Notiunea, caracterizarea si clasificarea masurilor procesuale

Notiunea, caracterizarea si clasificarea masurilor procesuale

Masurile procesuale sunt mijloace prevazute de legea procesual-penala de care pot uza organele judiciare penale pentru a asigura desfasurarea normala a procesului penal, executarea pedepsei, repararea pagubei produse prin savarsirea infractiunii si pentru prevenirea savarsirii de fapte antisociale.

Aceste masuri au caracter provizoriu, avand atata timp cat subszista situatiile de fapt care au condus la luarea lor, precum si caracter facultativ, luarea lor fiind lasata la aprecierea organelor judiciare, in vederea unei normale desfasurari a procesului penal.

In codul de procedura penala sunt reglementate pe larg:

- masurile de preventie

- masurile de ocrotire si siguranta

masurile asigurarii, restituirea bunurilor restabilirea situatiei anterioare

Masurile preventive

sunt acele masuri procesuale, prevazute de lege, cu caracter de constrangere, prin luarea carora organele judiciare urmaresc privarea de libertate sau restrangerea libertatii de miscare a invinuitului sau inculpatului in scopul de a asigura buna desfasurare a procesului penal ori de a impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei

Masurile preventive prevazute de codul de procedura penala sunt:

retinerea

obligarea de a nu parasi localitatea

obligarea de a nu parasi tara

arestarea preventiva

Retinerea este singura masura preventiva privativa de libertate care poate fi luata atat de procuror, cat si de organul de cercetare penala pe o durata de cel mult 24 de ore.

Retinerea poate fi respinsa daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala

invinuitul sau inculpatul trebuie ascultat in prezenta aparatorului

pentru fapta savarsita legea sa prevada detentiunea pe viata sau pedeapsa inchisorii

sa existe unul din cazurile prevazute de art. 148 cod procedura penala, ori o infractiune flagranta, ori care ar fi limitele pentru fapta savarsita retinerea se dispune prin ordonanta si nu poate fi prelungita (cu exceptia retinerii minorului intre 14 si 16 ani care poate fi prelungita).

Obligarea de a nu parasi localitatea

Reprezinta o masura preventiva restrictiva de libertate care consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de a nu parasi localitatea in care locuieste fara incuviintarea organului judiciar care a dispus aceasta masura.

Conditiile ce se cer a fi indeplinite pentru a se putea dispune:

- sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

- invinuitul sau inculpatul trebuie ascultat in prezenta aparatorului;

- pentru fapta savarsita legea sa prevada pedeapsa detentiei pe viata sau inchisoarea.

Masura poate fi dispusa de procuror, prin ordonanta, in cursul urmaririi penale, judecator, prin incheiere in cursul urmaririi penale; instanta de judecata, prin incheiere , in cursul judecatii.

Pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, organul judiciar va dispune ca invinuitul sau inculpatul sa respecte 4 obligatii (exemplu: sa nu retina, sa nu foloseasca, sau sa nu poarte nici o categorie de arme) prevazute de art.145 alin. 1 cod p. p., si poate dispune ca acesta sa respecte alte 6 obligatii( exemplu : sa poarte permanent un sistem electronic de monitorizare) prevazute de art.145 al. (1.2 ) cod procesual penal.

In faza urmaririi penale, durata masurii nu poate depasi 30 de zile, existand posibilitatea prelungirii, durata maxima putand ajunge pana la 2 ani.

In caz de incalcare cu rea credinta a masurii aplicate sau a obligatiilor, masura obligarii de a nu parasi localitatea va fi inlocuita cu masura arestarii preventive.

Obligarea de a nu parasi tara

Este o masura preventiva restrictiva de libertate care consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de a nu parasi tara fara incuviintarea organului judiciar care a dispus aceasta masura.

Ea poate fi dispusa de catre procuror, prin ordonanta, in cursul urmaririi penale, de judecator, prin incheiere, in cursul urmaririi penale, de catre instanta de judecata, prin incheiere in cursul judecatii.

Procedura dispunerii masurii este similara cu cea a obligarii de a nu parasi localitatea.

Arestarea preventiva

Este acea masura preventiva privativa de libertate, prin care organul judiciar competent dispune detinerea invinuitului sau inculpatului pe durata si in conditiile prevazute de lege, in locuri special destinate acestui scop, in interesul urmaririi penale sau al judecatii.

a).Arestarea preventiva a invinuitului

Pentru a se putea dispune arestarea preventiva a invinuitului este necesara fie indeplinirea urmatoarelor conditii:

- sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

- invinuitul trebuie ascultat in prezenta aparatorului;

- pentru fapta savarsita, legea sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau inchisoarea (daca legea prevede alternativ pedeapsa inchisorii sau amenda, masura nu se va mai putea dispune);

- sa existe unul din cazurile prevazute de art.148 cod procesual penal;

- sa fie necesara privarea de libertate a invinuitului in interesul procesului penal.

