AJUTORUL SOCIAL - ANALIZA COMPARATIVA INTRE ROMANIA SI TARILE U.E.

Comparativ cu tarile Uniunii Europene, Romania inregistreaza o proportie surprinzator de mica a beneficiarilor de ajutor social in totalul populatiei.

Nota: pentru tarile Uniunii Europene, datele sunt din anii 1996 sau 1997 iar pentru Romania datele sunt din septembrie 1997. Nu au fost disponibile date pentru Italia iar Grecia nu are un beneficiu similar ajutorului social. Pentru Luxemburg nu au fost disponibile decat date referitoare la numarul de familii beneficiare de ajutor social

Numarul redus de beneficiari nu se datoreaza aplicarii eficiente a unui program de eradicare a saraciei ci dificultatilor financiare cu care se confrunta majoritatea consiliilor locale care au obligatia de a acoperi in intregime cheltuielile pentru beneficiile legii 67 / 1995. Acestea introduc criterii restrictive pentru evaluarea situatiei materiale a solicitantilor si beneficiarilor efectul fiind numarul redus de beneficii acordate si un cuantum redus al acestora.

In tarile Uniunii Europene doar Suedia si Italia au optat pentru finantarea beneficiilor de asistenta sociala, similare ajutorului social din Romania, de la bugetele locale. In alte state finantarea se realizeaza fie de la bugetele regionale ( Austria in proportie de 100%), fie prin coparticipare de la bugetele regionale sau centrale cu cele locale ( Germania: 25% bugetele landurilor si 75% din bugetele locale, Olanda: 90% de la bugetul de stat si 10% de la bugetele locale, Danemarca: 50% de la bugetul de stat si 50% de la bugetele locale iar Finlanda 27% de la stat si 73% de la bugetele municipale). In a treia    categorie de state: Belgia, Franta, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia si Spania finanteaza aceste beneficii in exclusivitate de la bugetele de stat.

Singura exceptie in Uniunea Europeana o constituie Grecia care (cel putin pana la nivelul anului 1999) care nu avea un beneficiu de asistenta sociala similar ajutorului social din Romania sau a beneficiilor corespunzatoare celorlalte tari din Uniunea Europeana. Astfel, beneficiile acordate in acest stat se refera doar la situatii exceptionale iar categoriile de potentiali beneficiari sunt:

repatriati: decret 57/1973

persoane aflate in dificultate ( beneficiul se acorda doar pentru situatii exceptionale, si este similar ajutorului de urgenta): legea 1331/1984

mame fara venituri: legea 1331/1984

refugiati din Europa de Est, Egipt, sau Albania (beneficiu se acorda pe baza testarii mijloacelor)

familii de emigranti de nationalitate greaca reintorsi in tara

persoane cu handicap

Asa cum am aratat chiar si in statele Uniunii Europene, cu exceptia Suedie recunoscut in manualele de politici sociale ca un veritabil stat al bunastarii si a Italiei, s-a optat fie pentru cofinantare fie pentru finantarea de la bugetele centrale. In aceste conditii, statul garanteaza minimum de trai si pentru cei aflati in dificultate fara sa existe riscul excluziunii in regiuni unde autoritatile locale au posibilitati bugetare mai reduse.

O alta deficienta majora a legii 67/1995 o reprezinta erodarea continua a cuantumului pentru toate beneficiile (cu exceptia ajutorului de urgenta unde valoarea este stabilita in functie de situatia solicitantului si functie de posibilitatile bugetare ale consiliului local care aplica legea), desi actul normativ prevedea modalitatea indexarii periodice. Si noua lege privind venitul minim garantat prevede indexari ale cuantumului beneficiilor de asistenta sociala insa, ca si precedentul act normativ, indexarea se realizeaza prin hotarare de guvern. Experienta aplicarii legii 67/1995 ne arata ca aceasta indexare se va face cu intarziere si la intervale mari de timp (o substantiala indexare se aplica in preajma alegerilor locale si generale). Nu ar fi un fapt neobisnuit indexarea in raport cu un "cos minim de bunuri si servicii" insa periodicitatea acestei indexari si inexistenta unui reper clar sunt punctele slabe ale legii. In Uniunea Europeana Germania, Suedia, Spania, Marea Britanie, Luxemburg, Irlanda, Belgia si Franta au acelasi sistem de indexare insa aici preturile cunosc o alta evolutie. Chiar si in aceste conditii este prevazut clar termenul la care are loc indexarea si, suplimentar, procentul de crestere a preturilor care poate grabi o asemenea decizie ( intre2 si 2,5%). Celelalte tari (Portugalia, Italia, Austria, Finlanda, Danemarca si Olanda) au optat pentru o indexare in raport cu alte beneficii (pensie, salariul minim sau ajutor de somaj).

