N.S.S.M. pentru salile de clasa, laboratoarele de fizica, chimie si de biologie

Pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale in laboratoarele scolare se pot lua urmatoarele masuri :0

a)Inainte de inceperea experientelor

experientele le care se utilizeaza curent electric, la tensiuni ce pot fi periculoase, vor fi efectuate numai de catre profesorul de specialitate, ajutat eventual de un laborant, cunoscator al lucrarilor de laborator si al normelor de protectie a muncii;

planul de desfasurare a experientelor va fi dinainte stabilit iar personalul va fi instruit in prealabil;

de pe locul unde se desfasoara experientele se vor indeparta toate obiectele care nu sunt necesare;

pardoseala din jurul locului unde se desfasoara experientele, trebuie sa fie uscata sau acoperita cu un covor izolat;

masa de lucru trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite plasarea in bune conditii a intregului aparataj;

alimentarea de la retea se va face de la un tablou cu sigurante fuzibile calibrate sau intrerupatoare automate; in cazul cand se foloseste o priza, aceasta va fi in prealabil verificata si asigurata prin sigurante fuzibile;

partile metalice ale aparatelor care ar putea intra accidental sub tensiune vor fi legate la pamant;

racordurile dintre partile componente ale montajului se vor face, in mod obligatoriu, prin cordoane in buna stare, perfect izolate si corespunzatoare tensiunilor folosite in experienta respectiva;

uneltele de lucru ( surubelnita, cleste etc. ) vor fi prevazute cu manere izolante, rezistente la tensiunile care se afla in instalatie ;

pentru controlul tensiunii si intensitatii, se vor introduce in circuite aparate de masurat;

realizarea montajului sau a oricarui modificari a montajului existent precum si introducerea sau scoaterea instrumentelor de masurat din circuit se va face cu intregul aparataj scos de sub tensiune;

inainte de conectarea instalatiei la sursa de curent electric, se va face o ultima verificare generala a aparatelor, legaturilor, izolatiei etc.;

pentru alimentarea cu energie electrica se va utiliza de preferinta un intrerupator special al montajului, plasat pe masa de lucru; scoaterea montajului de sub tensiune trebuie sa poata fi efectuata cu usurinta printr-o singura manevra;

daca sew lucreaza cu tensiuni periculoase, se va aseza pe masa de lucru, la loc vizibil, o placa avertizoare a pericolului de electrocutare, iar elevii vor fi opriti sa se apropie.

b) In timpul desfasurarii experientelor

in timpul experientelor, pe masa de lucru nu se va gasi, in afara partilor componente ale montajului, nici un obiect care ar putea, accidental, antrena legaturile montajului sau ar putea stabili contactul cu partile aflate sub tensiune ;

cei care efectueaza experientele vor avea o imbracaminte adecvata ( stransa pe corp, maneci bine incheiate ), de preferinta halate de laborator ;

este interzisa parerea sau lasarea fara supraveghere a montajului de tensiune ;

se recomanda ca, la instalatia aflata sub tensiune, toate manevrele sa se faca cu o singura mana ;

in timpul functionarii montajului, este interzisa atingerea partilor neizolate (schimbarea legaturilor, atingerea becurilor, intercalarea aparatelor de masura) ;

pentru prevenirea accidentelor dupa terminarea experientelor, montajul va fi scos obligatoriu de sub tensiune; orice interventie asupra instalatiei electrice trebuie sa fie facuta de un electrician autorizat iar lucrarea sa aiba caracter definitiv .

c)La lucrarile de laborator unde se folosesc chimice (a se vedea N.G.M.P. 2002, Titlul VI, Cap. I si II ):

lucrarile de laborator si aplicatiile practice se efectueaza cu cantitatile de substanta, cu concentratiile, cu vasele si aparatele indicate in proceduri, in manuale si in instructiunile de folosire a materialelor respective, dupa ce in prealabil profesorul sau maistrul-insructor a verificat exactitatea datelor ;

efectuarea experientelor este permisa numai dupa verificarea prealabila a aparaturii respective ;

efectuarea experientelor in vase murdare este interzisa; imediat dupa terminarea experientei, vasele utilizate trebuie sa fie spalate ;

vasele de laborator se spala cu amestecul oxidante sau detergenti si apa distilata fara a se utiliza nisipul, care provoaca fisuri si la incalzire sticla se va sparge usor ;

