INSELACIUNEA - Inselaciunea prin emiterea de cecuri fara acoperire

INSELACIUNEA -art.

Continutul juridic

Potrivit alin. 1, infractiunea consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopu! de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba.

Conditii preexistente

Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale cu caracter patri­monial, relatii care trebuie sa se bazeze pe incredere si buna-credinta. In timp ce la infractiunea de inselaciune, increderea este obtinuta prin ama­gire, la infractiunea de abuz de incredere se incalca increderea acordata.

Obiectui material poate consta in bunuri mobile sau imobile, precum si in inscrisuri cu valoare patrimoniala.

Subiect activ poate fi orice persoana.

Participatia penala este posibila sub toate formele.

3. Continutul constitutiv

Latura obiectiva.

Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de inducere in eroare, savarsita prin prezentarea ca ade­varata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate. Prin oricare dintre cele doua modalitati, faptuitorul ii creeaza persoanei vatamate o falsa reprezentare a realitatii, indiferent de mijloacele folosite in acest sens. Daca mijlocul folosit este fraudulos, infractiunea este mai grava potrivit alin. 2, iar daca acesta intruneste elementele unei infractiuni dis­tincte, va exista un concurs de infractiuni.

Aptitudinea unui mijloc de a induce in eroare depinde si de persoana victimei, de gradul de instructie si educatie, mediul din care provine, de sta­rea psihica in care se gasea in momentul savarsirii faptei etc. Nu intere­seaza daca victima a fost sau nu usor indusa in eroare, legea urmarind sa apere indeosebi persoanele credule, mai putin prudente, deoarece tocmai asemenea persoane sunt mai expuse sa devina victime ale infractiunii. Pen­tru existenta infractiunii este necesar ca victima sa fi fost indusa in eroare, sa fi ajuns la o reprezentare gresita a unei situatii sau imprejurari, ca rezultat al activitatii faptuitorului.

Urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube.

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe, intre fapta de inducere in eroare
a persoanei vatamate si paguba pricinuita.

Uneori legiuitorul a inteles sa incrimineze im mod autonom forme dis­tincte ale inselaciunii, cum ar fi, de exemplu inselaciunea ia masuratoare, art. 296 Cp., inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor, art. 297 C.p. incadrarea juridica a faptei se va face sub aspectul acestor din urma incrimi­nari, stiut fiind faptul ca specialul primeaza fata de general.

Problema delimitarii inselaciunii de traficul de influenta, se pune in mod frecvent in practica judiciara.

In primul rand, cele doua infractiuni se deose­besc sub aspectul obiectuiui juridic. La inselaciune sunt incalcate relatiile sociale referitoare la patrimoniu, in timp ce in cazul traficului de influenta sunt incalcate relatiile sociale in legatura cu serviciul.

Daca in cazul inse­laciunii este suficienta simpla inducere in eroare, in cazul traficului deinfluenta, faptuitorul pretinde ca are influenta asupra unui functionar, desi in realitate nu are, facand ca o persoana interesata in cumpararea influentei sa-i dea, sa-i promita, daruri sau orice alt folos. in cazul inselaciunii folosul material este obtinut ca urmare a inducerii in eroare, in timp ce la traficul de influenta, faptuitorul obtine folosul material in urrna promisiunii ca va interveni ia acel functionar in legatura cu atributiile de serviciu ale acestuia.

Latura subiectiva presupune intentia directa, deoarece faptuitorul actio­neaza in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.

4. Forme. Sanctiuni

Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor art. 222 Cp. Consumarea infractiunii are loc ia data producerii pagubei, nu ia aceea a inducerii in eroare a persoanei vatamate.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni ia 12 ani.

Inselaciunea in conventii

Potrivit alin. 3, inselaciunea in conventii consta in inducerea sau menti­nerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, ce! inselat nu ar ii incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate.

Elementul material poate fi realizat atat printr- o actiune de inducere in eroare, cat si prrntr-o actiune de mentinere in eroare. Inducerea in eroare are sensul de eroare provocata.

Fapta de inducerea sau mentinerea in eroare trebuie sa se realizeze cu prilejul incheierii sau executarii unui contract. Prin expresia "cu prilejul incheierii unui contract' se intelege intervalul de timp care s-ar scurge de ia inceperea tratativelor si pana la stabilirea acordului de vointa, iar prin expresia "cu prilejul executarii unui contract' se intelege intervalul de timp in care obligatiile contractuale se gasesc in faza de aducere la indeplinire pana ia definitiva executare.

