BOLI ALE UTERULUI GRAVID I

BOLI ALE UTERULUI GRAVID I

I.      CONSIDERATII GENERALE

Pentru evolutia sarcinii la cai, vite, oi, capre si suine, trebuie sa aiba loc o incetare a lizei ciclului normal, cum ar fi salvarea corpului galben. Asta este in mod normal indeplinit prin implantarea de blastociti care inhiba sintezele normale si eliberarea e PGF2α de catre endometru. CG salvat asadar ofera complet sau partial sustinerea hormonala ceruta pentru mentinerea sarcinii. Moartea embrionica timpurie, totusi poate rezulta in reluarea sintezei PGF2α si secretarea si restaurarea ciclului estral. Moartea embrionara in aceste cazuri este urmata tipic de dizolvarea rapida si expulzarea embrionului din uter fara dovezi vizibile in mare ca sarcina s-a produs. Desi infectiile intrauterine pot fi cauza vasta majoritate de morti mbrionice timpurii la majoritatea speciilor rezulta din anomaliile cromozomale care se produc fie in timpul gametogenezei, fie in timpul dezvoltarii zigotice. La speciile unipare, mortile embrionice timpurii adesea trec neobservate si frecvent sunt identificate doar ca cazuri de infertilitate in care exista usoare prelungiri ale ciclului estral. La speciile multipare ca suinele, moartea unui singur embrion sau chiar a mai multora nu pot intrerupe sarcina si embrionii morti sunt retinuti si resorbiti sau sufera mumificari. In acele cazuri in care moartea embrionului rezulta din infectii, cum ar fi tricomoniaza la vaca, infectia poate duce la retentia corpului galben si permit progresia infectiei la piometru.

La iapa serul gonadotropic de iapa gestanta (PMSG) este produs de celule fetale specializate trofoblastice care cresc din invelisul corionic, pe toata intinderea zilei 35 de gestatie si invadeaza endometrul pentru a forma asa-numitele cupe endometriale. Acestea sunt bine definite, pale, alugite, in forma de cupa, care formeaza o potcoava sau o banda in forma de inel de-alungul cutelor endometriale, a trompei gravide a uterului. Aceste struturi dispar intre zilele 100-120 de gestatie probabil ca rezultat a unei reactii imunologice. Formarea si disparitia lor coincide cu prezenta de PMSG in sangele de iapa. Interesant este ca cupele endometriale vor persista si continua sa secrete PMSG daca fetusul moare dupa 35 de zile de gestatie. Asta rezulta in formarea corpului galben accesoriu, esecul iepei de a-si relua estrul si pseudosarcina. In timpul unei sarcii normale cupele endometriale se desprind din endometru in jurul zilei 100 de gestatie si zac libere in spatiul dintre endometru si alantocorion.

La carnivore, caini si pisici, corpul galben persista in mod normal si functioneaza aproximativ intreaga durata a perioadei de gestatie dupa ovulatie indica daca sarcina intervine sau nu. Asadar mediul ambiant hormonal necesar mentinerii tuturor, dar mai ales a ultimei etape a sarcinii exista chiar si in absenta unei sarcini. La aceste specii moartea embrionica sau fetala doar scurteaza durata unui ciclu de gestatie. Moartea fetala inainte de ultimele stadii ale sarcinii nu provoaca expulzarea prematura a fetusilor morti, dar, in schimb, provoaca retentia, mumificarea si expulzarea ramasitelor la sau in apropiere de termen.

La suine si capre corpul galben este esential pentru mentinerea sarcinii pe toata durata gestatiei, ca si la caini si pisici. La poci si capre totusi PGF2α va liza corpul galben si expulzarea fetusilor morti se poate produce inainte de termen.

La vaca, capra si oaie corpul galben este esential doar pentru prima jumatate a gestatiei; ca urmare moartea fetusilor in timpul acestei perioade este imprevizbila. In acele cazuri in care corpul galben este lizat, fetusul poate fi expulzat intr-un stadiu de maceratie; iar daca corpul galben persistafetusul poate fi resorbit sau mumificat. La aceste specii sarcina este mentinuta in timpul celei de-a doua umatati a gestatiei de hormoni ai fetusului. Moartea fetala in timpul acestei perioade va rezulta in expulzare dupa doar cateva zile. Astfel de fetusi sufera de obicei autoliza moderata caracterizata de prezenta lichidului colorat de hemoglobina in cavitatile pleurala si peritoneala.

