Mostenitorii rezervatari

Mostenitorii rezervatari

Potrivit prevederilor art. 841-843 C. civ. precum si ale art. 1 si art. 2 din Legea nr. 319/1944 sunt mostenitori rezervatari:

- descendentii defunctului la infinit;

- ascendentii privilegiati;

- sotul supravietuitor.

Este de observat ca fratii si surorile defunctului si descendentii lor cu toate ca fac parte din aceeasi clasa de mostenitori cu ascendentii privilegiati (clasa a II-a mixta de mostenitori) nu sunt considerati mostenitori rezervatari.

Legiuitorul stabileste direct numai cota de mostenire de care defunctul poate dispune prin liberalitati, adica cotitatea disponibila si numai indirect rezerva, care reprezinta partea ce ramane, desi daca se incalca rezerva prin liberalitati ea se va asigura cu prioritate prin reductiunea liberalitatilor.

Rezerva cuvenita descendentilor. Articolul 841 C. civ. stabileste intinderea cotitatii disponibile si ipso facto intinderea rezervei in functie de numarul descendentilor. Cotitatea disponibila este de 1/2 din bunurile defunctului daca acesta lasa un copil, de 1/3 din mostenire daca lasa doi copii si de 1/4 daca lasa trei sau mai multi copii.

Rezulta asadar ca rezerva este de 1/2 pentru un copil, 2/3 pentru doi copii si 3/4 pentru trei sau mai multi copii. Potrivit art. 842 C. civ. in notiunea de descendenti trebuie sa cuprindem nu numai pe cei de gradul I, adica copiii defunctului, ci si pe urmasii lor in linie dreapta la infinit, indiferent daca sunt din casatorie, din afara ei sau din adoptie si indiferent daca vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare (in cazul descendentilor de gradul II si urmatoarele). In ce priveste copiii din adoptie, potrivit Legii nr. 273/2004, in prezent exista un singur fel de adoptie si anume cu efectele unei filiatiuni firesti, astfel ca cel adoptat va beneficia de rezerva numai dupa parintii sai adoptivi iar nu dupa parintii sai naturali sau ceilalti ascendenti din familia fireasca. In cazul infierilor realizate inainte de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 (in prezent abrogata prin Legea nr. 273/2004) exista si infierea cu efecte restranse cand, pastrandu-se legaturile de rudenie dintre cel infiat si familia de sange, infiatul si descendentii sai aveau vocatie la succesiune, inclusiv la rezerva, atat fata de ascendentii rezultati din infiere cat si fata de cei firesti, dar cum efectele acestei infieri se limitau la cel infiat si infietori, infiatul si descendentii sai nu aveau calitatea de mostenitori si, pe cale de consecinta, nici dreptul la rezerva fata de ascendentii infietorului.

a. Descendentii de care se tine seama la stabilirea rezervei. Intrucat legiuitorul vorbeste in art. 841 C. civ. de "copii lasati" s-au nascut discutii contradictorii in doctrina cu privire la faptul daca la calculul rezervei se vor avea in vedere numai descendentii care vin efectiv la mostenire sau si de cei care sunt renuntatori sau nedemni. Parerea dominanta, pe care o consideram cea corecta, este aceea ca urmeaza a se avea in vedere numai descendentii care vin efectiv la mostenire, iar nu si cei care sunt straini de aceasta, cum sunt renuntatorii si nedemnii

b. Calculul rezervei cand vin la mostenire descendenti de gradul II sau urmatoarele. Atunci cand la mostenire vin descendenti de gradul I este limpede ca la calculul rezervei se va tine seama de numarul lor, potrivit art. 841 C. civ., iar rezerva se va imparti intre ei in cote egale. Se poate insa intampla ca la mostenire sa vina si sau numai descendenti de grad mai indepartat, nepot sau stranepoti. Acestia pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare.

In cazul in care nepotii, stranepotii etc., vin la mostenire prin reprezentare se accepta in mod unanim ca rezerva se calculeaza in functie de numarul tulpinilor, adica in functie de numarul descendentilor de prim grad si nu in functie de numarul efectiv al descendentilor. De pilda, daca defunctul a avut doi copii, din care unul este predecedat, iar acesta a avut la randul sau doi copii, acestia din urma vor veni la mostenirea bunicului lor prin reprezentarea tatalui lor predecedat. In total vom avea, asadar, trei mostenitori rezervatari, dar rezerva se va calcula numai in functie de cele doua tulpini, adica de mostenitorii de gradul I si de numarul efectiv al mostenitorilor rezervatari care vin la mostenire. Argumentul este acela ca nepotii il reprezinta numai pe tatal lor predecedat si nu pot lua mai mult decat ar fi luat tatal lor daca era in viata. In concret in exemplul dat rezerva va fi de 2/3 din mostenire din care 1/3 va lua fiul in viata al defunctului iar cealalta treime va reveni celor doi nepoti impreuna (art. 841 C. civ.

