AFECTIUNILE VASELOR

AFECTIUNILE VASELOR

Afectiunile aortei

Aortitele sunt procese inflamatorii de etiologie polimorfa.

Radiologic se observa o marire a diametrului aortic, alungirea si incurbarea ei (derulare aortica), cresterea opacitatii, scaderea amplitudinii pulsatiilor. De obicei, ele se insotesc de leziuni ale ventricolului stang, care apare marit.

Anevrismele reprezinta dilatatii localizate ale aortei. Ele pot avea diferite forme: sacciforme, fusiforme, etc. Cel mai frecvent, sunt situate pe aorta ascendenta. Radiologic, apar ca o opacitate de forma ovala, de marime variabila, care face corp comun cu aorta, fiind situata in partea dreapta a opacitatii mediastinale in cazul situatiei pe aorta ascendenta si in partea stanga si posterior, atunci cand sunt situate pe aorta descendenta.

Conturul opacitatii este, in mod obisnuit, net, uneori este sters, neregulat in cazul unor reactii inflamatorii de vecinatate; opacitatea este omogenna, pulsatila; mai tarziu din cauza organizarii fibroase a cheagurilor si depunerii de saruri minerale, opacitatea devine neomogena si nepulsatila. Atunci cand anevrismele se dezvolta in apropierea unor formatiuni osoase, ele produc eroziuni (coloana vertebrala, stern, etc.).

Fig. 154 Diferite localizari ale anevrismelor aortice

   

Fig. 155 Anevrisme aorta toracica

Fig. 156 Anevrism aorta abdominala-stanga CT, dreapta angiografie

Anevrismele disecante se formeaza prin decolarea intimei, atunci cand exista o solutie de continuitate la nivelul endarterei. Echografic si computer-tomografic se observa largirea calibrului aortic, existenta a doua lumene (adevarat si fals) separate de intima (flapp intimal).

    Fig. 157 Anevrism disecant

Diagnosticul de certitudine se pune prin aortografia clasica, computer-tomografia spirala, IRM.

Tromboza aortica se localizeaza, de obicei, la nivelul aortei abdominale, la bifurcatie. Cuprinde o portiune variabila a vasului, uneori ajungand sub emergenta arterelor renale (sindromul Lerriche).

    Fig. 158 Sindrom Lerriche-angiografie

Se precizeaza diagnosticul prin aortografie, care evidentiaza un stop al substantei opace cu limita de obicei convexa, neregulata. Circulatia colaterala abundenta revascularizeaza segmentul substenotic.

Afectiunile arterelor periferice

Malformatii: agenezii, hipoplazii, ramuri supranumerare, fistule arterio-venoase.

Traumatisme: sectiuni partiale sau totale, avulsii, tromboza traumatica.

Anevrisme deobicei posttraumatice, mai rar de alta etiologie.

Arterite:

tromboangeita obliteranta sau boala Burger - afectiune inflamatorie care apare la tineri, afecteaza arterele mici si medii. Arteriografic - artere subtiri hipoplazice, ocluzii multiple la nivelul arterelor medii si mici.

arteriopatia aterosclerotica. Semne radiologice: ateroame calcificate pe traiectul areterelor, calcificari ale tunicii medii de aspect tubular (mediocalcificari Moenckeberg). Arteriografic - artere cu contur neregulat, stenoze partiale si obliterari ale arterelor, prezenta unei circulatii colaterale care reuseste sa revascularizeze ineficient sau eficient segmentul substenotic.

Fig. 159 Stenoze la nivelul a. femurale-angiografie

Afectiunile venelor

Flebografia este utilizata in primul rand pentru diagnosticul trombozelor acute si cronice, apoi a malformatiilor venoase congenitale, iar in boala varicoasa, pentru aprecierea starii sistemului venos profund, a localizarii perforatelor, pentru punerea in evidenta a refluxului superficial sau profund, localizarii atipice a unor pachete varicoase, pentru precizarea cauzelor de recidiva, in traumatisme (mai ales ale membrului superior), in edeme pentru precizarea naturii lor.

Trombozele acute sunt caracterizate prin obstructia partiala sau totala a lumenului vasului. Uneori SDC se insinueaza intre tromb si peretele venos realizand un lizereu marginal (imagine "in vitraliu").

Trombozele cronice (sindromul posttrombotic) apar radiologic ca zone de intrerupere a opacifierii sistemului venos profund cu circulatie colaterala. Datorita repermeabilizarii cheagului, se produc, cu timpul, canale care confera aspectul de treneuri multiple in zona obstruata.

Valvulele venoase sunt distruse la acest nivel, perforantele se dilata permitand trecerea sangelui din sistemul profund in cel superficial. Staza venoasa produce cresterea in volum a partilor moi, aparitia de calcificari si modificari osoase (periostita tibioperoniera). Suprasolicitarea sistemului superficial duce la aparitia varicelor.

Malformatiile venoase sunt reprezentate de:

angioame - sunt dilatatii venoase multiple localizate la nivelul sistemului venos superficial, care dau aspectul de burete sau ciochine de strugure. Pot aparea ca manifestare unica sau insotesc alte malformatii.

Sindromul Klippel-Trenaunnay este caracterizat prin existenta angioamelor, varice pe sistemul superficial, agenezii, hipoplazii, compresiuni prin bride sau fascicole supranumerare a sistemului venos profund. Partile moi ale membrului afectat sunt crescute in volum, iar oasele sunt mai lungi cu modificari de structura.

Sindromul Parkes-Weber este o malformatie arterio-venoasa produsa de existenta unor fistule. Manifestarile clinice sunt identice cu cele ale sindromului Klippel-Trenannay, la care se adauga hipertricoza si cresterea temperaturii cutanate. Arteriografia evidentiaza o dilatare a arterelor incriminate - prezenta de fistule arterio-venoase care permit opacifierea concomitenta a arterelor si a venelor. Aceastea din urma sunt dilatate de tip varicos.