- arestarea invinuitului poate fi dispusa numai de judecator in cursul urmaririi penale, ori de catre instanta de judecata, in cursul judecatii.

Instanta competenta: instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond ; instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla locul de cetatenie, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazuta de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul.

Arestarea preventiva a invinuitului nu poate fi prelungita.

b) Arestarea preventiva a inculpatului

Pentru a se dispune arestarea preventiva a inculpatului se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii:

- sa existe probe sau indicii temeinice ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

- sa fie pusa in miscare actiunea penala;

- sa existe unul din cazurile prevazute in art.148 cod pr. penala (intalnite si la retinere sau arestarea preventiva a invinuitului)

- pentru infractiunea savarsita legea sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani;

- inculpatul sa fie ascultat de procuror si judecator, in prezenta aparatorului inainte de a se dispune luarea masurii

- sa fie necesara privarea de libertate a inculpatului pentru buna desfasurare a procesului penal.

In timpul urmaririi penale arestarea preventiva a inculpatului se dispune pentru cel mult 30 de zile.

Se poate dispune prelungirea arestarii preventive daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau daca exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.

Durata arestarii preventive nu poate depasi un termen nefavorabil, si nu mai mult de 180 de zile.

Atat incheierea prin care se dispune arestarea sau respingerea propunerii de arestare cat si incheierea prin care s-a admis s-a respins prelungirea arestarii preventive pot fi atacate cu recurs in 24 de ore cu mentiunea ca recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive nu este suspensiv de executare.

Durata arestarii preventive este in cursul judecatii de cel mult 60 de zile, dupa care instanta are obligatia de a verifica legalitatea si temeinicia masurii, dispunand, dupa caz, revocarea ori mentinerea masurii preventive.

Dispozitiile speciale pentru minori

Retinerea minorului

Minorul intre 14 si 16 ani poate fi retinut la dispozitia procurorului sau organului de cercetare penala, in mod cu totul exceptional cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

a)     minorul sa raspunda penal

b)     sa existe date certe ca minorul a comis o infractiune pedepsita de lege cu pedeapsa inchisorii pe viata sau inchisoare de 10 ani ori mai mare.

c)     Instiintarea procurorului care exercita supravegherea urmaririi penale.

Durata retinerii este de cel mult 10 ore; masura poate fi prelungita de catre procuror, prin ordonanta, numai daca se impune, pentru o durata de cel mult 10 ore.

Arestarea preventiva a inculpatului minor

Minorul intre 14 si 16 ani va putea fi arestat preventiv cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

a)     minorul sa raspunda penal

b)     pedeapsa prevazuta de lege sa fie detentie pe viata sau inchisoare de 10 ani ori mai mare

c)     o alta masura preventiva nu este suficienta.

Durata arestarii minorului intre 14 si 16 ani in cursul urmaririi penale este de cel mult 15 zile. In mod exceptional, masura poate fi prelungita, fiecare prelungire neputand depasi, de asemenea 15 zile. In total, arestarea preventiva nu poate depasi un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile.

Daca pedeapsa prevazuta de lege este detentia pe viata sau inchisoare de 20 de ani, ori mai mare, durata maxima a arestarii prevazuta in cursul urmaririi penale va fi de 180 de zile.

Masura arestarii inculpatului minor intre 14 si 16 ani in cursul judecatii nu este conditionata de respectarea unui termen limita. Instanta are obligatia de a verifica legalitatea si temeinicia arestarii in mod periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile.

Durata arestarii minorului intre 16-18 ani, in cursul urmaririi penale:

- cel mult 20 de zile;

- poate fi penalizata de fiecare data cu 20 de zile, astfel incat durata sa nu fie mai mare de 90 de zile; 

- in mod exceptional, daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiune pe viata sau inchisoare de 10 ani ori mai mare, durata maxima a arestarii preventive in cursul urmaririi penale va fi de 180 de zile;

In cursul judecatii instanta are obligatia de a verifica legalitatea si temeinicia arestarii in mod periodic, dar nu mai tarziu de 40 de zile.

Judecatorul instiinteaza despre arestarea minorului parintii, tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul, ori alte persoane desemnate de acesta, precum si serviciul de reintegrare sociala a infractorilor si de supravegherea executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe langa instanta careia i-ar reveni sa judece in prima instanta cauza despre indeplinirea acestei obligatii procesuale, judecatorul va intocmi un proces-verbal.

Arestarea preventiva a invinuitului minor

Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3 zile (art.160, alin.4

cod procesual penal.