NORMELE CONFLICTUALE IN DOMENIUL DREPTULUI FAMILIEI

NORMELE CONFLICTUALE IN DOMENIUL DREPTULUI FAMILIEI

Sectiunea I

Notiuni introductive

Asa cum am vazut din capitolele precedente din ansamblul relatiilor cu element strain dreptul international privat nu reglementeaza decat un anumit grup din care fac parte relatiile civile, de familie, procesual-civile si numar de relatii conexe cu acestea.

Raporturile de familie in dreptul international privat rezulta - ca si in dreptul familiei - din casatorie, din rudenia fireasca si din adoptie. Legea asimileaza - sub anumite aspecte unele relatii de familie.

Relatiile de familie care, impreuna cu starea civila si capacitatea formeaza statutul persoanei fizice sunt carmuite in principal de legea nationala (legea cetateniei) iar daca persoana nu are nici cetatenie de legea domiciliului, sau in lipsa de cea a resedintei persoanei fizice (art. 10 si 12 din Legea 105/1992).

Sectiunea a II-a

Incheierea casatoriei

Pentru incheierea casatoriei este necesar a se face calificarea sau distinctia intre conditiile de fond si conditiile de forma care in conformitate cu prevederile art. 3 din Legea 105/1992 se face dupa legea forului.

A. Conditiile de fond pentru incheierea casatoriei sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti (art. 18 alin.1). Textul cere pentru valabilitatea incheierii casatoriei, sa fie indeplinite cumulativ conditiile de fond prevazute de legile nationale ale ambilor soti, legi care in principiu sunt diferite (atat in privinta autoritatilor in fata carora se incheie - laice sau religioase - cat si din alte motive).

Aplicarea legii nationale privind conditiile de fond la incheierea casatoriei rezulta si din prevederile art. 33 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civila. Conform textului, "ofiterul de stare civila poate incheia casatoria intre cetateni straini numai daca, pe langa, actele prevazute de lege (art. 28) viitorii soti prezinta dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale tarilor ai caror cetateni sunt, din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile de fond cerute de legea lor nationala", pentru incheierea casatoriei.

Subliniem ca in urma abrogarii art. 134 din Codul civil prin Decretul-Lege nr. 9/1989 (publicata in M.Of., nr. 9/31.12.1989) casatoria unui cetatean roman cu unul strain nu mai este supusa conditiei prealabile a autorizarii de catre Presedintele Romaniei.

B. Conditiile de forma ale casatoriei

Problema calificarii casatoriei, de a sti, de exemplu, care uniune dintre un barbat si o femeie constituie casatorie, tinand seama de diversitatea situatiilor cunoscute de sistemele de drept existente. O casatorie incheiata in conditii de forma sumare, de exemplu o ceremonie cu rudele fara participarea unui organ de stat sau confesional, ori casatoria civila religioasa ori dupa un regim mixt (civila si religioasa).

Legea romana (art. 19 alin.1 din Legea 105/1992) dispune "forma incheierii casatoriei este supusa legii pe teritoriul careia se celebreaza" (locus regit actune).

Cetateanul roman se poate casatori in strainatate in fata autoritatilor locale competente ori in fata agentului diplomatic sau functionatului consular fie al Romaniei, fie al statutului celuilalt sot (art. 19 alin.2 din Legea 105/1992).

Din cele expuse in ultimul alineat inseamna ca in cazul in care casatoria se incheie in Romania intre un cetatean roman si un cetatean strain exista optiunea ca aceasta sa fie incheiata fie de organul local competent, fie de agentul diplomatic sau functionarul consular al statului celuilalt viitor sot (strain).

Rezulta ca: regula "locus regit actum" reglementeaza organul competent pentru incheierea casatoriei, iar daca se aplica "auctor regit actum" acesta are acelasi domiciliu de aplicare.

Sectiunea a III-a

Efectele casatoriei cu element de extraneitate

In privinta determinarii legii care reglementeaza raporturile personale, patrimoniale dintre soti, legea noastra distinge urmatoarele (art. 20):

a) cand sotii au aceiasi cetatenie, se aplica legea nationala comuna a sotilor;

b) cand sotii au cetatenii diferite, se aplica legea domiciliului comun al sotilor, indiferent daca locuiesc impreuna sau separat;

c) cand sotii nu au nici cetatenie comuna, nici domiciliu comun, se aplica legea statului pe teritoriul caruia au avut ori resedinta comuna sau cu care intretin cele mai stranse legaturi.