Problema este controversata in ipoteza in care nepotii sau stranepotii vin la mostenire in nume propriu iar nu prin reprezentare. Parerea dominanta in doctrina este aceea potrivit careia si de aceasta data rezerva se va stabili tot in functie de numarul descendentilor de gradul I si nu in functie de numarul descendentilor care vin efectiv la mostenire. S-a exprimat insa si opinia contrara potrivit careia atunci cand descendentii de grad II sau mai indepartati vin la mostenire in nume propriu, pentru ca cei de gradul I au renuntat sau sunt nedemni, rezerva trebuie calculata in functie de numarul lor efectiv si nu pe tulpini.

In adevar aceasta de a doua opinie este riguros determinata de regulile care guverneaza rezerva si reprezentarea succesorala, dar exista puternice argumente care ne indreptatesc sa impartasim prima opinie, majoritara in doctrina si practica judecatoreasca. S-a argumentat ca daca s-ar lua in considerare la calculul rezervei numarul efectiv al mostenitorilor de gradul II si urmatoarele s-ar putea ajunge ca cei de gradul I sa renunte la mostenire pentru motivul ca venind copiii lor sa culeaga mostenirea rezerva ar fi mult mai mare. Or rezerva este, cum am aratat, imperativ stabilita de legiuitor, si nu poate fi modificata prin vointa mostenitorilor

In cazul in care defunctul a avut unul sau mai multi copii care insa nu mai exista la data deschiderii succesiunii, fiind predecedati, comorientii sai code-cedati, si nu au la randul lor descendenti care sa vina prin reprezentare la mostenire, ei nu pot fi luati in considerare la stabilirea rezervei intrucat nu au capacitate succesorala si astfel nu sunt mostenitori legali si nici rezervatari. Daca insa ar vea urmasi care pot si vin la mostenire ei (dar numai ei) vor fi avuti in vedere la calculul rezervei, caci urmasii lor vin la mostenire prin reprezentare sau in nume propriu.

Rezerva cuvenita ascendentilor privilegiati. Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului, din casatorie sau din afara ei precum si din adoptie. Ei fac parte din clasa a II-a mixta de mostenitori impreuna cu fratii si surorile defunctului si descendentii acestora. Acestia din urma (colateralii privilegiati) nu sunt insa mostenitori rezervatari putand fi exeredati in totalitate de catre defunct.

Parintii defunctului vin la mostenire numai daca nu exista descendenti (clasa I de mostenitori) sau acestia nu pot sau nu vor sa vina la mostenire.

Potrivit art. 843 C. civ., asa cum a fost modificat prin Legea nr. 134/1947, rezerva parintilor (determinata tot indirect prin stabilirea cotitatii disponibile) este de 1/2 din bunurile defunctului cand vin la mostenire ambii parinti si de 1/4 cand vine numai unul din ei.

Cat priveste rezerva parintilor din adoptie, in prezent Legea nr. 273/2004 reglementeaza numai adoptia cu efecte depline, astfel ca parintii naturali ai defunctului nu mai au calitatea de mostenitori ai acestuia. Daca adoptia se desface sau este desfiintata, parintii firesti redobandesc drepturile parintesti, inclusiv cele succesorale

In cazul in care la moartea defunctului raman in viata ambii parinti dar unul este nedemn sau renuntator, rezerva se va stabili avand in vedere numai parintele care vine efectiv la mostenire intrucat prin nedemnitate sau renuntare celalalt este strain de mostenire . S-a sustinut insa si parerea pe care nu o impartasim, ca renuntarea sau nedemnitatea unuia din parinti ar avea drept efect ca celalalt parinte sa culeaga intreaga rezerva de 1/2 din mostenire, afara numai daca nu concureaza cu colateralii privilegiati, situatie in care ar urma ca renuntarea sau nedemnitatea unuia din parinti sa profite colateralilor privilegiati

Rezerva cuvenita sotului supravietuitor. Sotul supravietuitor este, potrivit Legii nr. 319/1944, care reglementeaza drepturile succesorale ale acestuia, mostenitor rezervatar, iar potrivit art. 2 din acest act normativ rezerva sa este de 1/2 din cota sa succesorala ca mostenitor legal ⁹ . Cota succesorala a sotului supravietuitor, asa cum rezulta din art. 1 din Legea nr. 319/1944, difera dupa clasa de mostenitori cu care vine in concurs, astfel ca pentru a determina rezerva sa succesorala, in toate cazurile, va trebui sa se determine pe baza de probe calitatea mostenitorilor legali si a legatarilor care nu fac parte din cele patru clase de mostenitori. ¹⁰ In toate cazurile se vor avea in vedere numai mostenitorii care vin efectiv la mostenire nu si renuntatorii, nedemnii sau cei exheredati. ¹¹ Asa fiind, rezerva sotului supravietuitor este de:

- 1/8 din mostenire cand vine in concurs cu descendentii, indiferent de numarul lor sau de gradul de rudenie cu defunctul (1/2 din 1/4);

- 1/6 din mostenire cand vine in concurs cu ascendentii privilegiati si cu colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor (1/2 din 1/3);

- 1/4 din mostenire cand vine in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati, indiferent de numarul lor (1/2 din 1/1). Asadar, in cazul celei de a doua clase mixte de mostenitori rezerva este diferita dupa cum sunt sau nu prezente ambele categorii de mostenitori care o compun;

- 3/8 din mostenire cand vine in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a II-a de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a IV-a de mostenitori), indiferent de numarul lor (1/2 din 3/4);

- 1/2 din mostenire cand vine in concurs cu orice alti mostenitori ai defunctului in afara de cei legali (1/2 din 1/1).

