MASAJUL SANILOR PRE- SI POSTNATAL IN ASOCIERE CU ALTE TERAPII NATURISTE

UNIVERSITATEA "AVRAM IANCU"

FACULTATEA DE STIINTE APLICATE

SECTIA KINETOTERAPIE

MASAJUL SANILOR PRE- SI POSTNATAL IN ASOCIERE CU ALTE TERAPII NATURISTE

Masajul definitie generalitati

Masajul este probabil cel mai vechi si cel mai simplu tratament medical. In culturile traditionale, mai ales in Orient, este acceptat ca un fapt firesc ca oamenii de toate versatile sa beneficieze de masaje regulate. Dar in occident, desi in lumea sportului valoarea masajului a fost intotdeauna recunoscuta, abia in ultimul timp a inceput sa fie folosit si in alte domenii.

Mult prea des avem tendinta de a ne fi teama sa ne atingem unii pe altii. Si totusi, tot mai mult, cercetarile stiintifice demonstreaza extraordinara eficacitate a atingerii - iar atingerea este esenta masajului. In cadrul unui studiu recent s-a dovedit ca simplul act al masajului a imbunatatit moralul pacientilor sau le-a sporit viteza de recuperare dupa boala. Masajul nu are latura fizica, el are si o importanta latura psihologica. Intelegerea persoanei aflate sub mainile celui care maseaza se dezvolta prin empatie. Dupa cum orice bun terapeut din acest domeniu stie, acest lucru se bazeaza pe certitudinea interioara exprimata prin cuvintele: "Sunt aici ca sa ajut".

Unul dintre avantajele unice ale acestei forme de terapie este acela ca masajul este la fel de placut pentru cel care-l face, ca si pentru cel care-l recepteaza. S-a demonstrat stiintific ca mangiierea unui animal de casa are un efect relaxant si coboara tensiunea arteriala a persoanei care face acest lucru. Si mangaierea oamenilor are acelasi efect.

Efectele terapeutice ale masajului sunt determinate de mai multi factori, printre care cel anatomo - fiziologic: pielea este un organ cu o suprafaqta de aproximativ 15 000 cm² si cu o greutate de 13 kg (3,5 kg la cadavru); grosimea si aderenta pielii variaza de la o regiune la alta. In afara datelor clasice referitoare la structura, mentionem ca vasele sangvine si limfatice ale dermului formeaza doua plexuri: subdermic si subpapilar, iar glomusul cutanat, ca un dispozitiv reglator al debitului circulator in ansele capilare, este o structura foarte sensibila la variatiile tensionale ale debitului circulator cutanat. Circulatia cutanata poate stoca pana la 1 l sange, ceea ce constituie suportul anatomo - fiziologic al rolului derivativ al acestui organ, "deturnarea hemodinamica" facilitand echilibrarea la cardiaci, hepatici sau in congestiile pelviene. Manevrele fundamentale la masaj sunt: netezirea, framantatul (petrisajul), baterea frictionarea si vibratia. Sunt cunoscute mai multe forme de masaj in afara masajului clasic: masajul tesutului conjunctiv, segment masajul, masajul recuperator.

Masajul poate sa stimuleze sau sa calmeze, in functie de ritmul si de profunzimea mangaierilor. Poate atenua tensiunea, poate calma durerile de cap, sa relaxeze muschii incordati si sa alunge insomnia. Este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului, prin actiuni manuale sau mecanice, in scop fiziologic sau curativo - profilactic. Actiunile manuale de masaj sunt cunoscute sub numele de manevre, manipulari sau procedee ce constau dintr-un ansamblu de miscari specifice: de alunecare a mainilor pe suprafata corpului, de apasare, strangere si stoarcere a tesuturilor moi, de lovire usoara si ritmica a partilor carnoase, de scuturare a segmentelor corpului si alte diverse miscari. Spunem ca masajul este o "prelucrare", deoarece se actioneaza dupa anumite principii si reguli, are un inceput, o desfasurare prestabilita, un sfarsit.

Cele mai frecvente si cele mai utile manevre de masaj sunt cele manuale, care prezinta unele avantaje: mana se muleaza perfect pe toate regiunile masate, are aproximativ aceeassi temperatura ca a tegumentelor de masat, "simte" exact dozarea si gradarea manevrelor, nu necesita decat o initiere prealabila in tehnicile de aplicare a masajului.

