NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND FORMA ACTULUI JURIDIC

NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND FORMA ACTULUI JURIDIC

Sectiunea I

Notiuni introductive

In materia formei actului juridic, dreptul international privat roman distingea o forma principala locus regit actum, legea locului unde a fost intocmit (art. 71 din Legea 105/1992) si alte norme conflictuale subsidiare si anume:

a) legea nationala ( les patriae) sau legea domiciliu (lex domicilii) persoanei care l-a consimtit;

b) legea autoritatii care examineaza validitatea actului juridic (auctor regit actiem) (art. 71 alin.2 -Legea 105/1992);

c) legea uneia dintre statele diferite care au indeplinit conditiile de forma;

d) legea reprezentantului partii care a indeplinit conditiile de forma (in cazul testamentului).

Sectiunea a II-a

Forma exterioara a actelor juridice

1. Fundamentul regulii "locus regit actum"

Justificarea aplicarii acestei reguli isi gaseste expresia in consideratii de ordin practic. In aceasta privinta s-ar putea ca partile sa aiba legi nationale diferite si cu continut neasemanator, caz in care, nefiind nici un motiv de a sacrifica o lege alteia, incheierea actului n-ar fi posibila, aceasta a permis aplicarea legii locului actului.

Trebuie de asemenea adaugat interesul statului de a supune forma actelor juridice locului incheierii daca incheierea are loc pe teritoriul sau. In acest fel se vor aplica dispozitiile legilor proprii. Cu toate acestea, asa cum am aratat mai sus, in unele state forma exterioara a actului juridic este supusa fie legii personale a autorului actului, fie legii care reglementeaza conditiile de fond si efectele actului juridic fie legii forului (16).

2. Domeniul de aplicare a regulii "locus regit actum"

Aceasta regula reglementeaza urmatoarele materii:

a) Forma exterioara a actului juridic - problema se rezolva dupa legea locului incheierii lui. Totusi in situatia incheierii actelor solemne, forma s-ar contopii cu fondul, deci, forma exterioara a actului ar fi de competenta legii care carmuieste fondul. Art. 1773 si 1789 din Codul civil roman fac o aplicare, in materie de ipoteca a ideii ca formele solemne sunt de competenta legii care carmuieste raportul juridic - in materia ipotecii - este legea situatiei bunului (lex rei sitae) lasand pe seama legii locului actului (locus regit actum) numai formele de realizare a solemnitatii.

b) Formele de redactare a actelor/inscrisurilor sau de determinare a persoanelor sa intervina cu acest prilej. Asa cum am aratat in alineatul precedent, conditiile formale ale autentificarii actului sunt stapanite de legea locului incheierii, care arata si persoanele chemate sa dreseze actul. De exemplu: daca o casatorie se incheie in fata unui delegat de stare civila, in fata unui preot sau si in fata unuia sau celuilalt cum este in legislatia noastra. In unele tari actele se autentifica la judecator, in altele (asa cum este si la noi) se autentifica de notarul public.

c) Durata valorii actelor, cand ele au o durata limitata, precum si forta probanta a actelor. Legea locului incheierii actului va arata forta sa probanta, adica daca face dovada pana la inscrierea in fals, sau pana la proba contrarie, daca are data certa sau nu in privinta partilor si tertilor.

d) Legea locului incheierii actului arata daca proba testimoniala este admisa si pana la ce suma, sau daca, dimpotriva, mai este necesar un act inscris. Asadar, legea locului va hotari daca un act are valoarea unui inceput de act scris sau de dovada, ingaduind completarea acestei dovezi pentru proba cu martori (art. 161 alin.1 din Legea 105/1992 si art. 163 din aceasta lege).

e) Sanctiunile care pot lovi actele juridice intocmite vicios. Aceiasi lege a locului incheierii carmuieste si sanctiunile nerespectarii formei respective. Declararea nulitatii actului juridic poate sa ridice problema restituirii prestatiei primite sau repararea prejudiciului cauzat.

3. Exceptii de la competenta locului incheierii actului juridic (locus regit actum)

A. Exceptii generale:

a) Ordinea publica in dreptul international privat. De exemplu: cetatenii romani aflati intr-o tara care numai casatoria religioasa nu se vor putea casatori valabil, din punct de vedere al tarii noastre, in acea tara, deoarece se opune ordinea publica in dreptul international privat (art. 19 alin.2 din Legea 105/1992).

b) Frauda la lege in dreptul international privat. Desi prezinta o importanta mai redusa ea se constituie intr-o exceptie la regula "locus regit actum".

c) Retrimiterea. De exemplu: legea locului incheierii actului juridic, la care trimite norma conflictuala, nu ar primi aceasta competenta si ar trimite la alta lege cum ar fi legea nationala sau legea care carmuieste fondul actului.

B. Exceptii speciale:

a) Ipotecile constituite in tara straina asupra unor constructii situate in tara noastra. Art. 1773 si art. 1789 din Codul civil, prevad ca asemenea inscrisuri sunt executorii in tara daca "se vor fi vizat de notarul statal notariatului de stat al situatiei bunului si se va fi luat in inscriptie".

b) Testamentul. Legea "in favorum testamenti". Conform art. 68 alin.3 din Legea 105/1992, intocmirea, modificarea, revocarea sunt socotite valabile daca actul respecta conditiile de forma aplicabile, fie la data cand a fost intocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului conform oricaruia dintre legile urmatoare:

- legea nationala a testatorului;

- legea domiciliului acestuia;

- legea unde actul a fost intocmit, modificat, revocat;

- legea situatiei imobilului ce formeaza obiectul contractului;

- legea instantei sau organului care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor mostenite.

Sectiune a III-a

Limitele regulii "locus regit actum"

Aceasta regula nu-si gaseste aplicarea in privinta:

a) Formei de publicitate. In aceasta materie este competenta legea locului unde se face publicitatea, deoarece in acest fel se asigura cel mai bine interesele tertilor (art. 64 si 65 din Legea 105/1992).

b) Formei de abilitare. Aceasta forma este supusa legii personale a celui in cauza. De exemplu: legea nationala a unui copil strain aflat in tara noastra sub tutela arata ce incuviintari sunt necesare ca parintele sau tutorele sa poata incheia un act juridic pe seama sa, insa procedura de urmat pentru obtinerea acelor incuviintari este carmuita de legea noastra.

c) Forma procedurala. Aceasta intereseaza desfasurarea procesului civil. In consecinta este supusa legii forului (a instantei) calitatea partilor (reclamant - parat) si sarcina probei ce revine acestora sunt supuse legii care reglementeaza fondul raportului juridic.