Talharia - Continutul juridic

TALHARIA - art. 211 -

1. Continutul juridic

Potrivit aiin. 1, talharia consta in furtul savarsit prin intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconsti­enta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuin­tarea unor astfe! de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.

Obiectul juridic. Fiind o infractiune complexa, talharia are doua obiecte juridice. Obiectul juridic principal este identic cu cel al furtului si consta in relatiile sociale referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, viata, integritatea corporala sau libertatea acesteia.

Obiectul material consta, In primul rand, intr-un bun mobil care se caracterizeaza prin aceleasi trasaturi ca si la infractiunea de furt. Exista o singura infractiune de talharie atunci cand furtul savarsit are ca obiect material bunuri din patrimoniul comun apartinand mai multor persoane, chiar daca violentele au avut o pluralitate de victime. Talharia poate avea ca obiect material, in al doilea rand, corpul persoanei in situatia in care activi­tatea secundara se realizeaza printr-o actiune exercitata direct asupra acestuia. Este posibil ca faptuitorul sa intrebuinteze violenta impotriva unui bun, realizand prin aceasta o amenintare a persoanei, cum ar fi, de exem­plu, fapta prin care taie anvelopele autoturismului victimei pentru ca aceasta sa nu se poata salva prin fuga. intr-un asemenea caz, bunul distrus consti­tuie obiect material al infractiunii de distrugere, art. 217 Cp., cu care talharia va intra in concurs.

Subiect activ poate fi orice persoana,

Participatia penala este posibila, in modalitatea alin. 1, numai sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. Aceasta deoarece, infractiunea este mai grava, potrivit alin. 2 lit. a), cand se savarseste de doua sau mai multe persoane impreuna.

Coautoratul exista si atunci cand, in baza unei intele­geri prealabile, inculpatul a transportat alte doua persoane cu autoturismul proprietate personala in apropierea locuintei victimei, si apoi, i-a intrerupt iluminatul electric, dandu-le posibilitatea acestora: sa deposedeze pe victi­ma, prin violenta, de o importanta suma de bani si sa-si asigure scaparea.

Complicitatea morala, poate consta, de exemplu, in participarea la pianuirea infractiunii,.sfatuirea unuia dintre participanti in legatura cu atragerea partii vatamate la locul unde a fost agresata si participarea la folosul realizat prin savarsirea talhariei, sau in fapta aceluia care, dupa o intelegere prealabila cu altii, atrage persoana ce o insotea pe victima, in scopul de a o lasa pe acesta singura, pentru a putea fi atacata si deposedata de bani.

Exista complicitate si nu instigare la talharie, atunci cand unui dintre inculpati a dat relatii altor doi inculpati despre sumele de bani detinute de persoana vata­mata si particularitatile locuintei acesteia, precum si sfaturi privind modul de actionare in vederea savarsirii infractiunii. Instigarea la talharie exista, atunci cand, de-exemplu, inculpatul a determinat o persoana sa deposedeze partea vatamata de o suma de bani, dandu-i acelei persoane si un spray lacrimogen pentru a-i infrange eventuala opunere a partii vatamate.

3. Continutul constitutiv

Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin doua activitati, dintre care o activitate principala, corespunzatoare furtu­lui, si alta secundara, constand in folosirea violentei.

Activitatea principala, corespunzatoare furtului, se realizeaza printr- un act de deposedare si un act de imposedare. Uneori, datorita folosirii de catre faptuitor a mijloacelor specifice talhariei, luarea bunului se prezinta in forma unei remiteri silite efectuata de catre insusi posesorul sau detentorul acelui bun. De exemplu, in practica judiciara s-a considerat ca infractiunea se savarseste in aceasta modalitate, atunci cand inculpatul a amenintat victima ca ii va aplica o lovitura de cutit, daca nu-i va da lantisorul de aur pe care acesta il avea la gat, bun pe care si l-a insusit. Intr-un asemenea caz, talharia se deosebeste de de santaj, infractiune la care exista intotdeauna un inter/al de timp Intre momentul constrangerii si momentul remiterii bunului. Furtul realizeaza activitatea principala in cadrul laturii obiective a talhariei indiferent daca este simplu sau calificat, iar atunci cand priveste un vehicul, nu intereseaza daca este savarsita in scopul insusirii pe nedrept sau in scopul folosirii pe nedrept.

Activitatea secundara se poate realiza prin una dintre urmatoarele patru modalitati pe care legea ie prevede alternativ:

intrebuintarea de violente;

intrebuintarea de amenintari;

punerea victimei in stare de inconstienta;

punerea victimei in neputinta de a se apara.

a) Violenta semnifica o constrangere fizica exercitata asupra victimei infractiunii. Violenta savarsita impotriva unui bun poate constitui, in anumite conditii, o amenintare, de exemplu, distrugerea instalatiei telefonice pentru ca victima sa nu poate apela la ajutor. Intr-un asemenea caz, fapta consti­tuie talharie, dar in modalitatea intrebuintarii de amenintari si nu de violente.

