Fenomelul Agresivitatii Scolare in Scoala Generala

Proiect de cercetare   

Fenomelul Agresivitatii Scolare in Scoala Generala

"Lucian Blaga"

Intocmit de Hangan Andreea, profesor PSIHOLOG

In colaborare cu cadrele didactice care-si desfasoara activitatea la clasele V-VIII (profesori si diriginti) si la clasele I- IV (invatatoare si invatatori).

Cu sprijinul D-lui director Nicoara Vasile, membru al comisiei pentru prevenirea si combaterea violentei in mediul scolar.

Metodologia cercetarii

1. Scopul si obiectivele cercetarii

Scopul fundamntal al cercetarii de fata este sesizarea modului de manifestare a agresivitatii in mediul scolar primar si gimnazial precum si formularea unui progranm de preventie si interventie asupra acestui fenomen, la clasele care inregistreaza probleme in acest sens.

Datelor furnizate prin analiza si sesizarea comportamentelor agresive (fizice cat si verbale), in cazul scolarului mic (nivelul primar), cat si in cazul scolarului mijlociu (de nivel gimnazial), oferind baza informatiilor referitoare la cauzele si modurile de manifestare al agresivitatii in mediul scolar.

Considerand nocivitatea comportamentului agresiv care perturba vadit activitatea sociala si luand in considerare manifestarile agresive observabile in scoala:

Obiectivele propuse sunt:

sesizarea modalitatilor de percepere a agresivitatii de catre elevii de clase si varste diferite prin intermediul compunerilor cat si a exemplelor concrete - de situatii agresive - intalnite de elevii in cadrul scolii;

identificarea celor mai frecvent - intalnite comportamente agresive la elevi de clase si varste diferite, cat si in cadrul scolii;

identificarea, pe baza rezultatelor a cauzelor reale privind manifestarea comportamentului agresiv,

elaborarea programului de preventie si interventie asupra gresivitatii in cadrul scolii.

Includerea elevilor agresivi intr-un program de consiliere.

Subiectii

Esantionul de subiecti, cuprins in cercetare sunt elevi ai claselor primare (303) precum si elevi ai nivelulzui gimnazial (378). Esantionul de subiectii are un total de 681 de elevi.

Cercetarea realizata asupra subiectilor a fost in acord cu standardele etice.

Studiul s-a realizat in decursul a trei saptamani (17 octombrie-9 noiembrie 2007).

Metoda de lucru

1. Instrumente utilizate

Inventar de comportamente agresive observate - s-au utilizat fise, creioane; sarcina fiind aceea de a aloca puncte de la "1" la "6" fiecarui comportamnet agresiv, raspunzand la intrebarea " Cat de des ne intalnim cu aceste comportamente la scoala

Scopul acestui instrument fiind acela de a identifica frecventa si ordinea in care elevii de diferite clase percep frecventa de aparitie a celor 6 comportamente agresive, considerate cele mai intalnite la nivelul scolii.

Am selectat din suita de probe acelea care corespund cel mai bine nivelului de dezvoltare a copiilor in dorinta observarii optime a comportamentelor agresive prezente in cadrul scolii, la elevii de nivel primar si gimnazial.

2. Procedura

Prezentare :

"Astazi, as dori sa incercam sa discutam despre o tema de care cu siguranta ati auzit cu totii dar nu ati prea discutat despre ea este vorba de agresivitate".

"Va rog sa-mi spuneti ce intelegeti prin agresivitate? Ce este agresivitatea? Cum am putea-o defini? Raspunsurile voastre nu vor fii notate, va trebui sa incercati sa ma ajutati sa inteleg mai bine la ce se refera agresivitatea. Fiecare raspuns oferit de voi este considerat corect, ajutandu-ma sa inteleg mai bine cum vedeti voi acest fenomen."

( Se impart fise cerand fiecarui elev sa-si scrie numele, prenumele, clasa, varsta si media pe ultimul semestru, titlul "Agresivitatea" si o definitie a acestui concept, dupa intelesul fiecaruia).

"Dati-mi exemple de cat mai multe cuvinte care se refera la agresivitate".