In privinta raporturilor personale dintre soti, distingem:

efectele casatoriei cu privire la nume, sunt supuse legile aplicabile raporturilor personale si patrimoniale dintre soti (art. 14 alin.1), numele dobandit prin filiatie;

in privinta raporturilor patrimoniale dintre soti, sunt supusi regimului prevazut de Codul familiei.

obligatia de intretinere dintre soti, este supusa legii care reglementeaza efectele casatoriei (art. 34 lit. b), sotii cetateni romani aflati in strainatate sunt supusi regimului Codului familiei.

desfacerea casatoriei prin divort si nulitatea casatoriei:

a) Legea aplicabila desfacerii casatoriei prin divort este (conform art. 20):

- legea comuna a ambilor soti;

- legea domiciliului comun al sotilor care au cetatenii diferite;

- legea statului pe teritoriul caruia sotii au avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun cele mai stranse legaturi cand nu au cetatenie comuna sau nu au domiciliul comun.

b) Legea aplicabila nulitatii casatoriei, este legea care reglementeaza cerintele legale pentru incheierea casatoriei (art. 24 alin.1):

- nulitatea pentru incalcarea conditiilor de fond (conform legii a carmui aceasta conditie);

- nulitatea pentru incalcarea conditiilor de forma (legea competenta a carmui aceste conditii).

Sectiunea a IV-a

Legea aplicabila filiatiei si adoptiei

1. Filiatia copilului din casatorie

Legea cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat stabileste in art, 25, 26 si 27 modul de stabilire, efectele filiatiei si introduce in domeniul filiatiei si institutia legitimarii copilului nascut anterior, prin casatoria subsecventa a parintilor sai.

A) In ceea ce priveste stabilirea filiatiei, conform art. 25, aceasta se face:

a) fata de mama: prezentand modalitatile, conditiile de stabilire si de contestare a maternitatii;

b) fata de tata: prezumtia de paternitate, timpul legal al conceptiei copilului, tagada paternitatii, prescriptia dreptului la actiune.

Proba filiatiei, ca element de stare civila si putere doveditoare a actului de stare civila (in sensul de inscris instrumentum) sunt reglementate de legea locului invocat conform art. 161 alin.4 din Legea 105/1992.

B) Efectele filiatiei (conform art. 26 lit. b) privesc:

a) dobandirea numelui de catre copil;

b) raporturile - personale si patrimoniale dintre parinti si copii, inclusiv obligatia parintilor de a intretine copilul, de a-l educa, de a-i administra bunurile etc.;

c) legitimarea copilului nascut anterior, prin casatoria subsecventa a parintilor sai (art. 27).

Conditiile cerute in acest scop sunt identice cu cele care se aplica efectelor casatoriei conform art. 20.

Legea aplicabila relatiilor patrimoniale si personale dintre soti este: legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor, iar in lipsa de cetatenie comuna sau de domiciliu comun - legea statului pe teritoriul caruia au ori au avut resedinta.

2. Filiatia copilului din afara casatoriei

Referitor la filiatia copilului din afara casatoriei, art. 28 din aceeasi lege face trimitere la reguli stabilite cu privire la filiatia copilului din casatorie care se aplica in mod corespunzator atat sub aspectul conditiilor, cat si al efectelor cu deosebirea ca se stipuleaza dreptul mamei de a cere tatalui copilului din afara casatoriei sa raspunda pentru cheltuielile din timpul sarcinii, pentru cele prilejuite de nasterea copilului, care nu sunt supuse legii nationale a copilului, ci legii nationale a mamei.

3. Adoptia

Incheierea adoptiei este supusa conditiilor de fond cerute de legea nationala a adoptatorului si a celui care urmeaza a fi adoptat (20), art. 30 alin.1, din Legea 105/1992.

Din interpretarea textului aceasta solutie conflictuala se aplica atat pentru conditiile unilaterale cat si pentru cele bilaterale (conditiile unilaterale privesc: capacitatea necesara adoptatorului pentru a incheia actul - consimtamantul, cerinta unei anumite varste, etc; conditiile bilaterale se refera la: existenta unei anumite diferente de varste; inexistenta relatiei de casatorie sau unui anumit grad de rudenie dintre cele doua parti; acestea trebuie respectate chiar daca sunt prevazute doar de legea nationala a uneia dintre parti, deoarece prin natura lor sunt opozabile si celeilalte parti a carei lege nationala nu le prevede).

Conditia aplicabila conditiilor de fond cerute sotilor care adopta sunt cele prevazute la art. 20 privind efectele casatoriei la care am facut referire la filiatia copilului. O precizare speciala se impune si anume ca aceiasi lege se aplica si daca unul dintre soti adopta copilul celuilalt sot.