Violenta trebuie sa fie efectiva si trebuie sa aiba aptitudinea de a infrange rezistenta victimei. in cazul talhariei in forma simpla, violentele ia care se re­fera textui sunt cele prevazute in art. 180 si 181 Cp,, infractiuni care sunt absorbite. Daca violentele intrebuintate de catre faptuitor i-au cauzat victimei vreuna dintre urmarile alternative de la vatamarea corporala grava, talharia are forma calificata din alin. 2¹ lit, e). Distrugerea realizata prin intrebuintarea actelor de violenta este, de asemenea, absorbita in forma complexa a. tal­hariei. De exemplu, in practica judiciara s-a considerat ca degradarea imb'ra-camintii partii vatamate, ca urmare a violentelor exercitate contra ei de catre inculpat, in incercarea de a-si asigura scaparea, constituie infractiunea complexa unica de talharie, in care fapta de distrugere este absorbita.

Puncte de vedere contradictorii au fost exprimate in legatura cu incadrarea juridica a faptei constand in insusirea unui bun pe care faptuitorul il sustrage din mana victimei, fugind cu el.

Dupa o opinie, fapta constituie talharie, iar dupa o alta opinie, ea constituie infractiune de furt; impartasim aceasta din urma opinie deoarece, in cazul smulgerii bunului prin surprindere, fara ca victima sa opuna vreo rezistenta, nu se aduce cu nimic atingere relatiilor sociale referitoare la integritatea corporala sau libertatea persoanei, relatii care constituie obiectul juridic secundar a! talhariei. Incalcandu-se numai relatiile sociale referitoare la patrimoniul persoanei, fapta nu poate constitui decat infractiunea de furt. Aceasta deoarece, inculpatul nu a folosit impotriva partii vatamate violenta sau amenintarea pentru a-i lua banii, si nici nu a folosit asemenea mijloace pentru pastrarea banilor furati.

Cu toate acestea, violentele la care se refera textul, ca actiuni adiacente, nu trebuie sa imbrace, in mod necesar, una din formele prevazute in art. 180 - 181 Cp. Acestea pot consta si In alte actiuni agresive indreptate impotriva persoanei vatamate, cum este smulgerea unui lantisor din aur de ia gatul victimei, daca aceasta a fost de natura a-i in­frange vointa, fapta de a smulge sacosa din mana partii vatamate, urmata de tararea acesteia (partii vatamate), in incercarea de a-si.pastra bunul, pe holul vagonului in care se aflau, insusirea prin smulgere, insotita de acte violente, a unei sume de bani primite cu ocazia discutiilor privind un schimb
valutar, care nu s-a mai efectuat.

Amenintarea are acceptiunea si formele de la infractiunea cu aceeasi denumire marginala, art. 193 Cp. si incalca libertatea morala a victimei. Prin intrebuintarea de amenintari, faptuitorul pune victima in situatia de a nu mai putea lua hotarari sau intreprinde actiuni in vederea apararii bunului,.

Punerea victimei in stare de inconstienta presupune aducerea aces­
teia in situatia de a nu-si da seama, de a nu percepe realitatea.

Punerea victimei in neputinta de a se apara, are semnificatia aducerii
acesteia in situatia de a nu putea folosi posibilitatile de aparare pe care altfel
le-ar fi putut folosi, cum ar fi, de exemplu, imobilizarea victimei.

Activitatea secundara, in una dintre cele patru modalitati, are un anumit scop, este intrebuintata pentru:

savarsirea furtului;

pastrarea bunului furat;

inlaturarea urmelor infractiunii, sau

pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.

Intre activitatea secundara si activitatea principala trebuie sa existe legatura de la mijloc de scop.

Aceasta legatura exista daca activitatea secundara a fost realizata de faptui­tor cu putin inainte, in timpul sau imediat dupa savarsirea furtului. Se consi­dera, totusi, ca talharia exista chiar daca intre fapta de sustragere si violen­tele exercitate pentru pastrarea bunului sustras ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, s-a scurs un interval de timp¹⁰⁴.