BENEFICII / SERVICII ASOCIATE AJUTORULUI SOCIAL

Asigurare de sanatate. Este oferita beneficiarilor de ajutor social de toate tarile U.E. cu exceptia Irlandei care nu ofera asigurare medicala si a Danemarcei care ofera asistenta medicala gratuita tuturor rezidentilor. Urmatoarele tari se diferentiaza fie prin forma in care asigura accesul beneficiarilor de ajutor social la servicii de sanatate fie prin drepturi asociate suplimentare:

Finlanda

asigura acoperirea costurilor pentru servicii de sanatate.

Marea Britanie:

Gratuitati retete

Tratamente dentare

Costuri ocazionate de deplasarea la spital

Olanda

Beneficiarii de ajutor social pot opta fie pentru asigurarea medicala obligatorie, fie pentru o suma de bani necesara asigurarii in sistemul privat pentru aceleasi servicii oferite de prima categorie de asigurare.

Suedia

Beneficiarii trebuie sa acopere o mica parte din costuri pentru unele servicii

Germania

Beneficiarii de ajutor social pot opta fie pentru asigurarea medicala obligatorie, fie pentru plata serviciilor

beneficii pentru acoperirea costurilor pentru locuinta. Spania, Portugalia, Franta, Belgia, Marea Britanie nu acorda beneficii suplimentare. Toate celelalte tari acorda beneficii pentru acoperirea in totalitate a cheltuielilor de intretinere. Diferente apar la urmatoarele tari:

Irlanda:

nu sunt prevazute de lege dar pot fi acordate ajutoare de catre autoritatile publice locale in situatii exceptionale.

Italia:

in functie de nevoi sunt acoperite anumite costuri de intretinere

Olanda:

se acorda, prin acoperirea diferentei, doar daca cheltuielile de intretinere depasesc un anumit plafon (433 Euro in 1996)

Luxemburg

daca valoarea chiriei si / sau a intretinerii depaseste 10 % din ajutorul social primit, se acorda o suma suplimentara ( 123 Euro in 1996).

De asemenea pot fi amintite aici o multitudine de deficiente nu doar a actelor normative ci si a cadrului institutional de acordare a asistentei sociale, respectiv ajutor social (atat in forma prevazuta de legea 67/95 cat si de noua lege privind venitul minim garantat).

O solutie a acestei probleme ar fi finantarea mixta a asistentei sociale cu participarea autoritatilor publice centrale si locale in proportii care sa determine evitarea situatiei de subfinantare si sa asigure un grad optim de acoperire a serviciilor in functie de nevoile existente.

Eventualele corectii ale cadrului legal si institutional in sistemul de ajutor social bazat pe testarea mijloacelor in sensul restructurarii eficiente a acestuia pot influenta in mod pozitiv nu doar celelalte componente ale sistemului de asistenta sociala ci si intregul sistem de securitate sociala.

NIVELUL CHELTUIELILOR SOCIALE IN UNELE TARI IN TRANZITIE

l. Finantarea protectiei sociale

De-a lungul tranzitiei, Romania a beneficiat de o protectie sociala net inferioara celei de care s-au bucurat tarile vecine. Acest fapt poate fi explicat prin evolutia conditiilor economice romanesti doar pana la un punct (tabelul nr.1). Bulgaria, de exemplu, a beneficiat de resurse economice relativ comparabile cu ale tarii noastre si totusi a oferit o protectie sociala superioara comparativ cu Romania.

Explicatia fundamentala a acestei stari de lucruri rezida, deci, in vointa politica a autoritatilor de la Bucuresti, de a acorda mai putina atentie problemelor sociale, de-a lungul anilor '90 (tabelul nr.2). In ce masura sacrificiul impus sectorului social a dus la obtinerea unor rezultate superioare in planul reformei, este discutabil. Cu siguranta insa, in sectorul social din Romania, s-au acumulat tensiuni si probleme suplimentare, comparativ cu tarile vecine. Se impune deci, examinarea atenta atat a eficientei politicilor sociale aplicate pana in prezent, cat si cautarea unor noi modalitati, mai eficiente, de abordare a unor probleme sociale si de finantare a politicilor sociale in viitor.

