BOLILE SISTEMULUI RESPIRATOR

BOLILE SISTEMULUI RESPIRATOR

TUBERCULOZA PULMONARA

Definitie: tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie cronica, pe parcursul careia se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si tuberculoza secundara.

Etiopatogenie: agentul patogen, bacilul Koch, denumit astfel dupa numele celui care 1-a descoperit in 1882 (Robert Koch), este un microorganism in forma de bastonas, cu un invelis din ceara si substante grase. De la omul bolnav, mai rar de la bovideele bolnave, bacilii sunt imprastiati prin sputa, puroi, urina, lapte etc. Contaminarea se face:

Pe cale aeriana, aproape totdeauna prin bacilul Koch de tip uman. De la bolnavii de tuberculoza si produsele patologice ale acestora, germenii ajung in organismul indivizilor neinfectati (fie direct, prin ploaia de picaturi bacilifere formata din mii de picaturi de saliva purtatoare de bacili, inhalate cu usurinta odata cu aerul atmosferic, fie indirect, prin particule de praf contaminate in urma depunerii pe jos si pe obiecte a picaturilor bacilifere, ridicate apoi in aer si inhalate in acelasi mod).

Pe cale digestiva, mai rar, prin ingerarea unor alimente infectate (lapte, unt), in special in tarile in care tuberculoza bovina este mai frecventa. Caile cutanate, transplacentara etc. sunt exceptionale.

Patrunderea in organism a bacilului Koch determina leziuni anatomice (sancrul de inoculare si adenopatia satelita), modificari biologice (reactii la tuberculina pozitive) si semne clinice inconstante.

Ansamblul acestor reactii este cunoscut sub numele de primo-infectie. In cele mai multe cazuri, bacilii care patrund in organism, nu produc nici o tulburare (exceptand pozitivarea reactiei la tuberculina). In alte cazuri, bacilii se multiplica, provoaca leziuni, cel mai adesea pulmonare. Aceasta este tuberculoza-secundara. Prezenta bacilului Koch este indispensabila pentru confirmarea diagnosticului.

Simptome: consta in semne clinice necaracteristice: dispnee de efort, dureri toracice, tuse mult timp uscata, apoi insotita de expectoratie, uneori striata cu sange. Semnele fizice apar tarziu si sunt discrete, nesemnificative.

Evolutia este lenta si progresiva. Odata boala aparuta, evolutia continua, chiar daca bolnavul este scos din atmosfera contaminata. Cele mai frecvente complicatii sunt: emfizemul pulmonar, bronsita cronica, pneumotoraxul spontan, insuficienta respiratorie, cordul pulmonar cronic (principala cauza de deces).

Tratament cauzal nu exista, el se adreseaza numai complicatiilor sau simptomelor: corticoterapie, antibiotice, tuberculostatice, tonicardiace etc.

TUBERCULOZA PRIMARA

Definitie: tuberculoza primara este prima etapa in evolutia tuberculozei. Infectia este totdeauna exogena. Alergia la tuberculina e prezenta: leziunea initiala o constituie complexul primar, iar leziunile caracteristice sunt adenopatia, inflamatiile perifocale si leziunile cazeoase extensive. Evolutia poate fi acuta sau subacuta. Diseminarile se produc pe cale limfatica si mai ales, hematogena in plaman, meninge, oase, seroase, aparat urogenital. Pleurezia apare rar. Prognosticul este benign atunci cand nu apar complicatii, involutia leziunilor fiind datorata in general calcifierilor. Principalele aspecte sub care se prezinta tuberculoza sunt: primoinfectia tuberculoasa, adenopatia traheobronsica si tuberculoza miliara.

1. PRIMOINFECTIA TUBERCULOASA

Definitie: primoinfectia tuberculoasa este ansamblul manifestarilor clinice, umorale si anatomice ale unui organism, care sufera pentru prima data contactul cu bacilul tuberculos.

Etiopatogenie: bacilul Koch patrunde aproape totdeauna pe cale aeriana, fapt pentru care leziunile apar in marea majoritate a cazurilor in plamani. Leziunea initiala (primoinfectia) este situata aproape intotdeauna in plamani, bacilul Koch raspandindu-se de aici in organism prin urmatoarele cai: calea limfatica; calea hematogena, in care diseminarea bacilului se face prin deschiderea unui ganglion limfatic sau a altor leziuni intr-o vena; calea bronhogena, cand bacilii dintr-o leziune activa sunt transportati prin bronhii in alte parti ale aparatului respirator.

