Cataracta - definitie, etiologie, anatomie macroscopica, simptomatologie, complicatii, tratamentul cataractei

DEFINITIE

Cataracta-este o boala ocular caracterizata prin opacifiera progresiva a cristalinului. Clinic, cataracta apare la pacienti cu dereglari metabolice prenatale sau cu disfunctii endocrine [diabetul, hipocalcemia si hipotiroidiismul].

In general metabolismul anormal asociat cataractei se exprima prin opacifierea bilaterala a cristalinului.

Evolutia acestui tip de cataracta este adesea rapida dar poate regresa semnificativ , ca raspuns la terapie.

Desi patogeneza acestui tip de cataracta nu este pe deplin cunoscuta, se stie ca sunt implicate tulburarile de metabolism.

ETIOLOGIE

Cauzele de aparitie ale cataractei sunt multiple;

-lumina ultraviolet

-diabetul

-hipertensiunea

-varsta

-traumatismele

-cortcosteroizii

Cataracta se formeza in lentilele ochiului-cristalinul-structura transparent din spatele irisului(membrane colorata din jurul ochiului). Cristalinul, focalizeaza lumina pe retina.

Incetosarea cristalinului, asemanatoare cu murdarirea obiectului unui aparat foto, se poate dezvolta la orice varsta dar apartine mai ales la varstele inaintate.

Majoritatea cataractelor sunt cauzate de o schimbare in compozitia chimica a cristalinului.

Odata cu inaintarea in varsta , compozitia cristalinului sufera schimbari iar structura fibrelor de protein se distruge.

Unele fibre incep sa se adune laolalta, incetosand mici zone ale cristalinului.

In timp ce cataracta continua sa se dezvolte , incetosarea devine mai densa si implica o parte din ce in ce mai mare a cristalinului.

EPIDEMIOLOGIE

Cataracta este o afectiune a varstei a treia

Ea se dezvolta la 60% dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 65-74 ani si 90% dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 75-85 de ani

ANATOMIE MACROSCOPICA

Cristalinul este situate central, intre vitros si camera anterioara

Cristalinul este o lentil biconvex , transparent, prezentand un pol anterior si unul posterior.

Liniile ce trec prin cei doi poli se numesc meridian.

Ecuatorul este o linie circular situate la periferia suprafetei cristalinului, plnul sau fiind perpendicular pe planul axului antero posterior.

STRUCTURA CRISTALINULUI

I-Capsula cristaliniana este o membrana elastica mulata pe substanta cristaliniana deformabila in procesul acomodatiei.

II-Zonula Zinn suspenda cristalinul de corpul ciliar, pemitind acomodatia.

III-Epiteliul anterior , situate sub capsula cristaliniana anterioara, este alcatuit dintr-un singur rand de cellule.

IV-Substanta cristaliniana este compusa din fibre cristaline si substanta interfibrilara

SIMPTOMATOLOGIE

-scaderea acuitatii vizuale(vedre incetosata sau aburita;

-tulburarea vederii se manifesta progresiv printr-un val situate inaintea obiectelor si reprezinta simptomul comun pentru toate formele clinice. Scaderea vederii este mai accentuate cand opacitatile sunt posterioare si central. Atunci cand ctaracta evoluiaza unilateral bonlavul nu-si da seama de scaderea vederii decat daca opacifierile sunt foarte avansate.

-probleme cu lumina-apar la lumina difuza , uneori cu deformarea obiectelor care se manifesta in special la vederea de departe si se amelioreaza prin lentil fumurii.

-probleme la vederea culorilor-culorilr par sterse.

-vederea scazuta noaptea

-vedera dubla(diplopia)sau multipla

-frecventa schimbare a ochelarior

-miopia cristalina-duce la scadera vederii la distant. La inceput aceasta miopie poate fi utila bolnavului, a carui prezbiopie diminua;bolnavul citeste fara ochelari si crede ca vederea lui a revenit la normal. Dupa cateva saptamani sau luni scadera progresiva a vederii la departare depaseste cu mult avantajul obtinut prin lectura.