Avand in vedere ca potrivit Legii nr. 319/1944 sotul supravietuitor are un drept la mostenire special asupra mobilelor, darurilor de nunta si obiectelor apartinand gospodariei casnice (art. 5) precum si dreptul de abitatie (art. 4), s-a facut precizarea ca sotul supravietuitor are calitatea de mostenitor rezervatar numai in ce priveste partea sa de mostenire legala iar nu si cu privire la aceste drepturi speciale. Acestea pot fi inlaturate prin vointa defunctului prin acte cu titlu gratuit, cu conditia ca prin ele sa nu se aduca atingere rezervei sale, care se va calcula avand in vedere valoarea integrala a mostenirii, asadar, inclusiv valoarea darurilor de nunta si a mobilierului casnic . Daca defunctul nu a dispus in nici un fel de mobilierul casnic si darurile de nunta, ele se cuvin in intregime sotului supravietuitor, daca nu vine in concurs cu descendentii. In ce priveste ascendentii privilegiati intr-o atare situatie, rezerva lor se calculeaza numai in functie de valoarea celorlalte bunuri lasate de defunct intrucat ei nu au vocatie succesorala legala si nici testamentara la bunurile mobile apartinand gospodariei casnice si la darurile de nunta. Daca insa defunctul a dispus prin acte liberale de aceste bunuri sau printr-o dispozitie expresa de exheredare a sotului supravietuitor, aceste bunuri vor fi avute in vedere atat la calculul rezervei ascendentilor privilegiati cat a sotului supravietuitor

a. Caracterele speciale ale rezervei sotului supravietuitor. Fata de rezerva celorlalti mostenitori rezervatari, cea a sotului supravietuitor are unele particularitati:

- rezerva sotului supravietuitor nu are caracter colectiv, cum este situatia in cazul celorlalti mostenitori rezervatari, ci se atribuie individual;

- rezerva sotului supravietuitor este o cota fixa dintr-o cota variabila in functie de categoria de mostenitori cu care vine in concurs. Rezerva de 1/2 din mostenire o are sotul supravietuitor numai cand nu concureaza cu nici unul din mostenitorii legali si exista liberalitati peste cotitatea disponibila iar sotul supravietuitor este in situatia de a cere reductiunea liberalitatilor excesive;

- rezerva sotului supravietuitor, spre deosebire de rezerva descendentilor si a ascendentilor privilegiati, care sunt fractiuni din mostenire, este o fractiune din portiunea care i se cuvine ca mostenitor legal (portio legitima est portio portionis ab intestato).

b. Rezerva sotului supravietuitor se imputa asupra cotitatii disponibile? Asa cum am vazut sotul supravietuitor a fost instituit mostenitor rezervatar relativ recent prin Legea nr. 319/1944, alaturandu-se celorlalti mostenitori rezervatari determinati prin Codul civil. Coroborarea prevederilor acestui act normativ cu cele ale Codului civil, asa cum vom vedea, nu este uneori usor de facut. In privinta rezervei se prefigurau doua posibilitati. Prima ar fi aceea de a considera ca rezerva sotului supravietuitor conduce la micsorarea corespunzatoare a rezervei celorlalti mostenitori rezervatari, iar a doua ca rezerva acestuia trebuie sa se impute asupra cotitatii disponibile producand o micsorare corespunzatoare a acesteia. S-a admis, pana nu de mult, ca de vreme ce legea nu a prevazut ca prin instituirea rezervei sotului supravietuitor ar urma sa se micsoreze rezerva celorlalti mostenitori rezervatari, aceasta s-ar imputa exclusiv asupra cotitatii disponibile de care de cuius poate sa dispuna liber prin actele sale liberale, rezerva celorlalti mostenitori rezervatari ramanand neatinsa

In adevar, in ipoteza in care sotul supravietuitor vine singur la mostenire sau in concurs cu alti mostenitori nerezervatari, rezerva sa se calculeze raportat la intreaga mostenire. De pilda, daca defunctul a lasat ca mostenitori pe sotia sa supravietuitoare si a instituit ca legatara universala pe sora sa (asadar, nu exista alti mostenitori rezervatari, nici descendenti si nici ascendenti privilegiati), rezerva sotului supravietuitor va fi de 1/4 din intreaga mostenire, iar sora defunctului (legatara universala) va beneficia de restul de 3/4 din mostenire. Daca legatarul universal ar fi un tert rezerva sotului supravietuitor va fi de 1/2 din mostenire [art. 2 coroborat cu art. 1 lit. e) din Legea nr. 319/1944] iar restul de 1/2 va reveni legatarului