TABELUL nr. 1 Evolutia PIB/loc in $ in cateva tari in tranzitie

Sursa: " Transition Report 2000''- Employment, skills and transition , European Bank for Reconstruction and Development, 2000

TABELUL nr. 2 Cheltuieli publice sociale ca % din PIB in Romania comparativ cu alte tari in tranzitie

Sursa: C. Zamfir coord.,Poverty Overcoming Strategies, UNDP, 2001

Dupa cum se stie, dezvoltarea sistemului de protectie sociala prezinta un mare interes pentru decidentii asupra procesului de integrare in UE. Ca urmare, integrarea tarii noastre in UE nu se va produce inainte ca Romania sa detina un sistem de protectie sociala comparabil si compatibil cu cel al tarilor din regiune si din UE. Desi in linii mari, structural acesta exista, el lasa mult de dorit in ceea ce priveste "volumul finantarii", "adecvarea ofertei in raport cu nevoile sociale" etc.

Generic, patru obiective mari trebuie avute in vedere, in ceea ce priveste protectia sociala din tara noastra, din perspectiva exigentelor integrarii in UE: creerea unui cadru de securitate economica a familiilor prin integrarea in munca , diminuarea efectelor sociale cand nu se poate asigura integrarea in munca a celor apti si dornici sa munceasca, garantarea unui venit decent la varsta pensionarii si asigurarea accesului universal la o asistenta medicala de calitate si la conditiile esentiale pentru viata. Toate acestea nu fac decat sa contribuie la cresterea stabilitatii politice si sociale in regiune.

II. Veniturile si cheltuielile bugetare ca procent in PIB

tabel nr.3 Veniturile bugetare ca procent din PIB

Sursa: " Transition Report 2000''- Employment, skills and transition , European Bank for Reconstruction and Development, 2000

Tabel nr.4 Cheltuielile bugetare ca procent din PIB

Sursa: " Transition Report 2000''- Employment, skills and transition , European Bank for Reconstruction and Development, 2000

In ultimele doua decenii, la nivel european dar si in tarile OCDE s-a manifestat o tendinta de crestere a ponderii veniturilor publice curente in PIB. Astfel, in UE, aceasta este cu aproximativ 8 procente mai mare decat in tarile OCDE. In cadrul UE si OCDE au existat putine tari care in acest interval au inregistrat o reducere a veniturilor publice curente in PIB, cu valori cuprinse intre 0.4%-4%. Aceste schimbari au fost determinate mai ales de politicile economice ale statelor respective (Suedia, Olanda, Norvegia, Irlanda) si mai putin de dinamica PIB. Intre ponderea cea mai ridicata si cea mai scazuta, ecartul este de 35 puncte procentuale. Cele mai mari ponderi ale ponderii veniturilor publice in PIB s-au constatat in Suedia (60.6%), Danemarca (59%), Finlanda (53,5), Norvegia (50,6%), Belgia si Franta (50,2%), iar cele mai reduse in SUA (31,8%), R. Coreea (25,7%), Irlanda (35,1%), Japonia (33,2%).

Majoritatea tarilor in tranzitie mai sus mentionate, au ponderi ale veniturilor publice in PIB, de peste 40%. Acest fapt determina relativa austeritate a cheltuielilor sociale pentru aceste tari. Cauzele care stau la baza acestei situatii sunt complexe.

Decalajul intre Romania si media pe UE la capitolul venituri publice s-a adancit in ultimii ani, ajungand la peste 13 puncte procentuale. Intre Romania si celelalte tari in tranzitie acest decalaj este de 7-10 puncte procentuale si chiar mai mult.

In ceea ce priveste cheltuielile publice, acestea sunt, in general, un ecou al veniturilor publice mai ales pentru tarile care nu isi pot permite sa utilizeze credite externe. Pentru Romania, in intervalul 1990-1999,cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, in expresie nominala, s-au multiplicat de 586 de ori, ca urmare a inflatiei galopante care a avut rate medii anuale cuprinse intre 5% si 256%. In valoare reala , cheltuielile publice au suferit de fapt o diminuare de 14,35% in 1999 fata de 1990 (la cursul de schimb $ SUA).