Procedeele mai eficiente sunt vibratiile, mana neavand posibilitatea functionala de a realiza timp indelungat aceste operatii. Prin aplicarea manevrelor de masaj, se urmareste imbunatatirea functiilor organelor, aparatelor si sistemelor organismului, in scop functional, dar si pentru tratarea ori prevenirea eventualelor afectiuni sau imbolnaviri, deci in scop curativo - profilactic si terapeutic. Asadar masajul nu se aplica decat acolo si cat este nevoie. Masajul se aplica cu un scop bine stabilit, datorita efectelor sale binefacatoare asupra tesuturilor, organelor, aparatelor, sistemelor. Influentele masajului asupra organismului sunt multiple si de, aceea, greu de localizat. Exista mai multe criterii de impartire a acestora; alunecarile si lovirile usoare cu efecte mecanice directe asupra tesuturilor. Acestea maresc supletea, elasticitatea tegumentelor si a tesuturilor subcutanate si musculare, activeaza circulatia si cele mai importante functii ale pielii. Manevrele de masaj ajuta la descuamarea pielii si la cresterea celulelor tinere, la deschiderea canalelor de excretie si a porilor.

Actiunile directe, mecanice ale masajului influenteaza tesuturile subcutanate conjunctive si grasoase, favorizand schimburile nutritive, prin sporirea aportului de sange, o evacuare a reziduurilor mai eficiente. Masajul imbunatateste si proprietatile functionale ale muschilor si ale nervilor motori, facand sa creasca impulsul motor si capacitatea de contractie a muschilor.

Efectele indirecte se manifesta si simetric pe membrul opus. De exemplu cand pe unul dintre membre nu se poate actiona direct, din cauze foarte diferite se efectueaza manevre de masaj pe membrul opus, efectele resimtindu-se si pe membrul bolnav. Unii specialisti mai descriu efecte obiective si subiective. Cele obiective depind in parte de influentele directe, mecanice ale aplicarii manevrelor de masaj, iar cele subiective se manifesta asupra starii psihice si nervoase a individului. Astfel, la suprafata pielii apare o hiperemie locala, dar aceasta difuzeaza cu o stare de linistee, de multumire sau dimpotriva cu o supraexcitare a sistemului nervos.

In general masajul prezinta o gama larga de indicatii dar are si unele contraindicatii, fie totale si definitive, fie partiale si temporale, grupate in functie de localizarea lor pe tesuturi si organe. Contraindicatiile locale sau definitive sunt relativ putine, acestea fiind dictate de eventuale imbolnaviri maligne grave, care s-ar putea inrautati prin masaj.

Masajul igienic

Aplicat in scop igienic, masajul constituie o metoda de ingrijire obisnuita a corpului. Masaju igienic poatee contribui la imbunatatirea continua a sanatatii oamenilor. Contribuie de asemenea la sporirea capacitatii functionale a organismului si la cresterea rezistentei lui la efort, devenind un factor esential deofilactic si combatere a oboselii fizice.

Se aplica in special sub forma de automasaj, fie dimineata in legatura cu obiceiurile igienice clinice, ca spalatul etc. Acest masaj se aplica pe o suprafata cat mai intima a corpului, manevrele fiind executate intr-un ritm viu si cu o intensitate medie, durata lui fiind scurta.

Masajul terapeutic

Este recomandat subiectilor in cazul unor accidente sau imbolnaviri acute, fie ca tratament functional al leziunilor si tulburarilor evolutive, fie ca tratament recuperator, in cazul unor evolutii lente, prelungite al modificarilor morfo - functionale sau ale altor sechele patologice.

Tratamentul functional are ca scop sa vindece sau sa analizeze leziunile si tulburarile manifestate, cu pastrarea intacta a formelor si functiilor normale, cu prevenirea deficientelor sau a altor urmari ale bolilor sau accidentelor.

Tratamentul recuperator urmareste sa stimuleze procesele de vindecare lente, sa grabeasca involutia bolii sau a accidentului, sa scurteze convalescenta si sa corecteze sechelele.