Pentru ipoteza in care sotul supravietuitor vine in concurs cu alti mostenitori rezervatari solutia imputarii rezervei acestuia in mod exclusiv asupra cotitatii disponibile nu poate fi acceptata. Concluzia care la lumina textelor in vigoare este de acceptat este aceea potrivit careia rezerva sotului supravietuitor se imputa asupra masei succesorale, deci nici exclusiv asupra cotitatii disponibile, dar nici asupra rezervei celorlalti mostenitori rezervatari. Se argumenteaza cu aceea ca de vreme ce in cadrul mostenirii legale se admite ca partea sotului supravietuitor micsoreaza partile ce se cuvin celorlalti mostenitori, caci se imputa asupra masei succesorale, tot astfel trebuie sa stea lucrurile si in cadrul mostenirii testamentare, in sensul ca rezerva sotului supravietuitor micsoreaza rezerva celorlalti mostenitori rezervatari cum micsoreaza si cotitatea disponibila. Mai intai se calculeaza rezerva sotului supravietuitor, din mostenirea lasata de defunct, iar partile celorlalti mostenitori legali, inclusiv rezervatari, se vor calcula din masa succesorala ramasa dupa defalcarea cotei sotului supravietuitor. Asa fiind, adoptarea Legii nr. 319/1944 influenteaza nu numai cotele legale ale tuturor mostenitorilor cu care sotul supravietuitor concureaza, ci si rezerva prevazuta in favoarea unora din ei. Se modifica astfel rezerva ascendentilor privilegiati , dar si a descendentilor cand vin, asadar, in concurs cu sotul supravietuitor. Rezerva lor se va calcula nu asupra intregii mosteniri ci asupra masei succesorale ramase dupa defalcarea rezervei sotului supravietuitor

c. Cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor cand vine in concurs cu copii ai defunctului dintr-o casatorie anterioara. Articolul 939 C. civ. prevede ca atunci cand sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu copii ai defunctului dintr-o casatorie anterioara el nu poate beneficia de liberalitati din partea defunctului decat cel mult de o parte egala cu a copilului care a primit cel mai putin si in nici un caz mai mult de 1/4 din mostenire. S-a instituit astfel o cotitate disponibila speciala prin care legiuitorul a urmarit sa apere copiii dintr-o casatorie anterioara a sotului defunct fata de influentele si presiunile la care ar putea fi suspus din partea sotului din cea de-a doua sau subsecventa casatorie, in sensul de a-i face liberalitati in defavoarea copiilor sai. Astfel, daca la moartea lui de cuius a ramas un copil dintr-o casatorie anterioara sotul supravietuitor va putea primi, prin donatie sau legat, maximum cota de 1/4 din mostenire, desi cotitatea disponibila ordinara este de 1/2 din mostenire. Textul legal se refera numai la donatii dar, in mod unanim, atat in doctrina cat si in practica judiciara se accepta ca in notiunea de "daruire" folosita de legiuitor trebuie sa includem si legatele, asadar, toate liberalitatile facute de defunct in favoarea sotului sau din a doua sau subsecventa casatorie.

Asa fiind in doctrina s-au facut unele precizari pentru anumite situatii speciale.

Astfel, chiar daca data testamentului prin care defunctul a instituit ca legatar pe sotul sau din cea de-a doua sau subsecventa casatorie, este anterioara incheierii casatoriei, limitarea cotitatii disponibile la maximum 1/4 din mostenire, potrivit art. 939 C. civ., se va aplica si in acest caz. Altfel, pentru evitarea aplicarii acestei dispozitii legale s-ar putea face un testament olograf antedatat.

In cazul in care defunctul a facut donatii in favoarea sotului sau supravietuitor din cea de-a doua sau subsecventa casatorie si are copii dintr-o casatorie anterioara, iar donatiile sunt anterioare acestei din urma casatorii, se vor aplica de asemenea dispozitiile art. 939 C. civ., daca se dovedeste ca donatiile au avut in vedere aceasta din urma casatorie care a constituit, asadar, cauza impulsiva si determinanta. Trebuie insa sa fie vorba de donatii care nu sunt supuse raportului, intrucat daca donatiile sunt supuse raportului vor fi readuse la masa succesorala, fie in natura, fie prin echivalent si reprezinta, cum s-a spus , doar un avans asupra mostenirii.

Dispozitiile art. 939 urmeaza de asemenea a se aplica si in ipoteza in care defunctul a dispus exheredarea directa partiala a descendentilor din casatoria anterioara, iar de aceasta exheredare beneficiaza sotul supravietuitor din ultima casatorie.

d. Copiii la care se refera art. 939 C. civ. Textul art. 939 C. civ. se refera expres la "copiii dintr-un alt maritagiu" dar in prezent se admite ca el se va aplica si copiilor din afara casatoriei, care sunt asimilati prin dispozitiile Codului familiei celor din casatorie.

De asemenea, textul se aplica si copiilor adoptati, cu efecte depline sau cu efecte restranse cu conditia ca adoptia sa fie anterioara incheierii celei de a doua sau subsecvente casatorii.

