Puterea judecatoreasca si puterea legislativa

Puterea judecatoreasca si puterea legislativa.

Caracteristic puterii judecatoresti este aceea ca se pronunta pe cale de reglementare, edictand reguli generale si abstracte. Judecatorul realizeazaa o aplicare concreta a legii in scopul solutionarii unui litigiu determinat.

Puterea judecatoreasca nu poate interveni in mod direct asupra puterii legislative.

a.            In acest sens art. C.civ. prevede ca judecatorul nu se poate pronunta pe cale de reglementare[1].

b.            De asemenea judecatorul nu poate sa refuze aplicarea legii pe motivul ca aceasta ar fi imperfecta[2].

c.            Judecatorul este obligat sa solutioneze cauza dedusa judecatii potrivit legilor aplicabile iar nu potrivit principiului echitatii, in afara de situatia in care, in materia arbitrajului, partile ar solicita judecata in echitate[3].

d.            Judecatorul nu incalca principiul separatiei puterilor in stat interpretand legea atunci cand ea este obscura sau ambigua, deoarece face acet lucru tocmai pentru a determina vointa reala a legiuitorului.

e.            In activitatea de infaptuire a justitiei, judecatorul nu este tinut de precedentele solutii adoptate de instantele judecatoresti in alte spete similare, solutia sa urmand a se raporta numai la textele legale aplicabile cauzei. Pentru asigurarea unei unitati de jurisprudenta pe intreg teritoriul tarii, Inalta Curte de Casatie are dreptul ca pe calea unui recurs in interesul legii sa stabileasca asupra modului de interpretare a legii in cazul unor chestiuni de drept ce au primit solutii diferite din partea instantelor judecatoresti. Dezlegarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra problemelor de drept rezolvate este obligatorie pentru toate instantele judecatoresti. Este de observat in in cazul recursului in interesul legii, instanta suprema nu face decat sa interpreteze legea atunci cand a fost sesizata ca in legatura cu aplicarea acesteia instantele judecatoresti au pronuntat solutii diferite. Instanta suprema nu intervine asupra legii si nu efectueaza o corectare a acestuia. Obligativitatea dezlegarii date de Inalta Curte de Casatie si Justitie in prinvinta chestiunilor de drept pe cale recursului in interesul legii nu afecteaza principiul potrivit caruia judecatorii nu sunt tinut de precedent ci aplica numai lege in fiecare caz in parte. Recursul in interesul legii nu vizeaza un caz anume ci numai un mod unitar de interpretare a unui text de lege. Judecatorul este tinut numai de modul de interpretare considerat a fi corect de catre judecatorii instantei supreme dar sunt liberi ca in raport de acest mod de interpretare sa aprecieze in fiecare caz in parte aplicare respectivului text legal in functie de situatia de fapt si de drept ce caracterizeaza speta respectiva[4].

f.              Judecatorul nu poate sa se pronunte in legatura cu constitutionalitatea unui text de lege. Aceasta revine in competenta Curtii Constitutionale[5].

g.            Judecatorul are dreptul sa verifice in mod direct daca legea romana este in concordanta cu tratatele internationale privind drepturi fundamentale ale omului la care Romania este parte, in caz contrar urmand a prevala acestea din urma.

h.            Judecatorul are dreptul sa verifice in mod direct concordanta dintre legea romana si o reglementare europeana care se impune cu precadere[6].

Legislativul nu poate interveni in actul de infaptuire a justitiei.

a. in general, procesele au ca obiect recunoasterea unor drepturi preexitente sesizarii instantelor astfel incat aparitia unei noi legi in cursul solutionarii litigiului nu ar trebui sa aiba influenta asupra solutiei judecatorului. Aceasta se va raporta va situatia de drept de la data sesizarii instantei. Potrivit Constitutiei legile nu retroactiveaza, in afara de legea penala mai favorabila. In acest context trebuie amintit ca nu sunt acceptate nici legile interpretative sau legile de validare in masura in care prin acestea s-ar aduce atingere autoritatii de lucru judecat .

In mod cu totul exceptional legislativul poate influenta activitatea de infaptuire a justitiei

a.       amnistia[11] conduce la stingerea procesului penal si chiar a pedepsei pronuntate de instanta de judecata.

b.      Avizul dat de Camera Deputatilor in cazul cererii procurorilor de a incepe urmarirea impotriva unui parlamentar[12].