Evolutia cheltuielilor publice ale Romaniei trebuie apreciata corelat cu aceea a PIB care in acest interval, desi s-a multiplicat de 608 ori (exprimat in lei), in fapt el s-a diminuat cu 11% (in $ SUA) in 1999 fata de 1990.

Potrivit I. Vacarel (Politici fiscale si bugetare in Romania 1999-2000, Ed. Expert, 2001, p. 176) pe parcursul a 10 ani de tranzitie 1990-1999 ponderea medie neponderata a cheltuielilor publice totale ale Romaniei in PIB a fost de 35,9%.

In raport cu PIB, cheltuielile bugetului public au inregistrat in general o tendinta puternic descendenta in intervalul 1990-1999, spre deosebire de tarile din OCDE, de exemplu unde de doua decenii se practica o politica generala de crestere a ponderii cheltuielilor publice in PIB. In OCDE acest indicator a crescut cu 1,2 puncte procentuale in acelasi interval. In tarile exceptie, care nu s-au inscris in acest trend (Italia, Irlanda, Olanda, Norvegia), acest fapt s-a datorat mutatiilor produse in politicile lor fiscale si nu evolutiei defavorabile a volumului PIB.

In ierarhia cheltuielilor publice, in Romania, in anii '90, pe primul loc s-au situat cheltuielile sociale, cu ponderi de 40-51% din total, cu tendinte de crestere in ultimii ani '90.

III. Ponderea cheltuielilor sociale in bugetul public

Literatura de specialitate contine diverse grupari ale cheltuielilor cu protectia sociala pentru diverse tari. De aceea aceste grupari, de cele mai multe ori, nu pot fi utilizate in realizarea unor comparatii internationale.

Pentru tarile prezentate in studiul de fata am procedat la insumarea unor cheltuieli sociale, pentru a obtine o pondere cat mai apropiata de valoarea reala a cheltuielilor sociale in bugetul public (tabelul nr. 5).

Tabelul nr.5 Ponderea cheltuielilor cu protectia sociala* in totalul cheltuielilor publice

Nota: * Aici in protectia sociala sunt cumulate cheltuielile pentru sanatate, educatie, securitate si bunastare sociala, locuire si servicii comunitare.

Sursa: Calculat dupa "Government Finance Statistics Yearbook ", 2000, IMF

Din datele de mai sus, observam ca Romania se afla printre tarile cu ponderile cele mai scazute in PIB, ale protectiei sociale, dupa Bulgaria si Ungaria. Observand insa structura functionala a cheltuielilor autoritatilor publice centrale pe componente pentru Bulgaria, Republica Ceha si Romania observam ca tara noastra cheltuie pentru securitate si bunastare sociala un volum de resurse apropiat, ca pondere in bugetul public, de cel al Republicii Cehe, dar cheltuie mult mai putin pentru invatamant si sanatate decat Republica Ceha (tabelul nr.6)

Sursa: Extras din "Government Finance Statistics Yearbook", 1996, IMF

Ca pondere in PIB insa, cheltuielile cu educatia si sanatatea publica ale Romaniei, sunt inferioare tuturor tarilor din regiune, aceasta ca urmare a subdimensionarii bugetului public central al Romaniei, comparativ cu celelalte tari (tabelul nr. 7).

Tabelul nr.7 Cheltuieli cu educatia si sanatatea ca procent din PIB

Sursa: "Transition Report 2000''- Employment, skills and transition, European Bank for Reconstruction and Development, 2000

Sumele alocate de Romania pentru pensii si asistenta sociala au, de asemenea, ponderi extrem de scazute in PIB comparativ cu tarile vecine (tabelul nr. 8).

* PT 1996

SURSA: Calculat pe baza datelor din "Change and choice in social protection, the experience of Central and Eastern Europe", Pantheion, The University of York, 1999

Tabel nr.9 Evolutia fondului de pensii ca pondere in PIB si a numarului de pensionari, in intervalul 1998-1999

Sursa: CESTAT, Statistical Bulletin, 2000/3, p.22

*Numar mediu pensionari (pentru Romania -fara agricultori, pentru R.Ceha-inclusiv pensionarii din strainatate, pentru Ungaria- inclusiv rentieri si alti beneficiari)

# inclusiv pensionari agricultori si IOVR

Din tabelul nr.9, observam ca, desi ponderea pensionarilor in total populatie este in Romania mai mare decat in celelalte tari, (mai putin Ungaria), pensionarilor din Romania li se aloca din PIB cea mai scazuta pondere de resurse (fond de pensii).