Pentru a li se putea aplica dispozitiile art. 939 C. civ. copiii trebuie sa existe sau sa fie, cel putin, conceputi, la data deschiderii succesiunii. Se vor avea in vedere numai copii care vin efectiv la mostenire si nu cei renuntatori sau nedemni.

Prevederile art. 939 C. civ. nu se refera numai la descendentii de gradul I ai defunctului ci si la cei de gradul II si III etc. In cazul lor insa rezerva urmeaza a se stabili nu pe capete, adica dupa numarul lor, ci in functie de numarul tulpinilor, adica al descendentilor de gradul I.

e. Determinarea cuantumului cotitatii disponibile si corelatia dintre dispozitiile art. 939 C. civ. cu cele ale Legii nr. 319/1944. In sistemul Codului civil, inainte de adoptarea Legii nr. 319/1944, cand sotul supravietuitor nu era mostenitor legal, putand fi gratificat ca orice tert in limitele cotitatii disponibile, iar in concurs cu descendentii defunctului dintr-o casatorie anterioara, in limitele cotitatii disponibile speciale, determinarea cotitatii disponibile speciale nu ridica probleme deosebite. Pentru calculul ei la numarul copiilor care veneau efectiv la mostenire, indiferent de casatoria din care proveneau, se mai adauga o unitate (sotul supravietuitor) numar la care se impartea mostenirea. Rezultatul astfel obtinut reprezenta cotitatea disponibila speciala de care putea beneficia sotul supravietuitor prin donatii sau legate. Aceasta cotitate disponibila speciala nu putea fi mai mare decat partea copilului care a luat mai putin, care este o limita variabila, si nu putea depasi, oricum, 1/4 din mostenire, care este o limita fixa si maxima. Daca se obtinea o diferenta peste limita cotitatii disponibile speciale, aceasta se impartea intre copii, cu conditia ca defunctul sa nu fi dispus de ea, in limita cotitatii disponibile ordinare, in favoarea unui tert . Se pot da numeroase exemple. Astfel, daca la mostenire vin: un copil dintr-o casatorie anterioara si unul din ultima casatorie, impreuna cu sotul supravietuitor, prin impartirea mostenirii la trei rezulta cota de 1/3, dar sotul supravietuitor nu poate lua decat maximul de 1/4 (cotitatea disponibila speciala prevazuta de art. 939 C. civ.) restul de 3/4 revenind copiilor. Defunctul ar fi putut dispune, in aceasta ipoteza, in favoarea unui tert de 1/12 din mostenire care reprezinta diferenta dintre cotitatea disponibila ordinara si cotitatea disponibila speciala situatie in care copiii ar fi luat numai 2/3 din mostenire care reprezinta rezerva lor succesorala potrivit art. 841 C. civ.

Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 319/1944 in practica judecatoreasca s-a pus problema daca art. 939 C. civ. a mai ramas in vigoare, iar raspunsul a fost afirmativ, intrucat ratiunile pentru care a fost instituita cotitatea disponibila speciala subzista si in prezent. Aceasta, pe de o parte, iar pe de alta parte, textul legal nu a fost abrogat in mod expres prin noua lege adoptata.

In privinta raportului dintre cotitatea disponibila speciala si cea ordinara s-a precizat ca cele doua cotitati nu se cumuleaza, cotitatea disponibila speciala imputandu-se asupra cotitatii disponibile ordinare. In consecinta, cotitatea disponibila speciala fiind mai mare decat cea speciala, defunctul, dupa ce a facut liberalitati in favoarea sotului din ultima casatorie, in limita cotitatii disponibile speciale, mai poate face liberalitati si in favoarea unor terti numai pentru diferenta dintre cotitatea disponibila speciala si cea ordinara, pentru a nu incalca rezerva copiilor.

Pentru ipoteza in care defunctul a fost casatorit de mai mult de doua ori s-a exprimat parerea ca toti sotii anteriori impreuna cu sotul supravietuitor pot beneficia de liberalitati din partea defunctului numai in limitele cotitatii disponibile speciale . Consideram insa ca in mod corect s-a nuantat in doctrina ca in Codul nostru civil, spre deosebire de cel francez, sunt vizate numai liberalitatile facute sotului supravietuitor, iar sotii anteriori sunt considerati terti, astfel ca ei pot beneficia de liberalitati in limita cotitatii disponibile ordinare

De asemenea, in mod unanim doctrina a imbratisat opinia ca dupa aparitia Legii nr. 319/1944, in cazul concursului dintre sotul supravietuitor si copiii defunctului dintr-o casatorie anterioara, drepturile sotului supravietuitor nu sunt numai cele determinate de prevederile art. 939 C. civ. Potrivit noilor reglementari sotul supravietuitor este mostenitor legal rezervatar spre deosebire de situatia sa anterioara cand era un mostenitor neregulat si nerezervatar. Determinarea cuantumului cotitatii disponibile speciale si a celei ordinare precum si problema atribuirii diferentei dintre acestea doua a dat nastere la solutii divergente in doctrina si practica judecatoreasca.

