Efectele impartelii testamentare

Efectele impartelii testamentare

Lipsa de efecte inainte de deces. Spre deosebire de donatia-partaj, testamentul-partaj este un act juridic pentru cauza de moarte. Ca urmare, el nu va produce nici un fel de efecte anterior decesului dispunatorului. Bunurile cuprinse in acest gen de imparteala nu devin proprietatea descendentilor decat dupa moartea dispunatorului.

Pe parcursul vietii sale ascendentul care a intocmit un act de partaj de ascendent bazat pe un testament poate sa-l modifice sau chiar sa-l revoce.

Efectele dupa decesul dispunatorului. La decesul ascendentului lor descendentii beneficiaza de dreptul de optiune succesorala, astfel incat ei pot accepta pur si simplu succesiunea, o pot accepta sub beneficiul de inventar sau pot renunta la ea. Un eventual descendent copartajant care este nemultumit de bunurile din lotul sau nu poate renunta la testament si sa pretinda primirea parti cuvenite din mostenire in baza regulilor comune privind devolutiunea succesorala. Aceasta deoarece descendentii intre care s-a facut imparteala pe baza testamentului nu devin legatari, ci ei raman mostenitori legali. Ca urmare, ori accepta mostenirea impartita conform vointei defunctului, ori renunta la mostenire si nu primesc nimic din aceasta.

Daca descendentii copartajanti accepta mostenirea, ei dobandesc bunurile atribuite in baza impartelii testamentare in stare divizata, de la momentul deschiderii succesiunii, iar nu in stare de indiviziune. Se transmit, totusi, in stare de indiviziune catre mostenitori, bunurile existente la data deschiderii succesiunii si care nu au fost cuprinse in partajul de ascendent.

Urmare a impartelii realizate pe calea testamentului, intre descendenti se nasc raporturi juridice specifice partajului succesoral si, ca atare, descendentii isi datoreaza garantie pentru evictiune dupa regulile de la partajul de drept comun. La fel, ei se bucura de privilegiul imobiliar pe care il are copartasul in materie de imparteala.

Bunurile care nu au fost cuprinse in partajul de ascendent si care se transmit, dupa cum am aratat mai sus, catre descendenti in stare de indiviziune, vor fi impartite intre acestia potrivit regulilor de drept comun.

Mostenitorii care au acceptat mostenirea pur si simplu vor fi tinuti de obligatia de plata integrala a pasivului succesoral, pe cand cei care au acceptat-o sub beneficiul de inventar vor fi obligati, dar in limita bunurilor primite de la defunct.

Daca unul sau mai multe bunuri din lotul unui descendent nu mai exista la momentul deschiderii succesiunii si valoarea lotului a scazut in asemenea masura incat i se incalca rezerva succesorala, mostenitorul respectiv va putea ataca actul de imparteala cu actiune in reductiune in scopul reintregirii rezervei sale. Actiunea in reductiune nu este admisibila daca la deschiderea succesiunii exista bunuri care nu au fost cuprinse in partajul testamentar si suficiente pentru reintregirea rezervei descendentului lezat Daca, insa, ca urmare a bunurilor pierite dintr-un lot, unul dintre descendenti a ramas fara nici un bun acesta poate cere nulitatea actului de imparteala in calitate de descendent omis de la partaj, in conditiile art. 797 C. civ.

Cauze de ineficacitate a impartelii de ascendent. In afara cauzelor de nulitate comune oricarui act juridic, partajul de ascendent poate deveni ineficace si atunci cand s-a realizat prin intermediul unei donatii si aceasta se revoca pentru ingratitudine sau neindeplinirea sarcinilor. De asemenea partajul realizat pe cale testamentara poate deveni ineficace atunci cand legatul a fost revocat sau in caz de caducitate a acestuia.

In raport de dispozitiile art. 797 C. civ., asa cum am aratat deja, imparteala de ascendent este nula atunci cand unul dintre descendentii cu vocatie succesorala efectiva a fost omis de la partaj. Nulitatea opereaza chiar daca in afara bunurilor impartite ar exista in masa succesorala suficiente alte bunuri care sa acopere drepturile succesorale ale celui omis

Nulitatea poate fi invocata nu numai de descendentul omis de la partaj, ci si de oricare dintre ceilalti descendenti.

Descendentii cu vocatie succesorala efectiva care sunt avuti in vedere pentru analiza valabilitatii donatiei sunt cei de la data deschiderii succesiunii. Nu se iau in calcul renuntatorii sau nedemnii.

Omisiunea sotului supravietuitor din actul prin care se realizeaza imparteala de ascendent nu duce la nulitatea partajului respectiv.

A se vedea F. Terre,Y. Lequette, op. cit., p. 866.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 587.

A se vedea: Fr. Deak, op. cit., p. 580; D. Chirica, op. cit., p. 340.