Functiile raspunderii comitentului

Functiile raspunderii comitentului

Ca si raspunderea delictuala in general, si raspunderea reglementata de art. 1000 alin. 3 Cod civil indeplineste o functie reparatorie si o functie educativ-preventiva.

Doctrina de specialitate considera ca functia reparatorie este cea fundamentala, iar functia preventiv-educativa este accesorie primei, intrucat nu tine tocmai de esenta acestei raspunderi.

a) Functia reparatorie rezulta din faptul ca prin savarsirea unui delict sau cvasi-delict autorul faptei este obligat sa repare integral prejudiciul cauzat victimei, aplicandu-se principiul "restitutio in integrum".

Prin aceasta functie raspunderea civila delictuala are si menirea de a apara drepturile subiective civile, fie cele patrimoniale, fie numai morale, intrucat, spre exemplu, daca autorul a sustras un bun corporal din patrimoniul victimei, prin repararea prejudiciului nu se realizeaza doar restituirea bunului respectiv (daca mai exista fizic), dar si apararea dreptului sau de proprietate. Daca este vorba despre incalcarea demnitatii persoanei prin savarsirea unui delict civil, prin repararea prejudiciului moral se va realiza, in general, si apararea drepturilor subiective morale ale victimei

Nu trebuie sa absolutizam insa functia reparatorie a raspunderii civile delictuale. Privind aceasta functie din punctul de vedere al societatii, vom observa ca, cel mai adesea, prejudiciile aduse prin fapte ilicite sunt de neinlocuit, in natura lor specifica, iar in cazurile in care inlocuirea este posibila, aceasta presupune o reinvestire de munca sociala deci, din punct de vedere social, presupune o noua cheltuiala de munca, pentru reintregirea valorilor deteriorate ori distruse.

Functia reparatorie este, asadar, numai relativa, deoarece ea se realizeaza numai in raportul dintre subiectele intre care se statorniceste indatorirea de reparare a prejudiciului cauzat; chiar si in aceste raporturi, oricat de intensa ar fi raspunderea, inca nu se poate afirma ca valorile deteriorate sau distruse pot fi, intotdeauna recuperate, pe deplin, in materialitatea lor

b) Functia preventiv-educativa, desi este considerata o functie accesorie functiei fundamentale de reparare, totusi ar trebui sa fie primordiala si pentru faptul ca, dupa cum am vazut, repararea materiala sau morala a prejudiciului nu se poate realiza in mod absolut, si deci ar fi mai usor sa prevenim decat sa reparam, ulterior savarsirii faptei, ceea ce s-a daunat.

Este o functie accesorie intrucat nu tine seama de esenta raspunderii civile delictuale, ci este efectul tuturor mijloacelor de aparare a intereselor publice si a drepturilor subiective in general, intrucat se implementeaza in constiinta persoanelor ideea ca nici o fapta ilicita, pana la urma, nu ramane nepedepsita, nesanctionata din punct de vedere penal, contraventional, administrativ, civil, etc, dupa natura faptelor savarsite

Prin intermediul functiilor raspunderii reglementate de art. 1000 alin. 3 Cod Civil se urmareste atingerea a doua scopuri specifice raspunderii civile pentru fapta altei persoane. Primul consta in crearea in beneficiul victimei prejudiciului a unei garantii suplimentare menite sa-i asigure o posibilitate mai lesnicioasa a repararii prejudiciului, prin antrenarea raspunderii altei persoane, in plus fata de raspunderea autorului prejudiciului. Al doilea consta in determinarea celui chemat sa raspunda pentru altul, sa depuna toate stradaniile in directia evitarii comiterii de catre cel pentru care raspunde, a unor fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

Subliniem aici ca obligatia de reparare a prejudiciilor ce au fost cauzate altora prin fapte ilicite, fara a distinge intre raspunderea pentru fapta proprie si aceea pentru fapta altuia, rezulta implicit si din textele art. 41, art. 51 si art. 135 din Constitutia Romaniei, texte din care se desprinde principiul ocrotirii proprietatii publice si private (art. 41 si art. 135) cat si indatorirea de a respecta Constitutia si legile (art. 51). Ori, despre o aparare a proprietatii, fara respectarea obligatiei legale de a nu cauza prejudicii si fara indeplinirea obligatiei de reparare a prejudiciilor cauzate, nu poate fi vorba.

Putem concluziona ca prin realizarea functiilor raspunderii comitentului pentru fapta prepusului se contribuie si la implinirea unor imperative constitutionale ce au ca efect final asigurarea ordinii si stabilitatii statului de drept