Consideram ca modul corect de calcul este urmatorul: in primul rand se stabileste rezerva sotului supravietuitor, care este 1/8 (1/2 din 1/4), aceasta se imputa, cum am aratat, asupra intregii mosteniri, potrivit art. 1-2 din Legea nr. 319/1944, iar rezerva copiilor, prevazuta de art. 841 C. civ. se calculeaza asupra restului mostenirii, asadar asupra cotei ramase de 7/8. Sotul supravietuitor poate beneficia, asadar, pe langa rezerva sa de 1/8 din mostenire, de cotitatea disponibila speciala, reglementata de art. 939 C. civ. de maximum 1/4, fara sa se aduca atingere rezervei copiilor. Daca cotitatea disponibila speciala este mai mica decat cotitatea disponibila ordinara, defunctul va putea dispune de aceasta diferenta in favoarea oricui, cu exceptia sotului din ultima casatorie, caci prin instituirea cotitatii disponibile speciale nu s-a creat o rezerva succesorala speciala corelativa in favoarea copiilor . Spre deosebire de art. 841 C. civ. prin prevederile art. 939 C. civ. legiuitorul a limitat dreptul de dispozitie numai in favoarea sotului supravietuitor din ultima casatorie (daca sunt copii din afara acestei ultime casatorii) ceea ce nu inseamna si instituirea unei rezerve speciale in favoarea unei alte persoane. Asadar, daca defunctul nu a dispus de diferenta dintre cele doua cotitati, sau desi a dispus o atare dispozitie, potrivit art. 939 C. civ., este limitata la maximum 1/4, cum am vazut, acea diferenta se va imparti potrivit regulilor mostenirii legale, adica 1/4 sotului supravietuitor, iar 3/4 copiilor, in acest fel realizandu-se coroborarea dintre prevederile art. 939 C. civ. cu cele ale Legii nr. 319/1944

f. Sanctiunea depasirii cotitatii disponibile speciale. In cazul incalcarii dispozitiilor art. 939 C. civ. isi gasesc aplicare dispozitiile art. 847 C. civ. privitoare la reductiunea liberalitatilor excesive care urmeaza a fi reduse la limita, de aceasta data, a cotitatii disponibile speciale.

Dreptul de a cere reductiunea liberalitatilor ce depasesc cotitatea disponibila speciala, reglementata de art. 939 C. civ. apartine numai copiilor in favoarea carora s-a instituit aceasta cotitate disponibila. Asadar, numai copiii dintr-o casatorie anterioara ultimei casatorii a defunctului, care vin efectiv la mostenire, vor avea calitatea de a invoca dispozitiile art. 939 C. civ. Reductiunea profita indirect si copiilor din ultima casatorie a defunctului precum si colegatarilor conjunctivi cu sotul supravietuitor, dar ei nu vor putea invoca dispozitiile privind cotitatea disponibila speciala, caci aceasta nu a fost instituita in favoarea lor

In ipoteza in care defunctul a facut liberalitati nu numai in favoarea sotului din ultima casatorie ci si a altor persoane, cu prilejul reductiunii se va avea in vedere ca liberalitatile facute in favoarea sotului din ultima casatorie sa nu depaseasca cotitatea disponibila speciala si, impreuna cu cele facute in favoarea altor persoane, sa nu depaseasca cotitatea disponibila ordinara.

Prin prevederile art. 940 alin. (2) C. civ. se instituie insa, prin exceptie, si sanctiunea nulitatii absolute atunci cand incalcarea cotitatii disponibile speciale s-a realizat prin donatii deghizate sau prin persoane interpuse (adica prin acte juridice simulate), intrucat se prezuma ca au fost facute pentru fraudarea drepturilor succesorale ale copiilor defunctului din casatoria anterioara. S-a precizat chiar ca sanctiunea nulitatii absolute opereaza si in ipoteza in care, valoric, aceste acte juridice se incadreaza in limita cotitatii disponibile speciale prevazuta de art. 939 C. civ. intrucat ele ar fi determinate de intentia de fraudare a drepturilor descendentilor din casatoria anterioara a defunctului . Sanctiunea nulitatii absolute priveste insa numai donatiile deghizate sau facute prin interpunere de persoane iar nu si pe cele indirecte, cum, de pilda, este renuntarea unui sot colegatar la un legat in favoarea celuilalt sot colegatar, intrucat astfel de acte juridice nu contin nici un element secret

Actiunea in constatarea nulitatii absolute poate fi intentata de orice descendent al defunctului care vine la mostenire, el trebuind sa dovedeasca faptul deghizarii sau interpunerii de persoana, care se poate face prin orice mijloc de proba. Intrucat o atare dovada este destul de anevoioasa art. 941 C. civ. prezuma ca sunt persoane interpuse copiii sotului supravietuitor dintr-o alta casatorie (din afara casatoriei sau rezultati din adoptie) sau a unor rude ale sotului supravietuitor din ultima casatorie la a caror mostenire acesta avea vocatie in momentul in care s-a realizat acel act de dispozitie. Prezumtia este una absoluta (iuris et de iure) astfel ca nu poate fi combatuta prin nici un mijloc de proba.