Avortul si nasterea fetusilor morti

Termenii de avrt si nastere a ftusilor morti sunt utilizati de obicei ca sinonime in literatura veterinara, dar studentul trebuie sa fie constient de diferenta semantica. Termenul avort in sensul sau adevarat se refera la expulzarea unui embrion sau fetus din uter inainte de o varsta la care ar putea supravietui cu ingrijiri de intretinere minime intr-un mediu extrauterin.Nasterea fetusilor morti, pe de alta parte, se refera la expulzarea unui fetus mort din uter la o varsta la care ar putea supravietui inafara uterului cu minime ingrijiri de intretinere.

Mumificarea fetusului

Mumificarea unui fetus are loc in absenta unei infectii intrauterine. Rezulta din retentia prelungita a unui fetus mort la care toate lichidele sunt resorbite si membranele fetale se prabusesc in jurul unei mase pieloase negre-maronii deshidratate de oase si piele fetale uscate. Are loc cel mai adesea la animalele multipare, dar poate avea loc si la cele monopare cand un fetus este retinut pentru perioade lungi.

Macerarea si emfizemul fetusului

Macerarea si emfizemul unui fetus rezulta din infectii intruterine. Cand un embrion timpuriu moare ca rezultat al unei infectii sufera macerari si poate fi resorbit sau expulzat din uter. Acesta este un fenomen frecvent in infectiile la vite cu: Campylobacter foetus si Tritrichomonas foetus. Cand infectia provoaca moartea unui fetus, endometrite severe si piometru pot rezulta. Emfizemul fetusului rezulta

din invazia esutului fetal mort prin degajare de gaz. Bacterii putrescente din vagin de obicei ca rezultatul unui avort incomplet sau distocie.

Placentatia adventitiala

Placentatia adventitiala se refera la dezvoltarea de regiuni aditionale de placentatie intre cotiledoanele adiacente la rumegatoare, de obicei ca rezultat al dezvoltarii inadecvate a placentomilor. Boala rezulta in general dintr-un numar insuficient de carunculi endometriali rezultaltat dintr-o boala congenitala sau pierderii de carunculi datorita unor episoade anterioare de endometrita. VAca are in mod normal intre 75 si 120 de carunculi in uter, oaia si capra intre 40 si 125. Placentatia adventiala rezulta din fuziunea carunculilor adiacenti , hipertrofiati si din atasamentele viloase , primitive dintre corion si endometru in zonele intercotiledonare. Cand placentatia adventitiala devine difuza, sarcina nu poate continua peste termen. Hidralantoiza este o complicatie frecventa.

Hidralantoida si hidramnios

Aceste 2 boli, caracterizate prin lichid excesiv in sacii amniotic si alantoic, sunt complicatii rareale la sarcinile bovinelor. La termen, vaca are o cantitate totala de 15-20 de litri de lichid fetal prezent intre cei 2 saci.

Hidramnios sau amnion hidropic este asociat in general cu fetusi malformati; pe de alta parte hidralantoida este asociata cu placentatie adventiala sau vaci purtatoare de gemeni. Cantitatea de lichid prezenta la aceste boli poate depasi 150 de litrii. Daca fetusul nu este avortat mai devreme , distocia, moliciunea uterina cu membrane fetale retinute si metrite sunt sechelele obisnuite.

Plagi amniotice si calcificare placentala

Plagile amniotice constau din regiuni focale de epitelii scuamoase pe suprafata interna a amnionului. Sunt structuri normale care sunt in mod special evidente la placenta bovinelor si nu ar trebui confundate cu leziunile.

Depozitarea calciului are loc in mod normal in alantioda si amnion de la sfarsitul primului trimestru pana la mijlocul celui de-al doilea semestru. Apare ca linii albe sau pete aproape de vasele de sange mici. Se presupune ca acestea servesc ca rezervoare de calciu pentru fetusul in dezvoltare. De-asemena nu ar trebui interpretat gresit ca o descoperire patologica.

Gestatia prelungita

La oi si vaci, boli care intervin in sinteza si eliberarea de ACTH de catre hipofiza si cortisol de catre cortexul adrenal fetal va rezulta in gestatia prelungita. Este vazut in variate afectiuni ereditare cauzate de hipoplazia suprarenalelor si inmalformatii congenitale unde hipotalamusul si/sau glanda hipofiza nu sunt bine dezvoltate.