"Ce comportamente agresive cunoasteti?"

(Vom analiza cateva situatii concrete).

JOC DE ROL: fiecare dintre voi are ocazia sa fie pentru 10 minute un domn sau doamna profesoara sau un expert cat mai sincer si cat mai corect.

"Sa presupunem ca e pauza mare Iesim cu totii in pauza. Pe coridor e multa lume. Ce comportamente agresive am putea observa?" ( notez raspunsurile oferite de elevi);

"Ajungem in curtea scoliiati putea sa-mi dati exemple de comportamente agresive intalnite in acest loc?" ( elevii ofera exemple);

"La chioscul scolii, stau la rand mai multi elevi. Dati-mi exemple de comportamente agresive ce pot fi observate in acest loc, sau pe care le-ati observat."

"La ora de educatie fizica."

"Va rog sa-mi dati exemple de cat mai multe cuvinte care credeti ca se refera la agresivitate".

"Ce fapte agresive cunoasteti?"

"Asadar, am observat ca stiti foarte multe lucruri despre gresivitate (fapte, actiuni, si comportamente), la ce se refera agresivitatea si cum o intalnim in viata noastra de zi cu zi".

Le cer elevilor sa repete cele mai cunoscute cuvinte care se refera la agresivitate, iar unui alt coleg sa le noteze pe tabla. Elevii sesizeaza frecventa de aparitie a acestor comportamente, acordand note de la "1", semnificand: intalnit- foarte rar, la "6" semnificand: intalnit foarte des, frecvent.

Din suita de comportamente agresive oferite ca exemple de catre elevi se vor selecta 6 - cele mai intalnite comportamente agresive in cadrul scolii, dupa criteriul frecventei denumirii sau observarii de catre elevi in incinta scolii.

Se aplica: - Inventarului de comportamente agresive.

(Pe o foaie de hartie notez 6 comportamente agresive, in ordinea frecventei sesizate de esantionul de elevii luati in studiu. Deasupra fiecarui cuvant se afla o scala Lickert cu 6 trepte. Sarcina elevilor este de a oferi o nota de la "1" la "6", fiecarui comportament, in functie de frecventa de intalnire a comportamentului in cadrul scolii, "1" semnificand foarte rar intalnit, iar "6" foarte des/ frecvent intalnit.

Se ofera un exemplu concret pentru a observa daca elevii au inteles cu adevarat sarcina. Exemplul va contine un comportament agresiv care nu e prezent in inventarul de comportamente, evitandu-se influentarea elevilor.

Rezultatele cercetarii si discutarea - interpretarea lor

Prezentarea si analiza datelor:

Pornindu-se de la efectele negative ale agresivitatii in mediul scolar, care perturba vizibil procesul instructiv - educativ dar si climatul dintre elevi si profesori, si luand in considerare capacitatea de interventie a cadrelor didactice dar in special a consilierilor scolari (prin imblementarea unor programe de preventie si interventie in cadrul scolarilor de nivel primar si gimnazial), s-a urmarit stabilirea modalitatilor de manifestare a agresivitatii in cadrul scolii, prin intermediul informatiilor oferite de elevi.

Acest studiu urmareste atat identificarea formelor de manifestare ale agresivitatii in mediul scolar, gravitatea acestora, frecventa de aparitie precum si identificarea diferentelor privind modul de manifestare al agresivitatii - fizice si verbale - in randul esantionului de elevi luati in studiu. Investigarea comportamentelor agresive, facand posibila sesizarea diferentele aparute in manifestarea agresivitatii in functie de clase. Toate datele obtinute, constituind un punct de sprijin evident in formularea si gasirea unor programe de preventie si interventie primara, secundara si tertiala in cazul agresivitatii scolare.

Intr-o prima etapa, pornindu-se de la definirea "agresivitatii" de catre fiecare elev in parte, precum si de la oferirea de exemple concrete de comportamente si manifestari agresive observate in cadrul scolii, au fost inregistrate cele mai intalnite comportamente agresive la fiecare clasa in parte. Elevii au oferit exemple de situatii concrete in care observa anumite comportamente agresive, denumindu-le. Totodata ei au estimat frecventa de aparitie a fiecarui comportament observat, in parte pe o scala Lickert cu cinci trepte, "1"- semnificand foarte rar intalnit iar "5", semnificand foarte des sau frecvent intalnit.