-miodezopsii-simptom inconstant, pacientul sesizand aparitia unor puncte negre in camul visual.

Toate aceste simptome progreseaza odata cu evolutia opacitatilor pentru a ajunge treptat la scadera complete a acuitatii vizuale

CLASIFICAREA ETIOPATOGENETCA SI ANATOMO-CLINICA

-dupa etiologie-avem cataracta congenitala

-cataracta castigate –primitive-senila si presenila

-comlicate-din cauza locala-cataracta complicate

-din cauza generala-cataracta patologica.

-dupa criteriul anatomo –clinic

Cataracte capsulare-anterioare si posterioare

Cataracte lenticulare-nucleare, zonulare , corticale si totale

Cataracte capsule-lenticulare

-dupa criteriul evolutivi

Examinarea obiectiva

-Examenul direct la lumina zilei-in stadiile incipiente nu arata nimic anormal, cristalinul parand transparent;intr-un stadiu mai avansat, la lumina zilei cristalinul opacifiat are o culoare alb –cenusie.

-Luminatul lateral-evidentiaza opacitati de diferite forme ce vor aparea alb –cenusii pe un fond pupilar negru;opacitatile posterioare nu pot fi evidentiate

Examenul biomicroscopic

-evidentiaza opacitati alb –cenusii pe un fond pupilar negru, precizand totodata si formele topografice, precum si localizarea lor subcapsulara anterioara sau posterioara , corticala. nucleara

-Examenul oftalmoscopic

-opacitatile vor aparea negre pe fondul rosu al pupilei;cele anterioare se vor misca in aceeasi directive cu globul ocular, cele posterioare invers.

-in cataracta matura fundul de ochi nu se lumineaza.

COMPLICATIILE CHIRURGIEI EXTRACAPSULARE A CATARACTEI

Pot surveni in orice moment operator, precum si in perioada postoperatorie imediata dau tardiva.

Cele mai frecvente complicatii ale chirurgiei cataractei sunt;

-iesirea de vitros-2, 5%

-edemul cistoid macular-1, 9%

-deslipire de retina-1, 1%

-prolaps irian-0, 5%

-traumatisme accidentale postoperatorii-0, 7%

-distrofia corneana-0, 4%

-blocaj pupilar-0, 3%

-hemoragie expulsive-0, 15%

-pierdera nucleului cristalinian in vitros-0, 0

-panoftalmia-0, 07%

-cataracta secundara-31%

Complicatii intraoperatorii-pot fi minore remediabile total sau partial si majore cand raman sechele persistente

Complicatii pstoperatorii immediate

-prolapsul irian –apare la ~2%din cazuri se datoreaza cresterii presiunii intraoculare in prezenta unui deficit de sutura a plagii.

-edemul cornean-apare imediat postoperator, un factor important in aparitia

Edemmului cornean postoperator se considera a fi trauma mecanica

-crestera presiunii intraocular peste 27mmHg-aceasta se datoreaza reactiei inflamatorii ca raspuns la traumatismul operator , persistentei substantei vascoelastice in camera interioara, blocajului pupilar etc.

-reactia inflamatorie irido- ciliara ~6% dintre ochii operati prezinta o reactive inflamatorie;aceasta reactive poate aparea sub forma de reactive fibrinoasa;se citeaza factorii de risc ce predispun la apritia acestor reactii inflamatorii:-uveita in atecedente

-sindromul exfoliativ

-midriaza insuficienta de la inceputul operatiei

-endoftalmita-cea mai de temut complicatie chirurgicala

Factori de risc ce duc la aparitia endoftalmitei

-durata de peste 60 de minute a operatiei

-dehiscenta suturii

-persistenta de mase cristaliniene

-cataracta traumatic

Complicatii postoperatorii tardive:

-keratopatia edemato-butoasa

-astigmatismul pstoperator

-edemul cistoid macular

-dezlipirea de retina

-opacifierea capsule posterioare

TRATAMENTUL CATARACTEI

Desi se fac multe speculatii sis au incercat numeroase preparate si remedii terapeutice nu se cunoaste deocamdata un tratament medicamentos eficace pentru profilaxia si terapia cataractei.