Neexecutarea obligatiilor ce deriva dintr-un contract incheiat nu constituie infractiunea de inselaciune, daca nu s-a stabilit ca s-au folosit manopere dolosive fata de creditorul .obligatiei cu ocazia incheierii contractului. In acest sens, art. 11 din Pactul international cu privire la drep­turile civile si politice prevede ca "nimeni nu poate fi intemnitat pentru singurul motiv, ca nu este in masura sa execute o obligatie contractuala'.

Eroarea provocata ori mentinuta trebuie sa aiba rol determinant in incheierea, executarea ori rezilierea contractului, conditie care este indepli­nita daca fara aceasta eroare cel inselat nu ar fi incheiat, executat ori reziliat contractul in conditiile stipulate

Sanctiunea consta in pedeapsa prevazuta in alin. 1 si 2 ale art. 215 Cp., dupa distinctiile acolo aratate.

6. Confinutul agravat

Infractiunea de inselaciune are doua forme agravate, prevazute in aiin. 2 si 5.

Potrivit alin. 2, atat inselaciunea prevazuta in alin. 1, cat si cea preva­zuta in alin. 3 sunt mai grave daca au fost savarsite prin folosire de nume sau caiitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.

Agravanta se refera la mijloacele frauduloase folosite de catre faptuitor, dand ca exemplu nume sau calitati mincinoase. in literatura de specialitate s-a aratat ca deosebirea dintre mijloacele de inducere in eroare, din alin. 1si mijloacele frauduloase, din forma agravata este mai mult cantitativa sau de intensitate, ca un mijloc trebuie considerat fraudulos atunci cand este de natura sa asigure mai usor reusita actiunii faptuitorului, cand are apa­renta unui mijloc veridic, adica atunci cand in mod obisnuit inspira incredere si inlatura orice banuiala. in afara celor doua mijloace frauduloase, prevazute expres de lege, sunt mijloace frauduloase toate acele mijloace de inducere in eroare care constituie prin ele insele infractiuni {folosirea unui inscris fals, uzurparea de calitati oficiale, portu! nelegal de uniforme, falsul in declaratii facut in scopul obtinerii unor drepturi, exercitarea fara drept a unei profesii si altele).

Sanctiunea consta in inchisoare de ia 3 la 15 ani. Potrivit art. 215 alin. 2 ipoteza a-ll-a, daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni. In consecinta, faptuitorul raspunde atat pentru infractiunea de inselaciune in forma agravata preva­zuta in alin. 2 cat, si, dupa caz, pentru infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, art. 240 Cp., portul nelegal de decoratii sau semne distinctive, art. 241 .Cp., exercitarea fara drept a unei profesii, art. 281 Cp., fals in inscrisuri sub semnatura privata, art. 290 Cp. etc.

Potrivit alin. 5, este calificata inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave. Potrivit art. 146 Cp., prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 2.000.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

7. Inselaciunea prin emiterea de cecuri fara acoperire

Aceasta forma a inselaciunii a fost consacrata in Codul penal prin Legea nr. 140/1996 si consta, potrivit aiin. 4, in emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a piati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul aratat in alin. 1, claca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului.

Potrivit normelor bancare, cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. In literatura de specialitate, cecul este definit ca fiind un inscris prin care o per­soana numita tragator da ordin unei banci la care are un disponibil banesc, numita tras, sa plateasca la prezentarea titlului, o suma de bani altei per­soane numita beneficiar. Inselaciunea prin emiterea de cecuri fara acope­rire, este o forma speciala a infractiunii de inselaciune, care se particu­larizeaza prin modul si mijloacele de savarsire.

Subiect activ poate fi numai o persoana care detine, in mod legal, for­mulare cec. Participatia penala este posibila sub toate formele.

Subiect pasiv este persoana vatamata, "beneficiarul' cecului emis de catre tragator, si nu banca, in calitate de tras, deoarece societatea bancara nu face decat un serviciu de casa pentru tragator.

Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin trei modalitati alternative:

emiterea cecului fara a exista acoperirea necesara valorificarii acestuia;

retragerea proviziei, depozitului, in totul sau in parte, inainte de valorifi­
carea acestuia;

interzicerea efectuarii platilor in termenul de valabilitate pe care il are
cecul emis.

In continutul textului de incriminare, intra ca element constitutiv, actiunea de falsificare a cecului, in una dintre cele trei modalitati alternative, actiune care, prin ea insasi, intruneste elementele infractiunii de falsificare de mo­nede sau de alte valori, infractiune prevazuta de art. 282 alin. 1 Cp. in consecinta, in cazul infractiunii de inselaciune, savarsita in conditiile art. 215 alin. 4 Cp., nu poate fi retinuta, in concurs, si infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, prevazuta de art. 282 alin. 1 Cp.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 ia 15 ani.