vasele care contin substante toxice vor putea eticheta avertizoare si vor fi pastrate la locuri sigure, sub cheie. Nu este permisa depozitarea alaturata a vaselor cu substante care produc reactii violente prin contact; nu este permisa pastrarea substantelor in vase neetichetate;

la identificarea substantelor pentru experiente, se citeste cu atentie eticheta; daca exista cea mai mica indoiala asupra continutului unui vas, acesta se va trimite laboratorului de analize chimice, pentru identificare ;

trebuie sa existe la indemana un set e Fise tehnice de securitate ( O.U.G. 200/2000) pentru toate substantele si preparatele chimice periculoase folosite astfel incat proprietatile fizico-chimice si toxicologice, efectele asupra sanatatii, masurile de protectie necesare la manipularea lor si procedurile in caz de urgenta sa fie cunoscute ;

elevilor le este interzis sa guste sau sa miroase substantele, sa se aplece asupra vaselor fara avizul profesorului de specialitate, deoarece actiunea multor substante este puternic toxica, chiar daca acesta nu se manifesta imediat ;

toate substantele chimice se pastreaza in dulapuri incuiate; nu este permisa instrainarea substantelor din laborator ;

purtarea ochelarilor de protectie este obligatorie la toate experientele cu substante chimice agresive.

eprubetele in care se incalzeste un lichid se tine inclinata (nu spre cel care lucreaza, sau spre vecin); de asemenea, eprubete nu trebuie incalzita numai la partea de jos, ci pe toata lungimea ocupata de substanta; sustinerea eprubetei se va face cu un suport special construit, nu improvizat ;

ramasitele substantelor periculoase (metale alcaline, fosfor, baze, substante caustice) nu trebuie aruncate la intamplare, ci separat in vase destinate acestui scop, pentru a fi apoi cat mai repede neutralizate ( facute inofensive prin metode corespunzatoare) ;

in cazul efectuarii unor experiente cu aparate in care se pot initia substante gazoase, se va face, in prealabil, verificarea tuburilor de legatura (etanseitatea, indoire sau lipire), pentru a nu se produce vreo scapare de gaze din cauza unor suprapresiunu.

d)La manuirea substantelor chimice

experientele in care se produc substante gazoase sau vapori trebuie facute sub nisa;

faramitarea alcaliilor, a calcei sodate, a iodului, a sarurilor acidului cromic, ca si a altor substante care dau o pulbere toxica, se va face de asemenea, sub nisa. Totodara, dupa caz, este obligatorie si folosirea ochelarilor de protectie.

e)La depozitarea substantelor chimice

- depozitarea se face intr-o incapere separata si nu in laborator; depozitul trebuie semnalizat cu semne grafice de avertizare;

magazia trebuie sa fie bine ventilata;

depozitul trebuie sa fie dotat dotat cu mijloace adecvate si suficient de stingere a incendiilor;

substantele/ produsele chimice periculoase trebuie sa fie etichetate si ambalate in recipiente corespunzatoare;

la depozitare se va tine cont de incompatibilitatile la depozitare(Anexa 3 a NSSM 36)

toate chimicalele imprastiate accidental trebuie sa fie curatate imediat; trebuie sa existe la indemana mijloace de neutralizare, curatare si EIP adecvat;

instrctiunile de securitate si sanatate in munca trebuie sa fie afisate in loc vizibil pentru a avertiza personalul didactic si elevii cu privire la masurile de securitate necesare.

f)La manuirea recipientelor cu acizi concentrati sau amoniac:

vasele mari trebuie tinute in ambalaje integre, etanse si din materiale rezistente la continut;

turnarea lichidelor se face numai prin palnie;

acidul clorhidric concentrat, acidul azotic, solutiile concentrate amoniac etc. trebuie turnate sub nisa;

la diluarea acidului sulfuric concentrat, se toarna incet acidul, apoi apa;

daca intr-un laborator sau intr-o sala se clasa se produce, dintr-o cauza oarecare, o cantitate de substante gazoase sau de vapori toxici (ex. spargerea unui vas cu brom, a unei butelii de acid azotic concentrat sau defectarea robinetului la un balon cu clor etc.), concomitent cu evacuarea celor prezenti din incapere (fara panica), se deschid ferestrele pentru aerisirea completa a incaperii, se inchid usile pentru a preveni imprastierea gazelor si se intrerup eventualele surse de caldura;

la inceputul si sfarsitul oricarei experiente mainile se spala cu apa si sapun.