-se incearca coliruri cu potential anticataractogen pe baza de iod(colovitiod, vitaiodurol, durajod)

-sunt utilizate de asemenea diferite produse pentru ameliorarea nivelului energetic al cristalinului;ATP;ctrocomC, hialuronizat de sodiu(ophtalon)

-singura alternative terapeutica in cataracta este reprezentata de tratamentul chirurgical care consta in extragerea cristalinului.

-dupa operatia de cataracta , bolnavul trebuie sa poarte ochelari cu lentile convexe foarte puternice:in jur de +10 dioptrii, pentru a vedea clar la distanta si+14 dioptrii pentru lectura.

PARTEA PRACTICA

1TEHNICI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI

2CULEGEREA INFORMATIILOR

3PLANURI DE INGRIJIRE

4MEDICATIA ADMINISTRATA

Este bine ca bolnavul sa cunoasca inainte de operatie personalul, pentru a-l cunoaste dupa operatie chiar daca are ochii acoperiti, sa cunoasca foarte bine topografia camerei si a spatiilor din jur indeosebi a grupului sanitar, modul in care sunt asezate obiectele si mobilierul. Este foarte bine ca asistenta medicala sa ocluzioneze ochii pacientului inainte de operatie sis a faca impreuna cu el exercitii de deplasare prin camera si in spatiile aferente , sa exerseze utilizarea, fara a le vedea a unora din obiectele personale , a veselei, sa-i arate cum se actioneaza pe butonul de chemare a asistentei etc.

-aceste exercitii se fac cu scopul de a adapta bolnavul la situatia pe care o va intimpina dupa operatie si pentru a-l face sa primeasca mai usor aceasta situatie.

-camera bolnavului trebuie sa aiba jaluzele si perdele albastre;in camera se va crea semiobscuritate, spre a se obisnui si sub aceasta forma cu situatia in care se va afla imediat dupa operatie. De altfel si dupa scoatera pansamentului ocular bolnavul trebuie sa stea mai intai in semiobscuritate, dupa care camera se v alumina trptat, in zilele urmatoare.

Patul bolnavului va trebui astfel asezat , incat lumina sa vina lateral;patul trebuie sa aiba margini care se pot ridica pentru a evita riscul caderii din pat . Bolnavul trebuie sa aiba o lampa la capul patului, preferabil cu sticla mata.

Este necesar ca inainte de a duce bolnavul in sala de operatie sa se faca un semn cu un creion dermatograf pe fruntea bolnavului, pe partea ochiului ce urmeaza a fi operat , pentru a nu confunda ochiul pe care trebuie sa se intervina. Se va avea grija ca medical sa fi notat in foaia de observatie indicatia operatorie, cu precizarea ochiului ce urmeaza a fi operat

INGRIJIRI POSTOPERATORII

In perioada . postoperatorie asistenta medicala supravegheaza pacientul permanent pentru a-si mentine pansamentul binocular (se panseaza si ochil sanatos pentru a evita clipitul)

-supravegheaza pulsul, tensiunea arterial

-educa pacientul sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta, sa stea in decubit dorsal si lateral pe partea sanatoasa timp de 24 de ore

-administreaza calmante de dureri

-asigura 24 de ore regin hidric prin tub de suctiune pentru a evita masticatia

-schimba pansamentul cand este imbibat cu sange sau cu secretie

-serveste pacientul la pat

-ajuta pacientul sa coboare din pat cand medicul a permis mobilizarea

-supravegheaza tranzitul intestinal pentru a preveni constipatia

-administreaza tratamentul general si local recomandat

-aplica pansamentul monocular, ochiul sanatos ramanand descoperit cand evolutia este favorabila

-sustine psihic pacientul , constientizandu-l ca vederea se recapata partial, iar trecera timpului poate adduce rezultatul dorit.