A se vedea, in acest sens: D. Alexandresco, op. cit., p. 379; M. B. Cantacuzino, op. cit., p. 301; C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 689; C. Statescu, op. cit., p. 198; Fr. Deak, op. cit., p. 344-345; D. Chirica, op. cit., p. 156; E. Safta-Romano, op. cit., p. 309; D. Macovei, op. cit., p. 117-118; M. Popa, op. cit., p. 130; O. Capatina, Nota la incheierea nr. 243/1958 a Notariatului de Stat, raionului N. Balcescu Bucuresti, in L.P. nr. 12/1958, p. 109; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 613/1988, in R.R.D. nr. 3/1989, p. 66-67. In sens contrar, a se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 330-332; H. Mazeaud, L. Mazeaud, J. Mazeaud, op. cit., p. 702-704.

A se vedea, in acest sens: C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 692; M. Eliescu, op. cit., p. 332; St. Carpenaru, op. cit., p. 468; D. Macovei, op. cit., p. 118; C. Statescu, op. cit., p. 198; E. Safta-Romano, op. cit., p. 309-310; M. Popa, op. cit., p. 130.

A se vedea, in acest sens: M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 300-301; D. Chirica, op. cit., p. 157-158.

S-a mai exprimat si opinia potrivit careia in cazul cand vin la mostenire nepotii, stranepotii etc. in nume propriu, numai stabilirea rezervei se face in functie de numarul descendentilor de gradul I (al copiilor) insa imparteala rezervei se va face pe capete, adica in mod egal caci art. 841 C. civ. vizeaza numai cuantumul rezervei nu si modul ei de impartire. A se vedea, in acest sens, Fr. Deak, op. cit., p. 347.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 344.

In cazul infierilor cu efecte restranse incheiate inainte de O.U.G. nr. 25/1997, intrucat se pastrau legaturile de rudenie cu parintii firesti, au calitatea de mostenitori rezervatari atat parintii rezultati din adoptie cat si cei firesti, iar rezerva lor este in acest caz de 1/2 din mostenire, adica maximul rezervei stabilite de legiuitor pentru ascendentii privilegiati, si se atribuie colectiv impartindu-se intre ei in mod egal. Daca vine numai unul din parinti rezerva sa va fi de 1/4 din mostenire.

A se vedea: Fr. Deak, op. cit., p. 349; D. Chirica, op. cit., p. 159; D. Barladeanu, Dreptul de acrescamant in mostenirea legala si stabilirea intinderii rezervei, in R.R.D. nr. 6/1977, p. 24; I.C. Vurdea, Stabilirea drepturilor succesorale ale ascendentilor si colateralilor privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor, in R.R.D. nr. 4/1989, p. 28.

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 334.

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 2000/1956, in C.D. 1956, vol. I, p. 313.

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 518/1986, in C.D. 1986, p. 81-8

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 337-338; Fr. Deak, op. cit., p. 350; Sc. Serbanescu, Nota la decizia civila nr. 3743/1957 a Trib. Craiova, col. civ., in L.P. nr. 2/1958, p. 116-117.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 338; C. Statescu, op. cit., p. 200; D. Chirica, op. cit., p. 161-162; Fr. Deak, op. cit., p. 351.

A se vedea: Plenul Tribunalului Suprem, decizia de indrumare nr. 12/1968, in C.D. 1968, p. 28; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 2139/1979, in C.D. 1979, p. 132; D. Chirica, op. cit., p. 162-163.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 338; C. Statescu, op. cit., p. 200-201; D. Macovei, op. cit., p. 164-165; E. Safta-Romano, op. cit., p. 312-314; Sc. Serbanescu, Nota la decizia civila nr. 667/1955 a Trib. reg. Bucuresti, in L.P. nr. 5/1955, p. 554; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 662/1972, in Repertoriu II, p. 207; Idem, decizia nr. 472/1964, in C.D. 1964, p. 127-129.

Apud Fr. Deak, op. cit., p. 352-353.

S-a dat ca exemplu situatia in care defunctul lasa ca mostenitori trei copiii si sotul supravietuitor, iar prin testament a instituit un legatar universal. Intr-o atare ipoteza potrivit conceptiei ca rezerva sotului supravietuitor se imputa asupra cotitatii disponibile lasand neatinsa rezerva celorlalti, ar insemna ca rezerva celor trei copii ar fi, potrivit art. 841 C. civ. de 3/4, iar din cota de 1/4 ramasa s-ar socoti rezerva sotului supravietuitor de 1/8 [potrivit art. 2 coroborat cu art. 1 lit. a) din Legea nr. 319/1944] iar cealalta cota de 1/8 din mostenire ar reveni legatarului. A se vedea Fr. Deak, Stabilirea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor, in R.R.D. nr. 4/1989, p. 33-35.