g)La folosirea gazelor si a vaporilor inflamabili:

hidrogenul ( ca si gazele sau vaporii inflamabili) nu se aprinde direct de la aparatul care il produce;

mai intai se umple o eprubeta cu gaz si numai daca acesta este pur si se aprinde linistit, fara explozie, se asaza eprubeta la robinetul de iesire din aparat pentru aprinderea gazului produs;

reteaua de gaze combustibile a laboratorului trebuie sa aiba un robinet central, care sa permita oprirea simultana a alimentarii cu gaze a tuturor salilor iar in locul robinetului va a fi cunoscut de toti cei care lucreaza in laborator;

verificarea si repararea conductelor, robinetelor si becurilor de gaz trebuie sa fie facuta cel putin o data pe luna, de personal calificat.

h)La manevrarea aparatelor de incalzire (sursele de caldura)

la plecarea din laborator, chiar si pentru scurt timp, este interzis se sa lase aprinse becuri de gaz, lampi cu spirt sau alte aparate de incalzire;

in cazul in care se descopera pierderi de gaze combustibile (cu miros specific) sau vapori de banzina, se procedeaza astfel :

se sting toate becurile de gaz de la ventilul principal precum si celelalte surse de incalzire;

concomitent cu evacuarea persoanelor din camera, se deschid ferestrele sau gurile de ventilatie si apoi se inchid usile, se aeriseste incaperea pana la disparitia completa mirosului de gaz;

nu se aprinde si nu se stinge lumina electrica;

se cauta sursele de scurgere a gazului sau vaporilor (garnituri defecte, robinete deschide, tuburi de cauciuc sau conducte perforate etc.) si se iau masurile necesare pentru indepartarea defectelor;

la intrebuintarea becurilor de gaz se urmareste ca aprinderea sa se faca treptat si flacara sa nu patrunda in interiorul becului; daca flacara totusi patrunde, se inchide robinetul, se lasa becul sa se raceasca complet si numai dupa aceea se aprinde din nou, micsorand in prealabil curentul de aer.

i) La intrebuintarea lampilor sau becurilor in care combustibilul lichid vine sub presiune (bec de spirt, lampa de benzina etc.)

sa nu se intrebuinteze benzina pentru aparatele care functioneaza cu alcool sau petrol lampant.

Sa se mentina aparatul de incalzit in ordine si curatenie; inainte de fiecare aprindere, duzele (orificiile) pentru trecerea vaporilor inflamabili vor fi curatate, controlandu-se daca aparatul contine o cantitate suficienta de combustibil;

Sa nu se faca arderea completa a combustibilului, deoarece daca intreaga cantitate de lichid este epuizata, din duze iese un amestec explozibil, format din vaporii combustibilului cu aer care provoaca o explozie periculoasa;

Sa se observe daca ventilul (supapa) de siguranta functioneaza astfel incat presiunea din rezervorul aparatului sa nu se ridice peste cea normala si totodata sa se controleze ca rezervorul sa nu fie prea incalzit.

j)La experientele care pot provoca explozii, stropiri sau imprastieri violente de substante:

In cazul experientelor cu vase in care se pot dezvolta presiuni periculoase, trebuie luate masuri de protectie speciale contra imprastierii cioburilor in caz de spargere, prin ingradirea cu plase metalice sau prin paravane de sticla armata;

La pregatirea amestecurilor oxidante se faramiteaza oxidantii in stare pura, frecandu-se cu precautie doze mici intr-un mojar absolut curat; amestecarea oxidantilor cu alte substante faramitate nu se face niciodata prin frecarea in mojar, ci prin agitare intr-un balon sau prin amestecare cu o spatula sau o lingurita de os pe o foaie de hartie velina cretata;

La experientele executate in vid (distilare) se vor folosi ochelari de protectie; de asemenea se vor utiliza numai baloane mici cu fund rotund, din sticla rezistenta la flacara;

Buteliile (baloanele, tuburile, recipientele) cu gaze lichefiate sau comprimate trebuie ferite de surse de incalzire; in laborator nu este permis sa se afle mai mult de o butelie incarcata cu acelasi gaz; buteliile trebuie ferite de caderi si de lovituri; robinetele buteliilor cu manometre, prevazute cu plomba de verificare metrologica si avand marcata cu culoare rosie diviziunea de pe scala care indica presiunea maxima de folosire a buteliei; consumarea gazelor lichefiate sau comprimate se va face exclusiv prin reductoare de presiune; robinetele trebuie deschise si inchise incet, fara a fi bruscate, chiar daca la ele functioneaza greu.