-educa pacientul sa se prezinte dupa externare la controale periodice, sa utilizeze corect ochelarii cu lentil convexe pentru distant si citit(in cazul in care interventia chirurgicala a constat in extragera cristalinului, fara implant de cristalin artificial)

Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavilor cu afectiuni oculare

Asistenta medicala , indifferent de specilitatea pe care o practica si cu atat mai mult cea din serviciile de oftalmologie, cea care lucreaza in colectivitati(scoli, gradinite, crese), in dispensarele de intreprindere sau din circumscriptie, trebuie sa cunoasca foarte bine cateva notiuni privind prevenirea si ingrijirea afectiunilor oculare.

Ingrijirea ochilor normali este foarte simpla. Ea necesita spalarea cat mai frecventa a fetei, cu deosebire a fruntii si a pleoapelor, mai ales dupa o activitate in contact cu praful. In caz ca exista senzatia ca pe conjunctiva si cornee sunt particule de praf sau corpuri straine mici, se va face o spalare a acestora cu jeturi de apa aruncate de maini, pe ochii deschisi. In nici un caz nu este permisa frecarea ochilor sau scoaterea corpurilor straine cu mana si instrumente improvizate, care sunt manevrate de personae complect necalificate. Tot asa se va proceda, de data aceasta timp idelungat, ori de cate ori patrund in mod accidental substante iritante sau caustic. In aceste cazuri, dup ace s-a facut spalarea ochilor , accidentatulva fi trimis intr-un serviciu de specialitate. Asistenta medicala care lucreaza in dispensarele din fabrici si scoli trebuie sa invete pe toti muncitorii si scolarii pe care Ii asista cum sa procedeze in cazul unui accident de acest fel.

Se va evita frecarea ochilor , obicei practicat de unele persoane in mod obisnuit, chiar fara o cauza speciala, ca un tic nervos, intrucat aceasta determina mici traumatisme ale conjunctivei si ale corneei, ale marginii ciliare a pleoapelor si este o sursa a unor infectii grave.

Daca pe globul ocular, inauntrul pleoapelor, ajunge un corp strain, indepartarea se va face numai de catre persoane cunascatoare ale acestor manevre si dupa o corecta spalare pe maini a celui care acorda ajutorul . Asistenta medicala sau medicul de medicina generala vor extrage corpii straini foarte mici, care au o extremitate in afara. Dupa extragere , accidentatul va fi trimis obligatoriu pentru a fi consultat d emedicul specialist oftalmolog. In caz ca respectivul corp strain a patruns a patruns complect prin cornee sau are un diametru care depaseste 2-3mm, ochiul se va acoperi (cu pleoapa inchisa)cu o compresa si accidentatul va fi trimis cat mai urgent la un serviciu de oftalmologie, Pacientul va fi sfatuit insistent sa nu se frece la ochi, deoarece favorizeaza patrundera corpului strain si mai profund prin cornee.

IGIENA VEDERII

Asistenta medicala are datoria sa-I sfatuiasca pe cei pe care ii asista asupra felului in care trebuie sa cada fasciculul luminous in timpul lucrului sau a cititului.

-daca cei pe care ii are in grija se plang de cefalee sau lacrimari ale ochilor dupa activitate mai indelungata, asistenta medicala ii va indruma catre un cabinrt medical de specialitate, pentru ca aceste simptome pot sa releve adeseori tulburari de vedere.

-cei care executa lucrari migaloase , de finite, care necesita o mare concentrare a ochilor , trebui sa lase din cand in cand lucrul si sa priveasca la mare distant.

-in timpul verii, sau iarna daca este zapada afara si soare stralucitor, este recomandabil sa se poarte ochelari de soare cu lentil fumurii mari, care sa acopere complet ochiul;lentilele trebuie sa fie foarte bine slefuite.