S-a exemplificat cu situatia in care sotul supravietuitor concureaza cu doi parinti si o sora a defunctului. Potrivit devolutiunii legale a mostenirii sotul supravietuitor primeste 1/3, iar restul de 2/3 urmeaza a se imparti egal intre parintii si sora defunctului, in cote de cate 1/3. Daca insa defunctul instituie pe sora sa legatara universala, si acceptam teza imputarii exclusive a rezervei sotului supravietuitor asupra cotitatii disponibile, fara micsorarea rezervei parintilor, sotul supravietuitor primeste 1/6, rezerva sa (potrivit art. 2 din Legea nr. 319/1944) parintii primesc cota de 1/2, rezerva lor (potrivit art. 843 C. civ.), asadar, mai mult decat cota lor legala de mostenire de 1/3, iar sora defunctului, instituita legatara universala primeste restul de 1/3 la care avea dreptul si fara testament. In atare ipoteza, potrivit acestei conceptii, testamentul facut in favoarea sorei profita parintilor, impotriva vointei testatorului ceea ce nu este de admis. In schimb, daca se admite solutia imputarii rezervei sotului supravietuitor asupra masei succesorale rezultatul este ca acesta primeste cota de 1/6, parintii au rezerva de 1/2, dar calculata din cota de 5/6, adica 5/12, iar sora defunctului urmand sa primeasca ca legatar universal 5/12, asadar, mai mult decat cota sa legala de 1/3 dar nu mai putin decat cei doi parinti. A se vedea Fr. Deak, loc. cit., p. 33-35.

Idem. A se vedea si E. Boroi, G. Boroi, Corelatia dintre prevederile art. 939 din Codul civil si Decretul-lege nr. 319/1944, in R.R.D. nr. 9-12/1989, p. 30; D. Chirica, op. cit., p. 162-164.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 342; Fr. Deak, op. cit., p. 358; C. Statescu, op. cit., p. 201; M. Popa, op. cit., p. 136.

A se vedea: Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 25/1958, in J.N. nr. 4/1958, p. 127-129; Idem, decizia civila, nr. 472/1964, in C.D. 1964, p. 127-129; decizia civila nr. 1486/1966, in C.D. 1966, p. 158-162; decizia civila nr. 15/1972, in C.D. 1972, p. 175-177; decizia civila nr. 1615/1972, in R.R.D. nr. 4/1973, p. 176-176; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1414/1977, in C.D. 1977, p. 84; Idem, decizia civila nr. 2143/1984, in C.D. 1984, p. 89-91; decizia civila nr. 613/1988, in R.R.D. nr. 3/1988, p. 66-67; Trib. Jud. Timis, decizia civila nr. 1577/1976, in R.R.D. nr. 5/1977, p. 68-69.

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 34

A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 699-701; D. Chirica, op. cit., p. 166-167; Fr. Deak, op. cit., p. 359-360.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 342-343; E. Safta-Romano, op. cit., p. 319.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 361.

A se vedea, pentru detalii, E. Boroi, G. Boroi, op. cit., p. 26-29; D. Chirica, op. cit., p. 167-17

In acelasi sens, a se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 363. In sens contrar, a se vedea, M. Eliescu, op. cit., p. 341.

A se vedea: Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1615/1972, in R.R.D. nr. 4/1973, p. 175-176; Idem, decizia civila nr. 2143/1984, in C.D. 1984, p. 89-91. Astfel, daca sotul supravietuitor din ultima casatorie a defunctului vine in concurs cu un copil dintr-o casatorie anterioara cotitatea disponibila ordinara este de 7/16 (dupa ce am extras rezerva sotului supravietuitor de 1/8 din mostenire) care este mai mare decat cotitatea disponibila speciala de maximul 1/4 (rezultand asadar, 4/16) diferenta dintre cele doua cotitati fiind de 3/16. Sotul supravietuitor va mai primi astfel o cota legala de 1/4, din cele 3/16 ce constituie diferenta, astfel ca in total el va primi 27/64 din mostenire (1/8 rezerva, 1/4 cotitate disponibila speciala si 2/64 ca mostenitor legal). Copilul din casatoria anterioara a defunctului va mai primi o cota de 3/4 din diferenta (de 3/16), adica 9/64, care adaugata la rezerva sa succesorala de 7/16 rezulta cota de 37/64 din mostenire. Se observa insa in unele sisteme de calcul ca descendentul din casatoria anterioara ajunge sa primeasca mai mult decat daca ar fi rezultat din ultima casatorie a defunctului, discriminare care, evident, nu poate fi admisa. A se vedea si pentru alte ipoteze E. Boroi, G. Boroi, op. cit., p. 31-3

A se vedea: D. Alexandresco, op. cit., vol. IV, p. 762; C. Hamangiu, I. Rosetti- Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 702; M. Eliescu, op. cit., p. 344; D. Chirica, op. cit., p. 173.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 344; Fr. Deak, op. cit., p. 366.

A se vedea: D. Alexandresco, op. cit., vol. IV, p. 767-770; M. Eliescu, op. cit., p. 344-345.