 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
Procedura reglementata de Legea nr. 85/2006 este o procedura concursuala, colectiva, unitara, generala indreptata impotriva comerciantului care se afla in insolventa, avand ca scop acoperirea pasivului debitorului fie prin reorganizare judiciara, fie prin lichidarea unor bunuri din patrimoniu pana la stingerea pasivului, fie prin faliment.
Sediul materiei : legea nr.85/2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 359 din 21 Aprilie 2006, in vigoare la 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.
Scopul legii: instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa – art.2
Insolventa: stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile – art.3 pct.1.
Legea stabileste cu caracter de noutate doua tipuri de insolventa: cea prezumata ca fiind vadita si cea iminenta.
Tipuri de proceduri : - Procedura colectiva
- Procedura de reorganizare
- Procedura falimentului
- Procedura generala
- Procedura simplificata
Domeniul de aplicare: stabileste categoriile de debitori supusi procedurii si diferentiati in functie de tipul procedurii.
Conform art.1 alin.1 Procedura generala se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazute de art.1 alin.2 lit.c si d.
1. societatile comerciale
2. societatile cooperative
3. organizatiile cooperative
4. societatile agricole
5. grupurile de interes economic
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
Conform art.4 alin.2 Procedura simplificata se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una din urmatoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionand individual
b) asociatii familiale
c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin.1 si indeplinesc una din urmatoarele conditii:
1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite
3. administratorul nu poate fi gasit
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului
d) debitorii care fac parte din categoriile prevazute la alin.1, care nu au prezentat documentele prevazute la art.28 alin.1 lit.b, c, e si h in termenul prevazut de lege
e) debitorii care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.
In ambele variante ale procedurii se reglementeaza si o perioada initiala de observatie, necesara pentru clarificarea destinului debitorului.
In procedura simplificata este posibila suprimarea acestei perioade de observatie, trecandu-se direct la procedura falimentului. Atunci cand este aplicata perioada de observatie, ea nu va dura mai mult de 60 de zile, necesare pentru a fi verificate elementele mentionate la art. 1 alin. (2) lit. c) si d).
In procedura generala, perioada de observatie este cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment.
Legea nr. 85/2006 a primit denumirea adecvata: Legea privind procedura insolventei.
In textul articolului 3 se distinge insolventa vadita de insolventa iminenta. Cele doua concepte exprima atat stadiul in care se afla insolventa, cat si perceptia acestei stari de catre subiecte de drept diferite.
Pentru creditor, insolventa este prezumata ca fiind vadita, atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria fata de el. Prezumtia serveste creditorului care nu poate cunoaste realitatea situatiei patrimoniului debitorului in ansamblul acesteia sub aspectul datoriilor si a fondurilor banesti. Pentru debitor insolventa este certa si efectiva atunci cand fondurile banesti de care dispune sunt insuficiente pentru plata datoriilor exigibile. Pentru acelasi debitor insolventa este iminenta atunci cand are certitudinea ca la scadenta nu va putea plati datoriile exigibile angajate cu fondurile banesti disponibile la aceeasi data.[1]
Caracterul colectiv al procedurii insolventei este de esenta acestei proceduri. Definitiile cuprinse in art. 3 subliniaza aceasta caracteristica: la pct. 4, cand se defineste procedura colectiva drept procedura in care creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege si la pct. 23, atunci cand se defineste procedura falimentului ca fiind o procedura concursuala, colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.
In practica, aceasta caracteristica esentiala a procedurii insolventei nu ar trebui sa permita desfasurarea ei cu un singur creditor, dupa ce a fost permis, in mod firesc, sa fie deschisa la cererea unui singur creditor. Cu toate acestea art. 134 prevede inchiderea procedurii numai daca niciun creditor nu si-a depus cererea de participare, dupa ce procedura s-a deschis la cererea debitorului. 3. Creditorul si creanta sunt notiuni mai precis conturate prin definitiile din art. 3. Creditorul apt de a cere deschiderea procedurii trebuie sa posede impotriva patrimoniului debitorului o creanta certa si lichida, a carei exigibilitate s-a implinit de peste 30 de zile.