k) La folosirea sticlariei de laborator:

Introducerea unui dop de pluta sau de cauciuc intr-un tub de sticla se face tinandu-se tubul cu mana cat mai aproape de capatul de introdus ( mana infasurata intr-o batista si fara a se forta tubul);

Atunci cand se introduce un dopt intr-un vas cu pereti subtiri, vasul nu se tine pe masa, ci de gat si cat mai aproape de locul de introducere a dopului;

Incalzirea substantelor in vase de laborator cu pereti subtiri se face pe o sita sub agitare continua;

Baloanele, paharele si celelaltevase in care se afla lichid fierbinte nu se pun direct pe masa, ci pe o placa din material termoizolant;

Paharele mari cu lichid se ridica numai cu ambele maini si se tin in asa fel, ca marginile rasfrante ale paharului sa se sprijine pe degetele mari si pe degetele aratatoare;

Prinderea in stative a baloanelor de distilare, a biruetelor si a refrigerentelor se efecteuaza cu ajutorul clemelor prevazute cu aparatori de pluta sau cauciuc.

l)La desfasurarea lucrarilor de disectii si de conservare a materialului biologic este necesar ca (a se vedea NGPM 2002, Titlul VI, cap. III):

Instrumentarul trusei de disectie si microscopie sa fie folosit corect, sub directa indrumare si supraveghere a profesorului;

Animalele de disectie (ex. broaste) sa fie tinute cu mana acoperita cu o manusa de protectie sau cu o bucata de panza;

Dupa terminarea lucrarilor elevii sa se spele pe maini ai sa se dezinfecteze cu alcool;

Intrumentele de disectie sa se sterilizeze, dupa care vor fi uscate pe o bucata de tifon, reasezarea in cutia trusei facandu-se numai dupa o uscare completa;

Lucrurile de consaervare a materialului biologic si de folosire a substantelor chimice se vor desfasura sub directa indrumare a profesorului.

m)In laborator trebuie sa se gaseasca, la loc vizibil, mijloacele de prim ajutor

In caz de accidente ( raniri, arsuri, otraviri etc.) se vor lua urmatoarele masuri :

Accidentele de natura mecanica pot avea ca efect taieturi, zgarieturi, intepaturi, zdrobiri si striviri; in cazul leziunilor grave este necesara chemarea medicului, iar cand ranile sunt usoare, se spala cu apa curata, se dezinfecteaza cu apa oxigenata si se bandajeaza cu tifon sterilizat; cand se produc hemoragii, se procedeaza de urgenta la oprirea sangelui, dezinfectarea si bandajarea ranii si transportarea accidentatului la spital;

Accidentele termice (arsuri, opariri) se trateaza dupa gravitatea lor; arsurile profunde si pe suprafete mari (de gardul II si III) necesita internarea de urgenta in spital;

Accidentele chimice (arsuri chimice, intoxicatii si sufocari) pot avea loc la orice lucrare de laborator, daca nu se respecta masurile de protectie; este totusi necesar ca in timpul experientelor sa fie la indemana o cantitate suficienta de solutii de carbonat de sodiu, amoniac, acid accetic, acid boric etc. pentru neutralizarea acizilor sau bazelor care ar putea ajunge pe corp sau pe haine;

Manipularea substantelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de protectie corespunzator (sorturi de protectie, manusi, ochelari etc.);

In fiecare laborator trebuie sa existe o trusa sanitara cu urmatoarele materiale: apa oxigenata, acool sanitar, tinctura de iod, jecolan, acid boric, fiole de cofeina, pense, vata, foarfeca, tifon, leucoplast, o solutie neutralizanta pentru cazul stropirii cu substante; medicamentele care au termen de valabilitate vor fi inlocuite periodic.

Daca vreun reactiv ajunge pe corp, acesta trebuie sa fie spalat in primul rand cu o mare cantitate de apa si apoi se sterge locul respectiv sau se aplica substante neutralizante;

Cand o picatura de reactiv patrunde in ochi, este foarte important ca ochii sa fie spalati imediat cu jet de apa si apoi supusi unui examen medical;

In cazul intoxicatiilor acute sau al sufocarilor cu substante gazoase sau cu vapori toxici, pana la sosirea medicului, cel in cauza va fi scos din atmosfera toxica si va fi dus intr-un loc bine aerisit, i se va desface haina la gat si i se va face respiratie artificiala.