Ca urmare a definitiilor si compunerilor elevilor, au fost selectate si identificate urmatoarele zece comportamente, sesizate de elevii claselor primare si gimnaziale in cadrul scolii:

Tabel: Comportamente agresive sesizate de elevi in cadrul scolii:

Prin intermediul analizei statistice a acestor date, oferite de fiecare clasa in parte, s-au retinut sase comportamente agresive sesizte de elevi in cadrul scolii, dupa criteriul frecventei de aparitie.

Datele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos, in care comportamentele agresive ale elevilor, observate in cadrul scoalii apar in ordinea ierarhica:

Tabel : Ierarhia comportamentelor agresive, la elevi de clase diferite:

Rezultatele obtinute au fost analizate atat global, la nivelul scolii, reprezentate de esantionul de subiecti reprezentativ pentru cele opt clase avute in studiu, (cu un efectiv de 681 de elevi), cat si in functie de clase, (apartinand nivelului primar si gimnazial).

Pe baza evaluarilor realizate de elevi referitoare la comportamentele agresive sesizate in mediul scolar au fost alese in functie de frecventa de aparitie (de denumire), calculandu-se mediile si abaterile standard cu care apar aceste manifestari. Mentionez ca ierarhia s-a facut de la "1" la "6", de la comportamentul cel mai ferecvent sesizat in cadrul scolii la cel mai putin frecvent.

Pentru a observa masura in care comportamentele agresive sesizate in cadrul scolii afecteaza elevii s-a realizat o analiza statistica, a evaluarii frecventei de intalnire a acestor comportamente pe o scala Lickert de la "1" reprezentand foarte rar intalnit (cel mai putin frecvent), la "6" reprezentand foarte des, frecvent, intalnit.

Analizandu-se mediile si abaterile standard pe clase, s-au obtinut scoruri totale pentru fiecare comportament, ordinea acestor comportamente facindu-se de la "1" la "6", in ordinea frecventei de aparitie, "1" reprezentandu-l comportamentul cel mai frecvent sesizat in cadrul scolii iar "6", comportamentul cel mai rar sesizat sau intalnit.

Tabel : Indici statistici de start ai comportamentelor agresive;

compararea scorurilor la cele 6 comportamente agresive sesizate in cadrul scolii:

N = 681

Fig. Descrierea grafica a comportamentelor agresive, intalnite la nivelul scolii.

Din datele retinute se poate observa ca elevii considera " impinsul" sau "imbrancitul" ca fiind cea mai intalnita forma de manifestare a agresivitatii, aceasta putand fi considerata o forma mascata a agresivitatii fizice

In consecimta, media teoretica este 6, asadar am apelat la sesizarea abaterilor standard de la aceasta medie, a mediilor observate, pentru fiecare comportament agresiv in parte. Cu cat media observata este mai mare pentru un comportament, cu atat acel comportament e manifestat mai frecvent in mediul scolar. Se poate observa distribitia mediilor fata de media teoretica, pentru frecventa comportamentelor agresive manifestate in cadrul scolii. Toate aceste abateri ale mediilor observate, de la media teoretica sunt semnificative din punct de vedere statistic.

Se poate observa ca "imbrancitul","injuriile" si "cearta" sunt manifestarile agresive care apar cu cea mai mare frecventa. Agresivitate verbala fiind un mod de refulare a agresivitatii fizice, utilizata de elevi intr-o frecventa mult mai mare decat cea fizica, poate si datorita faptului ca ea nu atrage sanctiunea imediata. "Imbrancitul", reprezinta o metoda mascata a agresivitatii fizice. "Distrugerea de obiecte", apare cu o frecventa mai redusa poate si datorita fricii de sanctiuni si pedepse ce pot fi aplicate in mediul scolar elevilor care distrug bunurile scolii.

Prelucrarea datelor s-a efectuat cu ajutorul pachetului statistic SPSS 12.

