Monitorizarea si evaluarea in serviciile sociale

MONITORIZAREA SI EVALUAREA IN SERVICIILE SOCIALE

In limbaj simplu prin monitorizare intelegem observarea unui proces / actiune /sir de activitati pentru a ne asigura ca regulile stabilite sunt respectate. Monitorizarea se refera la inregistrarea continua a ceea ce se intampla pe parcursul desfasurarii actiunilor.

Activitatile de monitorizare pot fi facute la diferite nivele: astfel se poate face monitorizarea serviciilor oferite unei persoane in urma elaborarii si punerii in practica a planului de ingrijire, se poate face la nivel local urmarind de exemplu modul in care sunt date serviciile in cadrul unui departament de servicii sociale de la nivelul unei autoritati locale dar si la    nivel central.

Daca in capitolul privind procedura de oferire a serviciilor catre beneficiari s-a discutat despre monitorizarea serviciilor oferite unei persoane in urma elaborarii si punerii in practica a planului de ingrijire in acest capitol ne vom ocupa de monitorizarea care se face la nivel central.

In Romania, autoritatea publica centrala responsabila cu activitatea de monitorizare la nivel central a serviciilor sociale este Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (MMFES), iar la nivel local prin directiile/autoritatile judetene. Ministerului ii revine si rolul de coordonator al politicilor de incluziune sociala si implicit prin HG nr. 381 din 2007, Directia strategii, programe de incluziune sociala din MMFES are ca principale atributii monitorizarea (si coordonarea) implementarii prioritatilor din domeniul incluziunii sociale^[1], precum si colectarea datelor cantitative si calitative din domeniu.

Tot in domeniul monitorizarii la nivel central dar intr-un sens mai larg a incluziunii sociale se inscrie si adoptarea Ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr.436/2006 privind mecanismul de monitorizare a prioritatilor identificate in domeniul incluziunii sociale. La nivel local, monitorizarea procesului de incluziune sociala este realizat prin activitati desfasurate de compartimentul incluziune sociala organizat la nivelul Directiei de munca si protectie sociala.

In consecinta monitorizarea si evaluarea in contextul incluziunii sociale se realizeaza printr-un sistem managerial informational care permite colectarea si analizarea informatiilor atat vertical de la nivelul local la nivelul central cat si teritorial.

Monitorizarea impactului politicilor sociale initiate de catre institutiile administratiei publice, precum si elaborarea de studii si analize care pot contribui la eficientizarea luarii deciziilor se va realiza de catre Observatorul Social (in stadiu de constructie).

De ce monitorizam si re(evaluam)?

In cazul programelor din domeniul incluziunii sociale si a dezvoltarii de servicii sociale, nevoia de monitorizare si (re)evaluare sistematica este legata de nevoia de responsabilizare a acestor servicii. Pentru a putea justifica activitatile intreprinse sau pentru a atrage sprijinul public pentru initierea, continuarea sau sprijinirea unor activitati este nevoie de rezultate intermediare si finale masurabile care sa justifice respectivul program si sa demonstreze efectele pozitive pe care acesta le va avea asupra grupurilor vulnerabile identificate.

Nevoia de a monitoriza si (re)evalua etapele, rezultatele si impactul serviciilor apare nu numai ca o rigoare teoretica, ci si ca cerinta a ordonatorilor financiari care doresc din ce in ce mai mult sa stie ce s-a realizat cu banii oferiti de ei la diferite etape din realizarea activitatii, iar profesionistii doresc sa stie daca se realizeaza obiectivele muncii lor si daca sunt necesare ajustari / remedieri.

Existenta unor rezultate masurabile ale activitatilor anterioare este un argument convingator pentru atragerea de noi resurse pentru continuarea activitatilor sau pentru initierea unor noi programe.

De asemenea, un program care are inca de la inceput obiective clare si un set de indicatori de succes masurabili va fi mai usor de pus in practica pentru ca cei care il implementeaza vor sti ce au de facut si vor putea analiza fiecare actiune propusa din perspectiva capacitatii acelei activitati de a-i apropia de scopul initial al programului.

