de import-export, acordarea sprijinului financiar de catre Guvern, promovarea ierarhica pe criterii de nepotism si relatii personale, incheierea de afaceri cu parteneri straini, achizitionarea de terenuri si alte bunuri, incheierea de contracte in nume propriu de persoane oficiale, precum si folosirea abuziva a mijloacelor si bunurilor institutiilor guvernamentale, practicile ilegale cu ocazia campaniilor electorale si alegerilor parlamentare, prezidentiale si locale, deturnarea de la destinatia lor a unor imobile sau fonduri guvernamentale etc.

Totodata, se anticipeaza, pe baza practicilor din alte state, aparitia sau multiplicarea jocurilor de noroc, in special in cadrul cazinourilor, pe masura extinderii acestei activitati, precum si a altor fapte de tip mafiot, cum ar fi pretinderea de sume de bani pentru asigurarea "protectiei", in special de la agentii economici cu capital privat, sechestrarea de persoane, hold-up-urile, violentele intre grupurile de infractori rivale etc.

Coruptia a devenit un adevarat flagel care ameninta nu numai drepturile si libertatile fundamentale ale omului, ci si buna functionare a institutiilor statului de drept, societatea democratica in ansamblul sau.

Fenomenul coruptiei are si va avea o serie de efecte secundare negative asupra proceselor de dezvoltare la nivelul macrosocialului, care genereaza si continua sa mentina crizele de natura politica, economica, sociala, culturala, morala, juridica si de autoritate.

Societatea romaneasca poate realiza un progres important fata de starea actuala, iar constiinta publica poate face ca lupta dificila impotriva coruptiei sa fie incununata de succes.