Intre elevii claselor primare si gimnaziale exista diferente semnificative privind sesizarea agresivitatii, am recurs ca urmare a colectarii datelor, la compararea frecventelor de aparitie a comportamentelor agresive, intre clase.

Pentre a vedea in ce masura elevii percep cele sase comportamente agresive, (intalnite cu frecventa cea mai ridicata in cadrul scolii), ca fiind reprezentative, (pe o scala de la "6"- reprezentand foarte frecvent intalnit, la "1"- reprezentand foarte rar intalnit, am recurs la analiza mediilor, a scorurile oferite pe clasa, la "Inventarul de Comportamente Agresive". Rezultatele pot fi observate in tabelul de mai jos:

Tabel. Compararea scorurilor privind comportamentele agresive intalnite in cadrul scolii:

Se poate observa pe baza analizei de ansamblu a mediilor pe clasa pentru fiecare din cele 6 comportamente agresive, ca ele difera, lucru confirmat si de rezultatele testului de comparatie Kruskal Wallis pentru fiecare din comportamentele agresive incluse in "Inventarul de comportamente agresive observate".

Asadar rezultatele obtinute confirma ipoteza potrivit careia intre elevii de clase diferite exista diferente in ceea ce priveste evaluarea comportamentelor agresive - considerate cel mai frecvent intalnite- in cadrul scolii. Astfel, pentru fiecade din cele "5" comportamente (Se imbrancesc, se bat, se injura, ameninta, distrug obiecte) obtinandu-se praguri semnificative din punct de vedere statistic (p < 0,05) respectiv (p < 0,01), cu exceptia comportamentului "se cearta" unde s-a obtinut un X calculat de 6,6 caruia ii corespunde un prag de 0,08 > 0,05 diferentele de evaluare privind acest comportament neconfirmandu-se. In concluzie, in ceea ce priveste acest comportament agresiv verbal ("se cearta"), el a fost evaluat aproximativ la fel de toate clasele luate in studiu, neexistand diferente semnificative intre evaluarea acestui comportament intre clasele de elevi luate in studiu.

Referitor la factorii de risc din mediul scolar, cei mai predictivi in determinarea comportamentelor agresive se dovedesc a fi cei legati de esecul scolar sau performante scolare slabe, in cazul studiului de fata. De asemenea alti factori de risc in ceea ce priveste agresivitatea scolarului ar putea fi luati in considerare. Dintre acestia, credintele normative privind agresivitatea dovedindu-se a fi important de luat in seama.

Alti factori scolari corelati cu comportamentul agresiv se refera la lipsa de implicare in activitatile scolare, absenta unor reguli clare si politici scolare care sa stabileasca comportamnetul elevilor, precum si slaba atentie acordata diferentelor individuale in cadrul scolii. De exemplu, atunci cand educatorii esueaza in stabilirea unor reguli clare sau stabilesc sanctiuni inconsistente pentru cei care le incalca, elevi nu mai respecta regurile scolare sau invata sa le manipuleze in interesul propriu, insa dezadaptativ ( Mayer, 1995 apud A. Rosan 2006).

Politicile de toleranta zero si un stil de disciplina autoritar aplicat conflictelor scolare au tentinta sa exacerbeze aceste disfunctionalitati.

Atunci cand curricula scolara si modalitatiile de realizare a instructiei nu sunt adaptate nivelului abilitatilor elevului, acestia devin frustrati sau plictisiti, manifestand lipsa de atasament total fata de propria lor scoala. Scott (2001 apud A. Rosan 2006), aceasta relatie este evidenta in cazul multor elevi cu tulburari emotionale si comportamentale care prezinta dificultati instrumentale la diferite discipline.

Relatia dintre tulburarile de comportamnet si dificultatiile instrumentale se datoreaza si volumului instructional diferit oferit in timp de catre profesori elevilor cu tulburari comportamentale, agresive in raport cu colegii lor care nu prezinta probleme comportamentale.