In privinta conditiilor de forma ale adoptiei trebuie subliniat ca potrivit art. 32 din Legea 105/1992, legea care carmuieste raportul juridic este legea statului pe teritoriul careia se incheie (locus regit actum) iar proba adoptiei este supusa locului incheierii ei.

Sectiunea a V-a

Legea aplicabila obligatiei de intretinere

Conform art. 34, legea aplicabila obligatiei de intretinere difera in functie de persoanele intre care se datoreaza:

a) in raporturile dintre parinti si copii se aplica legea care carmuieste efectele filiatiei:

- la filiatia copilului din casatorie - legea efectelor casatoriei (art. 20) - legea domiciliului comun, resedinta;

- in cazul filiatiei din afara casatoriei - legea nationala a copilului sau legea cea mai favorabila acestuia (art. 28);

- in cazul filiatiei din adoptie - legea nationala a adoptatorului (art. 31 referitor la art. 20);

b) in raporturile dintre soti, legea care carmuieste conform art. 20 efectele casatoriei (a domiciliului comun, ori resedintei etc.);

c) in raporturile dintre fostii soti, legea care carmuieste divortul (care trimite la legea efectelor casatoriei art. 20);

d) in raporturile dintre alte persoane, legea nationala a creditorului (art. 35 alin.1 din Legea 105/1992).

In art. 35 alin.2 este cuprinsa o dispozitie al carui scop consta in ocrotirea ordinii publice de drept international privat care arata ca: pentru a determina intinderea obligatiei de intretinere trebuie sa se tina seama chiar daca legea straina dispune altfel de posibilitatile materiale ale debitorului si de nevoile efective ale creditorului.

Sectiunea a VI-a

Legea aplicabila persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa

Conform art. 47 din Legea 105/1992, reprezentarea legala a persoanei fizice lipsita de capacitate de exercitiu, precum si asistarea persoanei fizice cu capacitate de exercitiu restransa sunt supuse legii care se aplica raportului juridic din care se naste atributia de reprezentare sau de asistare.

In baza art. 38 din aceeasi lege masurile ce se iau de catre parinti cu privire la minor (cu privire la persoana acestuia) ori cu privire la bunurile care ii apartin sunt supuse legii statului ale carei autoritati indruma si supravegheaza exercitarea ocrotirii de catre cei in drept. In aceste cazuri se aplica legea autoritatii (auctor regit actum). In domeniul legii autoritatii intra numai acele masuri luate de parinti care cad in atributiile de decizie sau de contul si indrumare ale unei autoritati competente, precum autoritatea tutelara, respectiv comisii pentru protectia copilului si serviciul specializat pentru protectia copilului (conform prevederilor O.U.G. nr. 26/1997) (21) si instanta de judecata.

Autoritatile la care am facut referire pot dispune: facerea inventarului bunurilor minorului, stabilirea sumei necesare pentru intretinerea minorului, incuviintarea prealabila pentru actele de dispozitie ale minorului, ridicarea de catre parinti a sumelor de bani care intrec nevoile minorului si ale administrarii bunurilor sale, numirea unui curator in caz de contrarietate de interese intre parinti si minor, luarea de masuri urgente cu caracter provizoriu cu privire la bunurile si persoana si bunurile minorului, etc.

Regimul bunurilor minorilor este carmuit de legea locului situarii banilor "lex rei sitae".

Ocrotirea incapabililor prin tutela - art. 37 din Legea 105/1992 distinge mai multe legi care pot carmi astfel:

a) legea nationala a persoanei ocrotite reglementeaza instituirea, modificarea si efectele tutelei, cat si raporturile dintre tutore si persoana lipsita de capacitate (art. 37 alin.1);

b) legea nationala a tutorelui reglementeaza obligarea de accepta si exercita tutela (art. 37 alin.2);

c) legea statului ale carei autoritati indruma si supravegheaza ocrotirea de catre tutore (auctor regit actum), art. 38.

Conventiile internationale in materia ocrotirii incapabililor la care Romania este parte:

Conventia de la Haga (30 mai 1902) ratificata prin Decretul-Lege 873/1904 publicata in Monitorul Oficial nr. 49/1904, privind tutela minorilor.

Conventia privitoare la masurile de interdictie si masurile de protectie analoage care fac parte din categoria conventiilor de drept international privat incheiat la Haga, publicata in Monitorul Oficial nr. 261/1912.