Factori care contribuie la aparitia bolii: desi marea majoritate a populatiei, cel putin in tarile europene, este infectata de tuberculoza, numai aproximativ 1% contracteaza tuberculoza-boala. Factorii care contribuie la aceasta, sunt urmatorii:

- terenul, care cuprinde ansamlul caracterelor care fac un organism rezistent sau fragil; semne de bronsita cronica sau de emfizem, disfunctii ventilatorii restrictive si obstructive.

Tabloul radiologic este dominat de accentuarea desenului pulmonar si aparitia opacitatilor nodulare.

Evolutia este lenta, progresiva, aparand importante complicatii, cele mai grave fiind insuficienta respiratorie si cordul pulmonar cronic. Frecvent, scleroza pulmonara se insoteste de emfizem, realizand scleremfizemul pulmonar, tulburare in care apar semne ale ambelor boli.

Tratamentul este indeosebi preventiv, urmarind terapia corecta si energica a bolilor insotite de scleroza pulmonara. In sclerozele cu etiologie necunoscuta se obtin unele ameliorari prin corticoterapie. Indiferent de natura sclerozei, trebuie instituita o terapie simptomatica si antiinfectioasa; corticoterapia

TUBERCULOZA SECUNDARA

Definitie: tuberculoza secundara sau ftizia este o tuberculoza de suprainfeteie (fie endogena - prin reactivarea leziunilor primare - fie, mai rar, exogena prin contaminari noi), care debuteaza prin leizuni nodulare apicale sau infiltrate precoce. Domina fenomenele de imunitate specifica relativa.

Leziunea caracteristica este caverna, a carei evolutii este cronica. Diseminarile sunt de obicei bronhogene; se insoteste de pleurezie, iar prognosticul e rezervat.

Etiopatogenie: boala apare de obicei la adult si debuteaza frecvent printr-un infiltrat in lobul superior, numit infiltrat precoce. Se datoreste fie reinfectiei endogene, prin scaderea rezistentei organismului in conditii precare de mediu (surmenaj, subalimentatie) sau dupa boli anergizante, care redeschid focarele gangliohare ale complexului primar, fie reinfectiei exogene, in care bacilli Koch provin dintr-o suprainfectie pe cale aeriana. Diseminarile se fac de obicei pe cale bronhogena.

Simptome: debutul poate fi asimptomatic, boala fiind descoperita cu ocazia unui control radiologie, sau insidios, cu fenomene de impregnare bacilara: inapetenta, pierdere in greutate, adenopatie.

Prognosticul este in general bun.

Complicatii:

Complicatii congestive, numite epituberculoze: sunt focare congestive pneumonice, dezvoltate in jurul sancrului de inoculare, aparand in saptamanile sau lunile care urmeaza primoinfectiei si se datoresc manifestarilor hiperergice, in care alergia - prin intensitatea sa - devine patologica, depasind limita unei reactii de aparare. Tabloul clinic se caracterizeaza prin febra (38 - 39°), uneori dispnee, stare generala mai alterata. Examenul radiologie evidentiaza opactati omogene intinse. Evolutia este favorabila, in decurs de cateva saptamani.

Perforatii gangliobronsice: pot provoca obstructii bronsice, iritatie bronsica (tuse, expectoratie, hemoptizii), stari febrile, caverne ganglionare etc.

Pneumonii sau bronhopneumonii cazeoase: sunt tuberculoze pulmonare acute, adesea mortale, caracterizate prin leziuni pulmonare intinse, la inceput exsudative, apoi cazeoase. Apar in lunile care urmeaza primoinfectiei, in special la copiii mici lispiti de rezistenta, dar uneori si la adulti cu rezistenta scazuta. Debutul este precedat de semne de impregnare bacilara. Starea generala este alterata, febra ridicata si neregulata. Transpiratiile nocturne, tusea si expectoratia, hemoptizia, dispneea intensa, semnele sindromului de condensare la examenul fizic si opacitatile intense si difuze, completeaza tabloul clinic. Prognosticul este rezervat chiar astazi, cand arsenalul de tuberculostatice este atat de bogat.

Caverne primare: apar prin ulcerarea sancrului de inoculare sau a unei forme evolutive.

Diseminari hematogene: pot merge de la formele discrete, constituite din insamantari micronodulare ale varfurilor plamanilor, pana la tabloul dramatic al tuberculozei miliare. Uneori apar insamantari la distanta in alte organe.