Creanta trebuie sa aiba o valoare prag, minima de 10.000 RON (pct. 12) pentru a se putea obtine deschiderea procedurii la cererea creditorului. In cazul creantelor salariale pragul reprezinta 6 salarii medii pe economie.
Sunt creditori chirografari cei care nu poseda nici garantii reale fata de patrimoniul debitorului, nici privilegii insotite de dreptul de retentie pentru creantele lor nascute anterior deschiderii procedurii sau pentru creante noi aferente activitatilor curente din perioada de observatie (pct. 13).
Activitatile curente sunt faptele de comert si operatiunile financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau, cum ar fi: a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate; b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora; c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente (pct. 14).
Perioada de observatie, in care se desfasoara aceste activitati curente este conform pct. 15 perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment.
Falimentul este definit ca o procedura concursuala, colectiva si egalitara avand ca scop lichidarea averii debitorului pentru acoperirea pasivului, finalizata prin radierea inevitabila a debitorului din registrul in care este inmatriculat.
1. Debitorul este definit de art.3 pct.5 din lege drept persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte din una din categoriile prevazute la art.1 din lege, al carei patrimoniu este in stare de insolventa.
2. Creditorul este definit de art.3 pct.7 din lege drept persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creanta sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au aceasta calitate, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului.
Noua lege a insolventei defineste si doua tipuri aparte de creditor:
a) Creditorul indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei este definit de art.3 pct.6 drept creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichidata si exigibila de mai mult de 30 de zile.
b) Creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este definit de art.3 pct.8 drept creditorul care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorului, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul sindic, de a fi desemnat in calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege.[2]
Organele care aplica procedura: instantele judecatoresti, judecatorul sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
1. Art.6 din lege dispune ca toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului, sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acestea in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor. Acelasi articol prevede ca aceste prevederi sunt exercitate de un judecator-sindic. Art.8 din lege prevede competenta curtii de apel in solutionarea recursului declarat impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic in temeiul art.11. In consecinta, instantele sunt: tribunalul, cu plenitudine de competenta in prima instanta si curtea de apel, ca instanta de recurs.
2. Judecatorul-sindic – art.9 prevede ca repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura prevazuta de lege judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art.53 din legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat. Atributiile sunt prevazute de art.11 din lege.
3. Persoanele de specialitate – art.10 prevede ca, in indeplinirea indatoririlor sale, judecatorul-sindic va putea de asemenea, prin incheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le si renumeratia. Doctrina le-a numit deja „auxiliari ai judecatorului-sindic”.
4. Adunarea creditorilor – nu este definita de lege, dar analiza logica a actului normativ impune concluzia ca ea se compune din totalitatea creditorilor participanti la aceeasi procedura. Conditiile de convocare, de functionare a sedintelor, de cvorum si de majoritate pentru luarea hotararilor sunt prevazute la art.13 -15 din lege.
5. Comitetul creditorilor – Primul comitet al creditorilor este desemnat de judecatorul-sindic, care, in baza propunerilor, va desemna si un presedinte al acestui comitet. Comitetul va putea fi schimbat la prima sedinta a adunarii creditorilor.
Semnificativ este faptul ca judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia (art.16). Atributiile si actele comitetului creditorilor sunt prevazute de art.17 din lege.
6. Administratorul special este definit de art.3 pct.26 din lege drept reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor / asociatilor debitorului persoana juridica sa efectueze in numele si pe seama acestuia actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridica dreptul de administrare. Acelasi persoane legale dispun cu privire la modul de desemnare a administratorului special, iar atributiile acestuia din urma sunt prevazute de art.18 alin.2 din lege.
7. Administratorul judiciar este potrivit art.3 pct.27 din lege, persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa isi exercite atributiile prevazute de art.20 in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare. Este desemnat provizoriu de judecatorul-sindic, apoi confirmat sau propus de adunarea creditorilor, in conditiile art.19. Atributiile sale sunt prevazute de art.20 din lege si i se pot stabili de catre judecatorul-sindic si orice alte atributii, cu exceptia celor date in competenta exclusiva a judecatorului-sindic.