Afectiunile glandei mamare

Fisurile mamelonare - sunt foarte frecvente si pot constitui punctual de plecare pentru infectii mamare grave. Favorizate de fragilitatea cutanata, mameloane scurte sau ombilicate, lipsa de igiena, ele sunt provocate de traumatismele suptului si inocularile microbiene din cavitatile bucala si nazofaringiana ale fatului.

Tratament:

Profilactic este de cea mai mare importanta: igiena mamara riguroasa. Inainte si dupa fiecare supt (spalarea mamelonului cu apa in prealabil fiarta sau cu solutie de acid boric; protectia mamelonului cu comprese sterile)

Vaccinare cu anatoxina stafilococica, 3 injectii la doua zile, in doze crescande, din primele zile de lauzie, cu exceptia cazurilor febrile, infectate.

Curativ:     pansamente locale sau aplicatii locale de crème cu estrogeni sau vitamine.

Limfangita sanului - este o complicatie septica cu propagare de-a lungul vaselor limfatice, consecutive fisurilor mamelonare.

Debut brutal intre a 5-a si a 15-a zi dupa nastere, cu frison, febra, dureri mamare; se constata: zona mamara rosie, calda, dureroasa, care se indreapta de la mamelon spre axila.

Tratament:

Igiena locala, se vor bandaja tegumentele, in afara mamelonului, cu tinctura de iod.

Abcesul sanului - poate fi localizat la areola sau poate aparea ca abces glandular, prinzand unul sau mai multi lobuli, uneori sanul in intregime. Sunt prezente semnele locale ale unei infectii acute: tumefiactie, roseata a tegumentelor, durere. Sunt prezente de asemenea fenomene generale: stare febrila, cefalee, inapetenta etc.

Tratamentul este in functie de antibiograma, administrat local sau parenteral; punga cu ghiata pe san, cataplasme cu unguent cu galbenele.

Mastoza chistica - este o afectiune a sanului caracterizata prin proliferarea de chisturi in glanda mamara.

Tratament:

dieta: 7 - 10 zile cura cu sucuri de fructe si zarzavaturi;

1 clisma dimineata cu 1 ½ - 2 l infuzir calduta de musetel

in continuare cura de sucuri si cruditati

1 - 2 zile pe satamana cura de fructe

suc de orz verde, 3 x 50 ml pe zi

cura cu boabe de ienupar

zilnic ceai de: coada soricelului 40g, galbenele 40g, coada - calului 40g, sunatoare 20g, tataneasa 40g, urzica 30g, trifoi rosu 40g, cretisoara 30g, 1 lingurita cu varf din amestec, la 250 ml apa clocotita. Se infuzeaza 2 min. Se beau 3 cani pe zi, cu tinctura suedeza.

Baia vitala de 2 ori pe zi a cate 25 min

Baia de abur locala cu coada calului, coada soricelului, galbenele, 15 - 20 min pe zi

Baia organelor genitale, o data pe zi, 25 min

Dusul scotian alternant de doua ori pe zi

Dusul rece general, de 3 ori pe saptamana

Compresa derivativa, pe sani, in timpul noptii

Cataplasma locala cu carbune pulbere, 1 ora pe zi; pentru cataplasme se utilizeazade asemenea terciul de tataneasa si coada calului

Aplicatii cu alifia de galbenele si compresa cu tinctura suedeza

Reflexoterapie

Supraveghere medicala riguroasa

Asocierea masajului cu terapii naturiste

Cele mai importante adaosuri vegetale folosite in masajul sanilor:

BIBLIOGRAFIE

Masajul general, special, reflexoterapeutic si pe meridianele chinezesti - Viorel Carligelu, Ed. Napoca Star, Cluj 2003

Cultura fizica medicala si terapie naturista - Universitatea tehnica din Cluj Napoca, Cluj 1994

Medicina naturista - Ed. Medicala, Bucuresti 1987

Vademecum fitoterapeutic - Ed. Medicala, Bucuresti 1984

Botanica farmaceutica - Radu A., Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 1974

Medicina in famile - Voiculescu Marin, Ed. Medicala, Bucuresti, 1975

Vdemecum terapeutic - Ed. Medicala, Bucuresti, 1973

Ghid practic de tehnici orientale si occidentale masajul - Ed Pro Editura si Tipografie, Bucuresti 2002