Probleme de calificare juridica a infractiunii de vatamare corporala din culpa. Delimitarea vatamarii corporale din culpa de la componentele infractiunilor similare

Probleme de calificare juridica [PS1] a infractiunii de vatamare corporala din culpa.

Delimitarea vatamarii corporale din culpa de la   componentele infractiunilor similare

Infractiunea de vatamare corporala din culpa - art.180,181 C.pen.

A se vedea art.184 alin.1 pentru art.180

A se vedea art.184 alin.1,3 pentru art.181

Infractiunea de vatamare corporala din culpa si infractiunea de leziuni cauzatoare de moarte

A se trata rezultatul cu praeterintentie, infirmitatea permanenta (estetica, slutire)

Infractiunea de vatamare corporala din culpa - accidentele rutiere

A se trata OUG 195/2002  

In exemplul cel mai semnificativ privind savarsirea infractiunii prev. si ped. de art.184 C.pen. se incadreaza accidentele rutiere, dosarele instrumentate de organele judiciare privind aceasta infractiune aflandu-se in competenta materiala a parchetelor de pe langa judecatorii.

Aici mai trebuie completat.

Fig.01[1] prezinta activitatea de siguranta rutiera in primele trei luni ale anului 2009 in Republica Moldova. Cu un total de 3.565 de accidente usoare si 1.181 de accidente grave (cu consecinte mortale), Republica Moldova este pe primul loc in Europa, in primul trimestru al anului 2009, la aceasta categorie. Din totalul infractiunilor sesizate, s-au aplicat 390.691 de contraventii, din care cele mai multe au fost pentru: depasirea vitezei legale - 30.137; nefolosirea centurii de siguranta - 53.229; conducere sub influenta alcoolului - 1.301.

Amplificarea fenomenului rutier, inregistrata in ultimul deceniu la nivel mondial, a fost determinata de trecerea automobilului de la statutul de hobby la cel de stricta necesitate, iar problemele accidentului de circulatie, de la o chestiune de laborator la o abordare internationala de importanta majora, fapt ce a impus organismelor internationale acordarea unei atentii speciale elementelor ce contribuie la asigurarea deplasarii, in siguranta, pe drumurile publice.

Apreciind ca inadmisibila evolutia ascendenta a indicelui de victimizare a populatiei prin accidente de circulatie, O.N.U.[2], si-a stabilit in cursul anului 1996 ca principal obiectiv monitorizarea atenta a formelor de manifestare a fenomenului rutier. In acest sens, prima masura a reprezentat-o uniformizarea conceptelor privind "accidentul de circulatie", "accidentul mortal" si "accidentul cu victima", dar si a termenilor "persoana decedata", respectiv "persoana ranita", in vederea tratarii unitare a acestor termeni, in aplicarea conceptului mondial privind uniformizarea normelor in domeniul circulatiei rutiere.

Cea de-a doua masura a constituit-o constientizarea populatiei asupra efectelor negative generate de nerespectarea disciplinei rutiere, sens in care O.N.U. a solicitat organismelor proprii care au atributii in domeniu, revizuirea, sub aspectul modificarii si completarii cadrului legislativ general ce reglementeaza circulatia pe drumurile publice si inasprirea sanctiunilor pentru nerespectarea normelor rutiere, precum si initierea unor ample programe de educatie rutiera, care sa se adreseze tuturor utilizatorilor drumului public.

Eforturile depuse pe plan local, atat in Romania cat si in Republica Moldova, dar si pe plan international pentru ameliorarea securitatii rutiere a participantilor la trafic, prin adoptarea de solutii tehnice de organizare si sistematizare a traficului, menite sa minimalizeze riscul de victimizare a populatiei prin accidente de circulatie, concomitent cu inasprirea sanctiunilor pentru nerespectarea normelor rutiere, nu si-au demonstrat, pe deplin, eficienta.

Apreciind impactul negativ al consecintelor accidentelor de circulatie asupra economiilor nationale si globale ale statelor membre, Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat la 29 mai 2003 Rezolutia nr. 57/309 privind "Criza globala asupra sigurantei rutiere", prin care s-au stabilit coordonatele de actiune in vederea sporirii importantei sigurantei rutiere si atribuirea caracterului de "politica de stat".

Ca un prim efect al preocuparii pentru ameliorarea sigurantei rutiere, o data cu debutul secolului XXI, la nivel european a fost redactata "Cartea alba a Comisiei Europene asupra politicilor comunitatilor europene in transporturi", unde, la capitolul "Transporturi rutiere", obiectivul principal il reprezinta reducerea, in perioada 2000 - 2010 cu 50% a numarului persoanelor decedate prin accidente de circulatie.