8. Auxiliarii administratorului judiciar sunt persoanele de specialitate pe care administratorul judiciar le va putea desemna in vederea indeplinirii atributiilor sale, dar numai cu aprobarea comitetului creditorilor (art.23).
9. Lichidatorul este definit de art.3 pct.28 drept persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute de art.25 in cadrul procedurii falimentului, atat in procedura generala, cat si in cea simplificata.
Desemnarea sa se face de catre judecatorul-sindic, in cazul trecerii la faliment, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art.19, 21, 22, 23 si 102 alin.5 din lege. Cand se stabilesc atributiile lichidatorului de catre judecatorul-sindic inceteaza atributiile administratorului judiciar.
Dispozitiile art.24 alin.3 prevad ca poate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior in cauza.
Atributiile lichidatorului sunt prevazute de art.25 din lege.
Administratorul special, persoana fizica sau persoana juridica constituie un nou mod de reprezentare, in procedura insolventei, a asociatilor/actionarilor debitorului persoana juridica. El este definit la pct. 26 al art. 3 ca fiind reprezentantul desemnat de adunarea generala a asociatilor/actionarilor debitorului.
Puterile acestui reprezentant variaza in raport cu stadiul procedurii. Pana in momentul intrarii in procedura simplificata, el reprezinta debitorul precum si interesele asociatilor/actionarilor in procedura si concomitent exercita prerogativele administrarii acestuia. Dupa intrarea in procedura simplificata, mandatul sau se restrange la reprezentarea intereselor asociatilor/actionarilor, iar prerogativa reprezentarii si administrarii debitorului este preluata de lichidator.
Dupa intrarea in faliment, conform prevederilor art. 18 alin. (2) lit. f), participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchideri, participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului si primeste notificarea inchiderii procedurii. Conform art. 78 tot in cazul procedurii simplificate administratorul special participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 79 si 80, si formuleaza contestatii in cadrul procedurii.
In ce priveste comunicarile si notificarile in procedura simplificata, in situatia reglementata la art. 54 alin. (4), catre creditor, debitor si catre registrele de publicitate, acestea se efectueaza conform procedurii generale.
Sunt susceptibile de suspendare a executarii de catre Curtea de apel, atat hotararea de intrare a debitorului in procedura simplificata, cat si hotararea de intrare in faliment. In cazul ambelor hotarari se dispune si dizolvarea debitorului persoana juridica. Consecutiv acestor hotarari activitatea debitorului se restrange la nivelul minim necesar evitarii pierderilor sau limitarii acestora. Concedierea colectiva a salariatilor este scutita de procedura reglementata in Codul muncii, dar trebuie sa contina preavizul individual de 15 zile.
Cazurile de inchidere a procedurii simplificate sunt cele aplicabile si in procedura generala cu exceptia situatiei prevazute de art. 32 alin. (1).
Buletinul procedurilor de insolventa definit la pct. 29 al art. 3 constituie instrumentul principal de realizare a publicarii: citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarii actelor de procedura. Prin exceptie, se vor comunica, in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila actele anterioare deschiderii procedurii, inclusiv notificarea deschiderii procedurii.
Spre deosebire de procedura falimentului reglementata de Codul comercial, procedura insolventei nu poate fi deschisa din oficiu de tribunal, ci numai la cererea debitorului, a creditorului sau a oricarei alte persoane sau institutii prevazute expres de lege, de exemplu CNVM (art. 26).
Cererea debitorului, insotita de inscrisurile enumerate la art. 28, trebuie sa fie inregistrata la tribunal in termen de maximum 30 de zile de la „aparitia” starii de insolventa. Prin „aparitia” starii de insolventa se intelege, constatarea de catre debitor, pe baza datelor propriei contabilitati, ca fondurile sale banesti disponibile sunt insuficiente pentru a plati datoriile sale banesti, certe, lichide si exigibile, de mai mult de 30 de zile. Natura comerciala, civila, fiscala etc., a acestor datorii este indiferenta. Cuantumul acestor datorii este, de asemenea, indiferent. Un prag valoric minim al creantelor este reglementat numai in ipoteza cererii introduse de creditor (art. 3 pct. 12).
