Integrarea persoanelor cu handicap in Romania

Universitatea Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Specializarea Asistenta Sociala

Modul Politici Sociale in Administratia Publica

Integrarea

persoanelor cu handicap

in Romania

"Handicapul este o functie a relatiei dintre persoanele cu handicap si mediul lor. El apare atunci cand persoanele se confrunta cu bariere culturale, fizice sau sociale, care le impiedica accesul la diferitele sisteme ale societatii, sisteme disponibile altor cetateni."

Persoanele cu handicap figureaza printre persoanele dezavantajate, "tinte ale unor masuri speciale de protecttie sociala."

"Handicapul inseamna expunerea la un anumit risc de excluziune sociala, avand semnificatia obstacolelor care impiedica o persoana sa participe activ la diferitele tipuri de activitati sociale. Accentul se deplaseaza de la individ la mediu, sau mai exact de la individ la interactiunile sale cu mediul."

Persoanele cu handicap sunt acei subiecti din societate care e confrunta cel mai des cu probleme in societate. Datorita multitudinii de probleme pe care le intanlesc in societate, primul impuls al unei persoane cu dizabilitate este acela de a se automarginaliza, de a "iesi"din tabloul societatii. In jurul lor, totul capata nuanta de gri. Principalele probleme ale acestui tip de persoane sunt : pierderea locului de munca (in cazul unui accident), sau neacceptarea persoanelor cu handicap pe piata muncii, (auto)excluziunea sociala, neadaptarea la mediul social.

Deficienta sau incapacitatea creeaza o diferenta intre persoane, o anomalie care nu este in mod necesar o anormalitate.

Atunci cand societatea recunoaste diferentele existente considerandu-le legitime, si nu dovedeste fata de persoanele respective nici rezerve, nici ostilitate, deficientele nu constituie surse de inadaptare.

Inadaptarea se manifesta din momentul in care constrangerile impiedica persoana cu dificultati sa indeplineasca asteptarile pe linie de rol pe care i le impune societatea sau conditioneaza asteptarile persoanei fata de societate.

Conform unor studii europene, in Romania 78% dintre persoanele cu handicap nu beneficiaza de un loc de munca, iar o familie din 4, numara printre membrii ei o persoana cu dizabilitate.

Pentru reintegrarea persoanelor cu handicap in societate, si pe piata muncii, s-au format programe, si s-au creat locuri de munca in randul acestor persoane.

Guvernul hotaraste prin H.G. 197/09-02-2006 ca persoanele cu handicap sa beneficieze de anumite facilitati in societate, cum ar fi creearea de spatii publice accesibile, acordarea de ajutoare sociale in functie de gravitatea handicapului fiecaruia.

Conform hotararii guvernamentale mai sus menionate , Guvernul propune astfel: in domeniul asistentei sociale:
-in ceea ce priveste protectia speciala a persoanelor cu handicap, ca obiective majore ale Programului de Guvernare se disting:
- centrarea protectiei pe oferirea de locuri de munca si micsorarea ponderii asistentei pasive, bazate pe alocatii, precum si restructurarea institutionala, prin (re)evaluarea personalului implicat in sprijinul specializat, dar si prin clarificarea rolului pe care il joaca diversele autoritati ale statului.

In domeniul protectiei persoanelor cu handicap:
1. Inchiderea institutiilor de tip vechi care nu pot fi restructurate/reabilitate, destinate persoanelor adulte cu handicap, acest program avand ca obiectiv continuarea reformei institutionale a sistemului de protectie a persoanelor adulte cu handicap prin crearea de servicii alternative de tip rezidential;
2. Crearea si dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele adulte cu handicap din familie in vederea prevenirii institutionalizarii si sprijinirii integrarii sau reintegrarii adultului cu handicap in societate, urmarindu-se astfel promovarea dreptului persoanei cu handicap de a fi ingrijit in familia sa si sprijinirea acestor familii pentru evitarea situatiilor de criza;
3. Formarea profesionala in vederea integrarii in munca a persoanelor cu handicap in functie de tipul de handicap si de meseriile care pot fi practicate de aceste persoane;
4. Dezvoltarea serviciilor sociale specializate pentru persoanele adulte cu handicap - Centre de servicii de recuperare neuromotorie - de tip ambulatoriu, care sa asigure programele individuale de reabilitare si integrare sociala elaborate de comisiile de evaluare a persoanelor cu handicap adulte precum si conditiile necesare pentru recuperarea persoanelor cu handicap locomotor.
5. Formarea personalului implicat in protectia persoanei cu handicap, care are ca obiectiv crearea pentru un numar de 150 persoane, a competentelor necesare comunicarii cunostintelor si informatiilor specifice din domeniul handicapului.