In Romania si in Republica Moldova, perioada de dupa anul 1990, a fost puternic influentata de intensificarea circulatiei pe fondul cresterii parcului de autovehicule si de numarul conducatorilor auto (ajungandu-se in Romania la 4,5 milioane de autovehicule si 5,8 milioane de soferi, iar in Republica Moldova 5,1 milioane de autovehicule si 6 milioane de soferi), sporirea valorilor de trafic, urmare mutatiilor intervenit de plan geopolitic care au determinat deschiderea coridoarelor de transport rutier dinspre Asia catre Europa, in conditiile unei infrastructuri rutiere care a continuat sa impieteze fluenta si siguranta traficului, indeosebi in zonele aflate in reabilitare. Studiile efectuate in Romania si in Republica Moldova, bazate pe datele continute in anuarele statistice asupra accidentelor de circulatie, au relevat ca, in perioada 1993 - 2003, in pofida factorilor perturbatori, evolutia accidentelor grave de circulatie si a consecintelor acestora, a cunoscut o tendinta descendenta, relevata in tabelul[3] aflat in Anexa nr.2. Principalele cauze care au general accidentele rutiere sunt: traversarea neregulamentara a pietonilor - 911 (21% ) accidente, cu 317 (21%) morti si 599 (17%) raniti grav; neacordarea prioritatii de trecere a vehiculelor si pietonilor - 715 (17% ) accidente, cu 134 (9%) morti si 343 (10%) raniti grav; viteza neregulamentara ori neadaptata conditiilor de drum si trafic - 653 (15% ) accidente, cu 304 (20%) morti si 473 (13%) raniti grav; conducerea imprudenta - 396 (9% ) accidente, cu 144 (9%) morti si 327 (9%) raniti grav.

Aceasta stare de fapt a fost determinata, deopotriva, de elementul OM, dar si de conditiile materiale de circulatie. Astfel, in perioada analizata, reteaua de drumuri publice (inclusiv strazi) si in Romania si in Republica Moldova a ramas la nivelul anilor 1990, lucrarile de reabilitare incepute, nereusind pana in prezent, eliminarea punctelor sau zonelor cu risc ridicat de victimizare rutiera, asa-zisele "puncte negre".

Factorii esentiali in definitivarea conditiilor materiale de circulatie la nivelul Romaniei si Republicii Moldova, il reprezinta nivelul mediu al investitiilor in domeniul constructiei de autostrazi, Romania dispunand de doar doua artere de circulatie - autostrazi, ce insumeaza in total doar 220 km, iar in Republica Moldova, in perioada 1985-1995 s-au construit doar 34 km din autostrada Criva - Giurgiulesti care va traversa teritoriul Republicii Moldova de Nord (punctul international de trecere a frontierei cu Ucraina - Criva) la Sud (Giurgiulesti - frontiera cu Romania), din totalul de 450 km. Infuzia modesta de capital in infrastructura rutiera a retelei urbane de strazi (reproiectari de intersectii, iluminat public, parcari auto, trotuare si alte amenajari pentru pietoni - piste pentru biciclisti, sisteme automate de control si dirijare a traficului), precum si nivelul scazut, uneori inexistent, al investitiilor in mediul rural, unde toate categoriile de participanti la trafic folosesc in aceeasi masura drumul public (lipsa iluminatului public, a trotuarelor, a amenajarilor pentru biciclisti si drumurilor laterale destinate circulatiei vehiculelor lente, in special a celor cu tractiune animala).

Desi, la prima vedere, dimensiunile efectelor accidentelor de circulatie sunt pe masura lipsurilor ce se manifesta in traficul autohton, se cuvine relevat faptul ca, in intervalul 1993 - 2003, s-a inregistrat o reducere a numarului accidentelor cu 19,83%, persoanele decedate fiind mai putine cu 15,14%, ca si cele ranite grav, cu 30,41%.

In raport cu evolutia inregistrata in statele Uniunii Europene si potrivit "Anuarului statistic al Comisiei Economice pentru Europa a O.N.U.", editat in anul 2004, si care face referire la datele centralizate in anul 2002, Romania a inregistrat cea mai scazuta rata a mortalitatii prin accident rutier (2499 de morti - rata 1,1 decedati/10.000 locuitori), in timp ce in acelasi an, Republica Moldova a inregistrat rata de 1,62, Grecia 1,5, Franta 1,29 si mai ales Ungaria (stat cu o suprafata de numai 93.000 km² si o populatie de numai 10.000.000 locuitori) - 1,20.

Analizele efectuate asupra eficientei, sub raport socio-economic, ale activitatii preventive desfasurate de catre institutiile cu atributii in domeniu, respectiv Politia Rutiera in colaborare cu celelalte institutii cu preocupari pe aceasta linie, prin prisma cuantificarii potrivit Raportului Bancii Mondiale, releva faptul ca, numai in perioada 1998-2002, s-a reusit diminuarea costurilor sociale ale statului roman cu aproximativ 72,4 milioane de USD, iar statului moldovean cu 52,7 milioane USD, in ceea ce priveste persoanele decedate si cu alte 23,6 milioane de USD pentru Romania si 22,4 milioane USD pentru Republica Moldova, in ceea ce priveste vatamarile corporale grave.