In cazul insolventei iminente definita la art. 3 pct. 1 lit b), introducerea cererii de catre debitor este facultativa.
Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului, persoana fizica sau persoana juridica, pentru prejudiciile cauzate.
Este indreptatit sa ceara deschiderea procedurii creditorul definit la art. 3 pct. 6 contra unui debitor prezumat ca fiind in stare de vadita insolventa, definita la art. 3 pct. 1 lit. a), daca poseda o creanta avand un cuantum cel putin egal cu pragul de 10.000 lei prevazut la art.3 pct. 12. Pentru creantele izvorate din raporturile juridice de munca, pragul este de 6 salarii medii pe economie.
Cererea va avea continutul minim prevazut la art. 31 si la cerere se vor anexa documentele justificative ale creantei si ale celorlalte sustineri din cerere.
In situatia concursului mai multor cereri ale creditorilor, indeplinirea conditiilor pentru deschiderea procedurii se va analiza in raport de toate cererile, iar daca se inregistreaza atat cererea debitorului cat si cele ale creditorilor, aceste cereri se conexeaza.
Daca cererea debitorului corespunde cerintelor art. 27, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale sau a procedurii simplificate. Procedura simplificata se va deschide in cazul in care s-a cerut de catre debitor sau daca acesta nu a depus documentele prevazute la art. 28, ori daca se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2).Incheierea de deschidere a procedurii pronuntata de judecatorul-sindic va fi notificata conform art. 61 sau art. 109, dupa caz.
Dupa ce au trecut 15 zile si se constata ca nu s-au inregistrat opozitii ale creditorilor, judecatorul-sindic va dispune continuarea procedurii. Daca s-au inregistrat opozitii, judecatorul-sindic le va solutiona dupa citarea administratorului judiciar , a debitorului si a creditorilor oponenti.
Solutiile posibile sunt urmatoarele: 1) admiterea opozitiei si revocarea incheierii de deschidere a procedurii, daca debitorul nu este in insolvabilitate efectiva, nici in iminenta insolvabilitate; 2) admiterea opozitiei si mentinerea procedurii deschise, calificandu-se cererea ca prematura si fara rea credinta; 3) respingerea opozitiei, luandu-se masurile pentru continuarea procedurii.
Cererea creditorului va fi comunicata debitorului in 48 de ore de la inregistrare. Debitorul dispune de un termen de 10 zile in care fie recunoaste starea de insolventa, fie o contesta. Daca o contesta si ulterior contestatia se respinge, debitorul nu mai poate cere reorganizarea judiciara. Debitorul poate cere obligarea creditorilor la cautiune, conform art. 33 alin. (3). Contestatia debitorului va fi sau admisa odata cu respingerea cererii creditorului sau va fi respinsa. Daca nu este inregistrata contestatia debitorului, se va continua procedura generala, fiind indeplinite conditiile de la art. 3 pct. 24 sau se va intra in procedura simplificata in situatiile prevazute la art. 3 pct. 25.
Principalele consecinte ale deschiderii procedurii, reglementate la art. 34-61 sunt similare celor prevazute de vechea reglementare:
desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului (art. 34);
obligarea debitorului sa depuna documente si sa furnizeze informatii (art. 35 si art. 44);
suspendarea proceselor contra averii debitorului precum si a procedurilor de executare silita (art. 36) si posibilitatea ridicarii suspendarii (art. 39);
notificarea procedurii de deschidere (art. 37) ;
continuarea furnizarii serviciilor catre debitor (art. 38);
suspendarea cursului prescriptiei (art. 40);
inghetarea creantelor negarantate (art. 41);
indisponibilizarea actiunilor/partilor sociale (art. 42);
- mentiunile trilingve din corespondenta debitorului (art. 45);
- nulitatea actelor debitorului (art. 46);
- ridicarea dreptului de administrare (art. 47-50);
- situatia contractelor financiare calificate (art. 51);
- compensarea creantelor (art. 52);
- regimul juridic al bunurilor debitorului vandute (art. 53);
- prezentarea raportului de 30 de zile de catre administratorul judiciar, cu propunerea privind procedura care va fi urmata (art. 54);
- reconstituirea documentelor debitorului (art. 55);
- indatoririle privind probele (art. 56);
- citatiile si notificarile (art. 57);
- solicitarea de informatii (art. 58);
- raportul de 60 de zile si aprobarea lui de catre adunarea creditorilor (art. 59);
- adoptarea hotararii adunarii creditorilor privind intrarea in faliment (art. 60).