-ochelarii(pentru vedere sau protejare)pe care ii poarta cei ce practica unele sporturi, sau sudorii ori copiii mici, trebuie sa aiba lentil din materil plastic, foarte corect executate in ceea ce priveste suprafata si uniformitatea culorii si a structurii

-privitul la aparatul de televiziune-chiar mai indelungata-nu produce tulburari de vedere ;trebuie sa se tina seama de unele reguli:camera in care se face vizionarea nu trebuie sa fie complet intunecata, lumina tubului aparatului sa nu fie extrem de puternica, ecranul trebuie sa fie la inaltimea ochilor, iar distant fata de ecran sa nu fie mai mica de 4-5m.

-nu trebuie sa se uite de alimentatie care joaca un rol important si in mentinerea acuitatii vizuale normaleca si mentinerea sanatatii intregului organis.

-o alimentatie saraca in proteine , in vitamine(cu deosebire vitaminele A, B siC)poate sa produca si tulburari de vedere

-unele boli ale ochilor pot fi numai o manifestare clinica a unei boli mai complexe:diabet ateroscleroza boli renale tumori cerebrale etc

-in prezenta oricarei manifestari patologige oculare trebuie sa se faca un examen complet bolnavului

-in cazul cand o persoana are tulburari de vedere ori dureri ocular sau afectiuni ale partilor vizibile ale ochiului trebuie sa se prezinte fara intarziere la un medic oftalmolog.

-in nici un caz pacientul nu va incerca sa-si amelioreze singur deficient prin luarea unor medicamente , prin aplicarea locala de tratamente de care –a auzit- ca pot fi utile pentru boala pe care o prezinta el.

-deosebita grija trebuie sa se acorde tineretului. Asistenta medicala care lucreaza in scoli , crese, gradinite, va solicita educatorilor si cadrelor didactice sa-I semnaleze daca unii dintre copii au tulburari de vedere sau se plang de dureri de ochi , ori prezinta alte simptome legate de organul vederii

-in ceea ce priveste purtarea ochelarilor, adeseori copiii si chiar adolescentii miopi sau cu alte afectini ocular accepta aceasta protezare cu greutate.

Prin munca de convingere sociala cu folosirea unor rame atragatoare spre exemplu, asistenta medicala poate sa-I convinga mai usor. Toti cei care poarta ochelari vor fi invatati de catre asaistenta medicala cum sa curete lentilele , cum sa le fereasca de zgarieturi si cum sa le protejeze ayunci cand nu se servesc de ochelari. Asistenta medicala va arata ca o lentil murdara sau zgariata , creaza devieri ale fasciculului luminos care patrunde prin ea. Drept urmare, se creaza vicii de refractie, care fac neclara vederea si care pot produce din timp tulburari ale functiei oculare. Ea va face demonstratii de curatirea lentilelor, aratand ca spalarea lor cu apa si cu sapun si stergeera cu o batista curate este cel mai bun mijloc de curatire.

-aistenta medicala va invata pe cei ce poarta ochelari ca spargerea lentilelor in timp ce ochelarii sunt la ochi, poate provoca accidente grave si ii va sfatui cum sa procedeze in cazul unor astfel de accidente.

Cei ce poarta ochelari trbuie sa fie examinati periodicde catre medicul oftalmolog(pe baza unei dispensarizari sistematice), pentru a se verifica daca nu este necesara schimbarea lentilelor.

EDUCATIA SANITARA

Obiectivele principale ale educatiei sanitareconstau in:

I Masuri de profilaxie primara

-informarea populatiei asupra factorilor de risc care favorizeaza aparitia bolii

-formarea unei convingeri privitoare la necesitatea prezentarii la examenele medicale profilactice de masa si a incadrarii in formele de supraveghere medicala active

-informarea populatiei aspra primelor simptome si a semnelor “avertizoare” bolii

-prezentaea la medic la primele semen de boala pentru diagnosticarea in forme cat mai incipiente subclinice.

II Masuri de profilaxie secundara

-cultivarea increderii pacientului asupra posibilitatii terapeutice

-convingerea bolnavilor asupra necesitatii unei stricte aplicari a complexului terapeutic, prescris, chiar in cazul unor tratamente radicale, a unor interventii chirurgicale

-combaterea tendintelor de autotratament

-pledoarie pentru prevenirea aparitiei unor complicatii a unor boli grave associate.