In cazul in care faptuitorul loveste persoana vatamata ca urmare a unor neintelegeri anterioare, dupa care isi insuseste un obiect al.acesteia cazut pe jos in cursul agresiunii, nu
exista infractiunea de talharie deoarece intrebuintarea violentei nu s-a facut in scopul sustragerii bunului. Tot astfel, s-a considerat ca exista un con­curs de infractiuni, format din loviri sau alte violente si furt, iar nu infractiu­nea complexa de talharie, atunci cand inculpatul a lovit victima nu in scopul de a-i sustrage vreun bun, ci pentru ca a considerat-o implicata in desfa­cerea contractului sau de munca si numai dupa ce aceasta a cazut la pamant i-a luat haina pe care si-a insusit-o. Daca imobilizarea victimei excede actiunile necesare in desfasurarea laturii obiective a infractiunii de talharie, ne aflam in fata unei infractiuni de sine statatoare, respectiv lipsirea de libertate in mod ilegal¹⁰⁷, prevazuta de art. 189 Cp.

Urmarea imediata consta, pe de,o parte in pricinuirea unei pagube, iar pe
de alta parte in incalcarea unuia sau unora dintre atributele fundamentale
ale persoanei.

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe intre fapta si urmarile social­mente periculoase.

Latura subiectiva presupune intentia directa, deoarece exista un dublu scop. in primul rand, exista scopul specific furtului, constand in insusirea bunului, iar in ai doilea rand, activitatea secundara are ca scop savarsirea furtului, pastrarea bunului furat, stergerea urmelor infractiunii ori asigurarea scaparii faptuitorului. Talharia exista indiferent daca scopul insusirii pe nedrept a fost urmarit inaintea exercitarii violentelor sau a amenintarilor, ori daca acest scop a intervenit in timpul folosirii unor asemenea-mijloace in vederea altei finalitati.

4. Forme. Sanctiuni

Tentativa se pedepseste, potrivit art. 222 Cp. Tentativa exista si atunci cand s-au executat numai actele de violenta, amenintare etc. in vederea savarsirii furtului. intr-un asemenea caz, exista tentativa de talharie chiar daca bunul a carui sustragere a urmarit-o faptuitorul nu se gasea, la locui unde acesta credea ca se gaseste. Daca violenta, amenintarea etc. a fost efectiv intrebuintata, exista tentativa de talharie si atunci cand bunul a carui sustragere a urmarit-o faptuitorul este un autovehicul, pe care acesta a vrut sa-! foloseasca pe nedrept. in cazul furtului urmat de intrebuintarea de violente, amenintari etc. exista tentativa de talharie atunci cand executarea furtului fiind intrerupta datorita unor imprejurari independente de, vointa faptuitorului, acesta foloseste violenta, amenintarea etc, pentru stergerea urmelor infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea. Tentativa nu este posibila daca actele de violenta sau amenintare eic. au fost intrebuintate in scopul pastrarii bunului furat, situatie in care consumandu-se furtul, are forma consumata si infractiunea de talharie.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care sunt realizate ambele activitati - secundara si principala. in cazul furtului urmat de folosirea violentei, amenintarii etc, talharia se consuma in momentul in care faptuitorul foloseste unul dintre aceste mijloace pentru pastrarea bunului furat, stergerea urmelor infractiunii ori pentru a-si asigura scaparea, indiferent daca scopul urmarit a fost sau nu realizat. Deoarece talharia este indreptata, in principal, impo­triva patrimoniului si, in secundar, impotriva persoanei, furtul savarsit prin intrebuintarea de violente asupra mai multor persoane, dar avand ca obiect material bunuri din patrimoniu! comun al acestora, constituie infractiune unica de talharie, iar nu o pluralitate de infractiuni in concurs, in raport cu numarul persoanelor agresate.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 18 ani.

5. Continutul agravat

Infractiunea are trei forme agravate, prevazute in alin, 2, 2¹ si 3.

Prima forma agravata exista potrivit afin. 2, atunci cand talharia este savarsita in urmatoarele imprejurari:

a) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;

b) in timpul noptii;

c) intr-un ioc public sau intr-un mijioc de transport Circumstantele prevazute la lit. a), b) si c) au un continut identic celui analizat la furtul calificat, art. 209 alin. 1 lit. c), e), f) si g) la care facem trimitere. in conditiile iit. c) talharia se savarseste intr-un ioc public in accep­tiunea prevazuta de art. 152 Cp., sau intr-un mijloc de transport, indiferent de natura acestuia, spre deosebire de furtul calificat de ia art. 209 alin. 1 iit. f), care se sa savarseste intr-un mijloc de transport in comun. In oricare dintre circumstantele de agravare, coautoratul exista chiar daca unul dintre inculpati a realizat activitatea principala, indreptata impotriva patrimoniului, iar celalalt a realizat activitatea secundara, cata vrerne actiunile lor au fost concomitente si cooperante In vederea realizarii aceluiasi scop. 

Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 20 de ani.

