SAVANTI GERMANI DIN TRECUTUL STIINTEI VETERINARE

SAVANTI GERMANI DIN TRECUTUL STIINTEI VETERINARE

Andreas Christian Gerlach (1811-1877) a urmat scoala de medicina veterinara din Berlin. A fost un deschizator de drumuri in stiinta veterinara, el publicand lucrari in diverse domenii: "Terapia pentru medicii veterinari"(1853), "Pesta bovina"(1865), "Trichinele", "Alimentatia cu carne a omului". A sustinut ideea nocivitatii carnurilor provenite de la animalele bolnave, datorita bacteriilor, parazitilor si toxinelor. S-a ocupat cu studiul ca "boala perlata" este de natura tuberculoasa. Laptele si carnea bovinelor cu "boala perlata" sunt daunatoare pentru om si trebuie interzise in hrana acestuia.

Wilhelm Schutz (1839-1920), figura stralucitoare a stiintei veterinare germane, a studiat si medicina umana, dar el a vrut sa ramana medic veterinar. A cercetat impreuna cu Koch, deosebirile dintre bacilul tuberculozei umane si al celei bovine, contribuie la descrierea bacilului rujetului si morvei. Schutz a format o adevarata scoala din care 21 de colaboratori au devenit profesori la diferite facultati din Germania si din alte tari.

Bollinger (1843-1909), medic uman, s-a dedicat cu o pasiune deosebita cercetarilor asupra bolilor infectioase ale animalelor. In 1872 a pus in evidenta in variola aviara, incluziile din protoplasma celulelor epiteliale, incluzii ce ii poarta numele.

P. Frosch ( 1860-1928), profesor de microbiologie la Scoala superioara de medicina veterinara din Berlin, impreuna cu Friedrich Loffler a contribuit in 1897 la descoperirea primului virus patogen pentru animale si om - virusul febrei aftoase.

Stiinta veterinara germana se caracterizeaza in mod deosebit printr-o stransa colaborare intre cele doua medicini. Koch, ca si Pasteur, a colaborat indeaproape cu medicii veterinari si s-a ocupat de diferite boli ale animalelor. In afara de antraxul vitelor, s-a ocupat de legaturile dintre tuberculoza omului si cea a animalelor, de pesta bovina si de peripneumomia contagioasa.