In intelegerea si acceptarea importantei monitorizarii / (re)evaluarii si a avantajelor pe care folosirea sistematica si eficienta a acesteia pe parcursul implementarii unui program in domeniul incluziunii sociale si a serviciilor sociale le pot avea, apar cateva intrebari: ce sunt monitorizarea si (re)evaluarea, cum trebuie conceput procesul si la ce ne ajuta .

Ce sunt monitorizarea si (re) evaluarea?

unul dintre principiile unui serviciu stabil de servicii sociale

o modalitate de a masura rezultatele

o modalitate de a demonstra eficienta activitatilor din domeniul protectiei sociale si a incluziunii sociale

un instrument pentru motivarea viitorilor angajati si beneficiari

un instrument pentru cresterea si imbunatatirea programelor

este o lectie invatata din experienta

Ce fac monitorizarea si (re) evaluarea?

confera valoare unui obiect/actiune/program

determina semnificatia sau calitatea programelor/rezultatelor lor

sporeste credibilitatea programelor

ofera posibilitatea de a constata si masura rezultatele neintentionate

ofera posibilitatea unui feed-back permanent

Cum trebuie sa fie monitorizarea si re(evaluarea)?

sistematica

sa raspunda unor intrebari (precum: Ce impact si in ce moment au avut eforturile angajatilor si beneficiarilor nostri? Suntem eficienti in ceea ce facem?)

continua si permanenta

parte atat a unui program cat si a activitatii unei institutii

Cum monitorizam? Verificand:

a)calitatea serviciilor;

b) gradul de satisfactie a beneficiarului;

c) respectarea standardelor de performanta si calitate;

d) gradul de adaptare a serviciilor sociale acordate la nevoile beneficiarului;

f) existenta resurselor necesare;

Exemplu de Indicatori utilizati in mod curent la nivelul activitatii de monitorizare a serviciilor sociale sunt:

o      numarul furnizorilor de servicii (publici si privati);

o      numar de personal implicat in acordarea serviciilor;

o      numar si tipuri de servicii sociale acordate (servicii sociale cu caracter primar si servicii sociale specializate);

o      numarul serviciilor de tip familial comparativ cu numarul serviciilor de tip rezidential la nivel judetean;

o      numarul serviciilor de prevenire existent la nivelul judetului;

o      numarul de servicii nou infiintate/dezvoltate;

o      numarul de institutii de tip vechi restructurate/ inchise;

o      ponderea masurilor de tip familial in totalul masurilor de protectie;

o      numar de intrari noi in sistemul de protectie (public si privat);

o      numar de iesiri din sistemul de protectie;

o      numarul de plasamente familiale;

o      numarul de plasamente la asistent maternal profesionist;

o      numar de plasamente in unitatile de tip rezidential;

o      numar de internari noi in unitatile de asistenta sociala pentru persoane cu handicap;

o      numar de gazduiri ale cuplului mama-copil in centrele maternale si in Centrul pentru victimele violentei in familie;

o      ponderea plasamentelor in unitati rezidentiale organizate dupa un model familial in total plasamente in unitati de tip rezidential;

o      ponderea plasamentelor in unitati speciale de invatamant special;

o      ponderea copiilor cu handicap plasati in familii substitutive;

o      ponderea persoanelor cu handicap care beneficiaza de asistent personal;

o      numarul de beneficiari ai serviciilor de zi;

o      numarul de beneficiari ai serviciilor de prevenire;

o      numarul de adoptii;

o      numarul de reintegrari familiale;

o      numarul de reintegrari familiale din unitatile de tip;

o      numarul de reintegrari familiale din unitatile de tip rezidential;

o      numarul de persoane mentinute in familia naturala;

o      ponderea reintegrarilor din unitatile de tip rezidential in total reintegrari;

o      ponderea reintegrarilor din unitatile de tip familial in total reintegrari;