A doua forma agravata exista, potrivit alin. 2¹ daca talharia a fost savarsita:

a) de doua sau mai multe persoane impreuna;

b) de o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica ori
paralizanta;

c)  intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia;

d)    in timpul unei calamitati;

e) a avut vreuna din urmarile aratate in art. 182,

Circumstantele agravante de la lit. a), b) si d) au continut identic celui de la furtul calificat, art. 209 alin. 1 lit. a), b) si h) Cp, In cazul savarsirii talhariei de doua sau mai multe persoane impreuna, agravanta se retine si in cazul in care una dintre cele doua persoane participante la comiterea infractiunii nu are discernamant, iar in cazul savarsirii acesteia de catre trei persoane impreuna, fapta se incadreaza in prevederile art. 211 alin. 2¹ lit a) Cp., astfel incat nu mai sunt aplicabile si prevederile art. 75 aiin. 1 lit. a) Cp., constand in savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna. in conditiile lit. b), talharia poate fi savarsita de catre o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica ori paralizanta, spre deosebire de -furtul calificat, de Ia art. 209 alin. 1 iit. b), care poate fi savarsit de catre o per­soana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica.

In conditiile lit. c), talharia se savarseste inir-o locuinta sau in dependinte ale acesteia. Agravanta ia in considerare Socul savarsirii faptei, intr-o locuinta sau dependinta. Locuinta sau dependinta au aceeasi semnificatie, de parti componente ale unui domiciiiu, analizata la violarea de domiciliu, art. 192 Cp., infractiune la care facem trimitere. Opinii diferite au fost expri­mate in legatura cu incadrarea juridica a talhariei savarsita intr-o locuinta sau in dependintele acesteia. Instanta suprema considera ca talharia savar­sita intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia nu constituie infractiunile de violare de domiciliu si de talharie calificata aflate in concurs, ci o singura infractiune complexa de talharie in forma agravata.

Patrunderea fara drept in locuinta sau intr-o dependinta ce tine de aceasta, ori refuzul de a le parasi la cererea persoanei vatamate, realizeaza elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu - ca infractiune mijloc-, iar furtul prin violente sau amenintari savarsit in locuinta sau dependinta respectiva- constituie infractiunea de talharie, prevazuta de art. 211 alin. 2¹ lit. c) - ca infractiune scop. Dimpotriva, atunci cand patrunderea faptuitorului in locuinta,sau. in dependintele ei se realizeaza prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase, dupa care savar­seste talharia, nu poate fi retinuta si infractiunea de violare de domiciliu, ci numai infractiunea prevazuta de art. 211 alin. 2¹ lit. c) Cp.

In ceea ce priveste agravanta prevazuta la lit. e) aceasta exista atunci cand talharia a avut ca urmare vreuna dintre consecintele prevazute ia art. 182 alin. 1 si 2 Cp., constand intr-o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile (alin. 1), pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii aces­tora, o infirmitate permanenta fizica sau psihica, slutirea, avortul ori punerea in primejdie a vietii persoanei (alin. 2). Intre fapta de talharie si urmarea produsa trebuie sa existe un raport de cauzalitate. Daca acest raport lip­seste, nu ne gasim in prezenta formei agravate a infractiunii de talharie, faptele urmand a avea o alta incadrare juridica. Vatamarea corporala grava ii este imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie. Daca vatamarea corporala grava s-a produs ca urmare a unei tentative de talharie, va exista tentativa la forma agravata a infractiunii. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 20 de ani.

A treia forma agravata exista, potrivit alin. 3, daca talharia a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei.

Potrivit art 146 Cp., prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 2.000.000.000 iei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile ia care se refera art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.

Moartea victimei ii este imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie. Daca faptui­torul a produs cu intentie moartea victimei, exista concurs intre infractiunea de talharie prevazuta de art. 211 alin. 1 Cp. si infractiunea de omor deose­bit de grav. In acest caz, talharia se incadreaza in art. 211 alin. 1 Cp. si nu in art. 211 alin. 3 Cp., deoarece moartea victimei producandu-se cu intentie, nu se mai poate retine, in acelasi timp, ca acest rezultat s-a produs si din culpa. Daca faptuitorul a actionat de la inceput cu intentia de a ucide victima pentru a putea savarsi astfel mai usor talharia, ne aflam in prezenta unui omor deosebit de grav, art. 176 lit. d) Cp., in concurs cu infractiunea de talharie prevazuta in art. 211 alin. 1 Cp. Daca moartea victimei s-a produs in urma unei tentative de talharie, exista tentativa la forma agravata a infractiunii.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 ia 25 de ani si interzicerea unor drepturi.