Profesorii au tendinta de a interactiona mai putin cu elevi distructivi. Intr-un studiu asupra copiilor cu risc in adoptarea unui comportamnet antisocial , Wehby (1993), a constatat ca profesorii utilizeaza de doua ori mai multe comenzi negative comparativ cu colegii lor fara probleme. Profesorii au tendinta sa excluda elevii cu tulburari de comportamnet din clasa lor pe baza unor masuri disciplinare (Skiba si Peterson, 2000 apud Rosan, 2006).

Tipurile de interactiuni sociale care apar in clasele cu elevi care prezinta tulburari de comportament, de cele mai multe ori incep cu cerinta directa a profesorului adresata elevului de " a face ceva" iar elevul trebuie sa se conformeze cerintelor. Tot in cadrul acestor clase se constata lipsa cvasi-totala a unor intariri pozitive chiar si in situatia manifestarii unui comportament adecvat din partea elevilor ce mainifesta probleme.

Un alt factor ce trebuie luat in seama, sunt relatiile dificitare dintre elevi, climatul ostil din clasa, lipsa unor relatii de apropiere si a unei perceptii interindividuale.

Studiile longitudinale asupra elevilor cu probleme comportamentale, au demonstat ca mai mult de jumatate cu dizabilitati medii in ciclul primar si gimnazial prezinta un risc crescut in aparitia unor probleme de dezvoltare in adolescenta si perioada adulta (Farmer et al, 2001, apud Rosan 2006).

Acesti factori si nu numai trebuie luati cu strictete in seama cand se pune problema interventiei in mediul scolar primar si gimnazial, in vederea diminuarii sau prevenirii comportamentelor agresive.

Concluzii si implicatii:

Astazi in lume, in ciuda efectelor adverse binecunoscute privind violenta de acasa, de la scoala si din media, societatea continua sa dea raspunsuri scurte si pe termen scurt. Pentru a diminua cat mai mult posibil modalitatile distructive care apar ca urmare a violentei in copilarie, este necesar sa se acorde resurse si timp, energetice si financiare. Sunt necesare resurse predictibile, legate de siguranta si varietatea mediilor in care traiesc copii.

Daca vrem ca violenta sa dispara din scoli trebuie sa fim proactivi in deciziile noastre si sa analizam originile problemei. Violenta poate fi prevenita in scoli cand copii nu sunt predispusi numerosilor factori de risc. Cercetarile indica faptul ca, modelele de comportament antisocial care apar precoce la copii constituie un enorm factor de risc cu rezultate negative pe termen lung.

Sunt necesare instrumente valide de identificare a copiilor care prezinta risc la varste foarte fragede, urmate de o reorientare de pe aceste trasee distructive fara a ignora problema in speranta ca se va rezolva de la sine deoarece cu siguranta aceasta nu va disparea. Incidenta va fi si mai mare in absenta unor interventii si a unor suporturi adecvate.

Trebuie avut in vedere faptul ca, inainte de a dezvolta modele de interventie, mai accesibile si mai eficiente, trebuie sa ne focalizam asupra preventiei.

Cei care abordeaza agresivitatea in mediul scolar, precum si cei care iau decizii, trebuie sa inteleaga relatia indistructibila intre experientele timpurii de viata si sanatatea fizica, emotionala, sociala si cognitiva.

Schimbari la nivel cultural se pot produce doar furnizand experente bogate la nivel cognitiv, emotional, social si fizic. Inainte ca societatea sa ofere aceste experiente este necesara educarea privind dezvoltarea copilului. Educarea cadrelor didactice, a parintilor, trebuie sa fie continuata de dezvoltarea cercetarilor privind impactul experientelor pozitive asupla dezvoltarii copilului. Toate acestea trebuie sa fie utilizate in acelasi timp cu implementarea si testarea unor programe care sa imbogateasca viata copilului si a familiei sale, precum si a unor programe de identificare precoce si interventie proactiva.

Pornindu-se de la nocivitatea comportamentelor agresive, constatate in cadrul mediului scolar cu o pondere tot mai ridicata si de la nevoia de a intervenii acolo unde aceasta problema se dovedeste tot mai greu de stapanit, perturband chiar si realizarea adecvata a procesului instructiv-educativ si climatul general al scolii, se urmareste interventia asupra acestui fenomen.