De asemenea, Parlamentul adopta legea nr 488/2006, care reglementeaza drepturile si obligatiile persoanelor cu handicap acordate in scopul integrarii si incluziunii sociale a acestora.
Art.5(1-22) prezinta modalitatile in care persoanele cu handicap isi pot desfasura activitatea fara a fi supraexploatati sau subevaluati, si anume:

acces neingradit al persoanei cu handicap - accesul fara limitari sau restrictii la mediul fizic, informational si comunicational;
2. accesibilitate - ansamblul de masuri si lucrari de adaptare a mediului fizic, precum si a mediului informational si comunicational conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esential de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor persoanelor cu handicap in societate;
3. adaptare - procesul de transformare a mediului fizic si informational, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile si persoanelor cu handicap;
4. adaptare rezonabila la locul de munca - totalitatea modificarilor facute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la munca al persoanei cu handicap; presupune modificarea programului de lucru, achizitionarea de echipament, dispozitive si tehnologii asistive si alte masuri asemenea;
5. angajare asistata - optiunea de angajare care faciliteaza munca in locuri de munca obisnuite de pe piata competitiva a muncii si care presupune oferirea de sprijin in cautarea locului de munca si la locul de munca, transport, tehnologii ajutatoare, instruire, specializare;
6. asistent personal al persoanei cu handicap grav - persoana care supravegheaza, accorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap;
7. asistent personal profesionist - persoana fizica atestata care asigura la domiciliul sau ingrijirea si protectia adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat in conditiile precizate de lege;
8. asistenta vie - include asistenta animala, ca de exemplu, cainele-ghid;
9. atelier protejat - spatiul adaptat nevoilor persoanelor cu handicap, unde acestea desfasoara activitati de formare, dezvoltare si perfectionare a abilitatilor; poate functiona in locatii din comunitate, in centre de zi, in centre rezidentiale si in unitati de invatamant speciale;
10. bugetul personal complementar - stabileste limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, in functie de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse ;si a taxei pentru abonamentul la curentul electric;
11. cai si mijloace de acces - elementele prin care se asigura accesul in cladirile publice si care asigura posibilitatea deplasarii persoanelor cu handicap in interiorul cladirii;
12. cerinte educative speciale - necesitatile educationale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educatiei adaptate particularitatilor individuale si celor caracteristice unei anumite deficiente sau tulburari/dificultati de invatare, precum si o asistenta complexa de tip medical, social.;
13. cladiri de utilitate publica - cladirile apartinand institutiilor publice si private care ofera populatiei diferite tipuri de servicii;
14. comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap organul de specialitate fara personalitate juridica in subordinea consiliilor judetene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale carei atributii principale sunt stabilite prin prezenta lege;
15. contractare - procedura de finantare/cofinantare de catre autoritatile administratiei publice locale a serviciilor sociale publice realizate de furnizorii privati de servicii sociale, acreditati in conditiile legii;
16. dizabilitate - termenul generic pentru afectari/ deficiente, limitari de activitate si restrictii de participare, definite conform Clasificarii internationale a functionarii, dizabilitatii si sanatatii, adoptata si aprobata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, si care releva aspectul negativ al interactiunii individ-context;
17. egalizarea sanselor - procesul prin care diferitele structuri sociale si de mediu, infrastructura, serviciile, activitatile informative sau documentare devin disponibile si persoanelor cu handicap;
18. incluziune sociala - setul de masuri si actiuni multi-dimensionale din domeniile protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii si comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii, destinate combaterii excluziunii sociale;
19. indemnizatie lunara - prestatia sociala lunara representand sume de bani acordate persoanelor cu handicap de natura sa faciliteze egalizarea de sanse, asigurarea unei vieti autonome si favorizarea incluziunii lor sociale;
20. integrare sociala - procesul de interactiune dintre individ sau grup si mediul social, prin intermediul caruia se realizeaza un echilibru functional al partilor;
21. insotitor - persoana care acompaniaza persoana cu handicap si care beneficiaza de drepturi in conditiile prevazute de lege;
22. loc de munca protejat - spatiul aferent activitatii persoanei cu handicap, adaptat nevoilor acesteia, care include cel putin locul de munca, echipamentul, toaleta si caile de acces.

In aceeasi lege art.17 prevede asigurarea accesului persoanelor cu handicap in unitatile si institutiile de invatamant, autoritatile publice au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa promoveze si sa garanteze accesul la educatie si formare profesionala al persoanelor cu handicap;
b) sa asigure scolarizarea la domiciliu a persoanelor cu handicap nedeplasabile pe durata perioadei de scolarizare obligatorie, precum si pregatirea scolara, indiferent de locul in care persoana cu handicap se afla, inclusiv prin cadrele didactice de sprijin/itinerante;
c) sa asigure accesul la formele de educatie permanenta, adaptandu-le nevoilor educationale ale persoanelor cu handicap;
d) sa sprijine cooperarea dintre unitatile de invatamant special sau de masa cu familia si comunitatea, in vederea asigurarii unei oferte educationale care raspunde nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;
e) sa sprijine pregatirea cadrelor didactice in vederea adaptarii practicilor educationale pentru elevii cu handicap din grupe sau clase de invatamant obisnuit;
f) sa asigure posibilitatea practicarii unui sport de catre orice persoana cu handicap, precum si pregatirea cadrelor didactice in vederea insusirii de catre acestea a unor notiuni medicale si tehnice specifice;
g) sa asigure servicii educationale de sprijin pentru persoanele cu handicap si familiile acestora, prin specialisti in domeniul psihopedagogiei speciale;
h) sa asigure accesul in unitatile si institutiile de invatamant.