Suspendarea proceselor si actelor de urmarire silita contra debitorului si a averii sale se produc chiar daca hotararea de deschidere a procedurii nu este irevocabila conform art. 12 din Legea privind procedura insolventei si conform dispozitiilor art. 720/8 Cod procedura civila. Creantele care fac obiectul dosarelor suspendate se inscriu, la cerere, in tabelul creantelor care participa la procedura insolventei.
Dispozitiile art. 107 alin. (1) enumera cazurile de intrare in faliment, similare celor prevazute in Legea nr. 64/1995. Continutul hotararii prin care se dispune intrarea in faliment este prevazut de alin. (2) al art. 107. Acest continut difera in raport de procedura generala sau simplificata, in ce priveste desemnarea lichidatorului provizoriu (procedura generala) sau confirmarea ca lichidator al administratorului general (procedura simplificata). Dizolvarea societatii debitoare si ridicarea dreptului de administrare a debitorului sunt dispozitii comune ambelor proceduri, alaturi de celelalte dispozitii enumerate de alin. (2) la lit. d)-f) si la alineatele (3) si (4).
Lichidarea averii debitorului
Masurile pregatitoare sunt reglementate de art. 113-115. Acestea constau in aplicarea sigiliilor pe masura inventarierii si preluarea de catre lichidator a averii debitorului in depozit judiciar. Prezenta debitorului, prin administratorul special nu este obligatorie. Daca este prezent, administratorul special il reprezinta pe debitor si nu pe asociati sau actionari, prin derogare de la art. 18 alin. 2 lit. f).
Regula instituita prin Legea privind procedura insolventei este aceea conform careia inchiderea procedurii este urmata de radierea din registrul corespunzator si deci, incetarea existentei sau a calitatii debitorului. Exceptiile sunt numai cele prevazute de art. 32 alin. 1 si de art. 134.
Prima situatie de inchidere a procedurii este reglementata la art. 131 si are in vedere absenta sau insuficienta bunurilor si absenta fondurilor necesare continuarii procedurii dupa deschidere. Textul nu reglementeaza posibilitatea continuarii procedurii pentru incasarea creantelor debitorului, nici posibilitatea anularii unor acte ale debitorului care sa transfere active in averea debitorului.
Au fost reglementate similar normelor din Legea nr. 64/1995 situatiile de inchidere a procedurii in cazul planului (art. 132 alin. 1) executat sau esuat si in cazul procedurii falimentului (art. 132 alin. 2).
Inchiderea procedurii nu este urmata de radiere in cazul succesului planului (art. 131 alin. (1) si in cazul in care in procedura deschisa la cererea debitorului nu s-a inregistrat nici o creanta (art. 134). Textul legii omite astfel o ipoteza logica de inchidere fara radiere, ipoteza in care se inregistreaza un singur creditor, iar procedura colectiva este imposibila. Caracterul colectiv al procedurii insolventei este de esenta acestei proceduri dupa cum rezulta din textul art. 2 si textul art. 3 pct. 2.
Retineti!
Pentru modele, comentarii si dezvoltari, grefirii care isi desfasoara activitatea in sectiile sau completele specializate in materia falimentului vor folosi: „Manualul de Bune Practici in Insolventa” – Programul Phare 2002 – suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in materie de faliment” realizat de catre un consortiu condus de PRICEWATERHOUSECOOPERS.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