"Muncitorii cu handicap au nevoie de securitatea veniturilor, care ar trebui sa imbrace forna alocatiilor si protectiei sociale pentru facilitarea si incurajarea desfasurarii unei activitati economico-sociale obisnuite, asemenea tuturor celorlalti cetateni.Acest lucru inseamna ca principiul fundamental este acela ca protectia veniturilor este legata de nevoile si costurile suplimentare ale traiului, asociate deficientelor. Protectia veniturilor urmareste sa asigure acelasi venit obtinut din munca pentru toate persoanele aflate in locuri de munca comparabile, sau acelasi venit de inlocuire.

Aasigurarea securitatii veniturilor trebuie sa se concentreze, in primul rand, asupra locului de munca insusi. Daca exista discriminare salariala cu privire la incadrarea in munca, atunci, abilitatea sistemului de securitate sociala de a ne asigura protectie sociala din aceste surse va fi afectate negativ. Discriminarea salariala trebuie combatuta.

Protectia sociala trebuie asigurata prin derularea unei structuri complexe de programe.Societatea moderna se bazeaza pe patru tipuri principale de programe de protectie sociala:

-bazate pe contributii,

-conditionate de veniturile beneficiarilor,

-discretionare,

-ocupationale.

In cele mai multe tari, in ultimii ani, persoanele cu handicap au stat foarte prost in privinta includerii adecvate in programele bazate pe contributii si in cele ocupationale, deoarece sunt private, in general,sau finantate de companii si sunt orientate de catre cei care au profesiuni stabile sau profesii mai mari. Acest lucru se observa in nivelul ridicat al somajului si dificultatea de a acorda alocatiide securitate sociala in conditiile unor mai flexibile piete ale muncii.

Grupurile defavorizate au ajuns sa se bizuie din ce in ce mai mult pe alocatiile acordate in functie de venit sau pe cele de tip discretionar. Acestea includ alocatii platite de birourile locale de incadrare in mnca sau prevederi sociale si alocatii pe care patronii pot alege sa le primeasca in numele personalului cu handicap sau sa le asigure ei insasi.

Politica cu privire la plata alocatiilor legate de handicap trebuie sa fie conceputa astfel incat sa nu impiedice persoanele cu handicap in cautarea unui loc de munca."

Concluzie

Pe parcursul acestei lucrari am incercat sa relatez, pe cat posibil, care sunt problemele cu care se confrunta persoanele cu handicap, si cum incearca statul, si nu numai, sa scoata aceste persoane din impasul in care se afla.

Am marcat faptul ca nu este suficient doar un suport financiar, nu din cauza faptului ca ar putea creea dependenta, ci ca acest lucru ar putea duce la o etichetare, fapt c ear putea conduce la o autoexcludere.S-a dovedit faptul ca aceste persoane au nevoie, in primul rand, de un suport moral, atat din partea familiei, cat si din partea societatii. Pentru a ii ajuta a depasi acel "prim impas", societatea a organizat programe de (re)integrare pe piata muncii, in societate, prin formarea de cai usor accesibile pentru persoanele cu dizabilitati.

Sa speram ca societatea romaneasca va continua sa organizeze si alte programe in ajutorul persoanelor cu dizabilitati, si ca, noi, ceilalti, indivizii "normali" ai societatii sa ii privim la egal cu semenii nostrii.

B I B L I O G R A F I E

C.STONESCU, L. TEODORESCU, O.MIHAESCU, "SISTEMUL DE PROTECTIE SOCIALA A PERSOANELOR CU HANDICAP DIN ROMANIA", BUCURESTI,2003, ALL BECK

L.MANEA, "PROTECTIA SOCIALA A PERSOANELOR CU HANDICAP",BUCURESTI,2000, CASA DE EDITURA SI PRESA "SANSA"

MONITORUL OFICIAL nr. 1.006 din 18 decembrie 2006

LEGEA nr. 448 din 6 decembrie 2006 (OUG 14/2007 pentru modificarea si completarea L448/2006)

HOTARAREA GUVERNAMENTALA nr. 197/09-02-2006

6. www.caspis.ro - "PLANUL NATIONAL ANTI-SARACIE SI PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE", SECTIUNEA II, CAPITOLUL 13 PRIVIND PROBLEMELE PERSOANELOR CU HANDICAP.