II.  BOLI INFECTIOASE ALE UTERULUI GRAVID

Uterul gestant si continutul sau, placenta si embrionul in dezvoltare sau fetus (impreuna denumite concept) este mult mai inclinat la infectii decat uterul non-gravid. Motive pentru acesta sunt cateva si include urmatoarele: uterul gravid este in mod normal sub influenta stimularii progesteronului persistent decat a celui ciclat; epiteliul corionic al placentei secreta substante care predispun uterul gravid la anumite tipuri de infectii; placenta si embrionul sau fetusul sunt regiuni privilegiate imunologic nu protejate direct de infectii de catre sistemul imunitar al mamei. Sunt 2 surse de baza ale infectiilor uterului gravid: sangele matern, de exemplu ruta hematogena si cervixul si vaginul matern, de exemplu infectia ascendenta.Anumiti agenti infectiosi pot persista intr-un stadiu latent si pot fi inofensivi la femelele negestante, dar se activeaza in timpul sarcinii si invadeaza uterul gravid si conceptul rezultand un avort sau un fetus mort. Infectii care rezulta in mod caracteristic in avort sau in cazul de fetusi morti se numesc infectii avortigene. Agentii microbiologici care au fost asociati cu avortul si cu nasterile de fetusi morti la animalele domestice include: bacterii, fungi, protozoare, rikkettsia, chlamydia si virusuri. In acasta lectura vom discuta infectiile bacteriene, chlamidiale, rekkettsiale si micotice ale uterului gravid.

III.         Bruceloza

Avortul brucelotic la bovine

Bruceloza la bovine are o distributie in lumea larga, dar in Statele Unite a fost aproape eradicata datorita unui test federal strict si unui program controlat. Brucella abortus este un coco-bacil gram negativ mic care preferea sa creasca intracelular. Sursa obisnuita de infectare la vite este un fetus avortata sau placenta sau secretiile uterine de la vacile infectate. Transmiterea se face de obicei prin ingestie de tesut contaminant sau exudate, dar se poate intampla prin contactul direct cu materialul infectios cu membrane vaginale si conjunctivale. Nu este obisnuita transmiterea esxuala. Animalele tinere sunt relativ rezistente la infectii inaintea maturitatii sexuale; spre deosibire de vitele mature sexualla care infectia se stabileste rapid. In urma ingestiei, organismele colonizeaza nodulii limfatici locali unde provoaca o limfadenita acuta. Tipic, infectia persista in aceste locuri timp de luni sau chiar ani de unde patrunde intermitent in fluxul sangvin si provoaca o bacteremie care poate mentine cateva luni. B. abortus are o afinitate speciala pentru uterul gravid in care se extinde hemaogen in timpul unui episod bacterian si provoaca leziuni la nivelul placentei si fetusului. In functie de gravitatea leziunilor, fetusul poate fi avortat, de obicei in timpul lunilor 7-8 de gestatie, sau vitelul poate fi nascut la termen mort sau viu. Infectia de obicei dispare din uterul postpartum in 2-3 saptamani.

In mare, leziunile afecteaza in principal placenta si fetusul de obicei este prezent un exudat pultaceu, gri-galbui, inodor intre endometru si corion. Unele cotiledoane pot aparea normale altele sunt variabil necrotice. Membranele intercotiledonale sunt ingrosate si contin un fluid gelatinos, galbui care le da un aspect pielos opac. Cotiledoanele necrotice sunt fine gri-galbui si acoperite de un exodat maroniu inodor.

Microscopic, membranele fetale sunt edematoase si infiltrate cu numere mari de celule inflamatorii mononucleate si neutrofile.Celulele epiteliale corionice sunt pline cu B. abortus. Aceste celule sintetizeaza si contin un carbohidrat, eritritol, care serveste ca un factor puternic de promovare a cresterii pentru B. abortus. Asta explica predilectia acestor organisme pentru aceste celule. Celulele epiteliale corionice infectate devin necrotice si se descuameaza in spatiul utero-corionic. In placentom, epiteliul corionic ale zonelor arcadelor fetale sunt afectate similar iar cantitati mari de exudat se acumuleaza in acestea.Portiunea materna a placentomului este relativ neimplicata cu exceptia varfurilor septei materne, care se extind in zonele arcadei. Acestea sufera un grad de umflare inflamatorie, care tinde sa blocheze in continuare impreuna componentele fetale si maternale ale placentomului,astfel ducand la retentia membranelor fetale in momentul avortului sau nasterii.

Fetusul avortat este in general edematos si contine lichid cu sange subcutanat si in cavitati. In cazurile grave, ­plamanii nu colbateaza si au au amprente de fibrina pe suprafetele pleurale. Microscopic, majoritatea fetusilor avortati in ultima jumatate a gestatiei au fose microscopice de bronsita si de bronho-pneumonie. Celulele inflamatorii principale sunt mononucleate dar pot fi imprastiate si neutrofile. Leziunile caracteristice, cand prezente, include o arterita necrotica in special implicand arterele pulmonare si regiuni focale de necroza si imflamatie granulomatoasa cu formarea celulelor gigant in nodulii limfatici, ficat, splina si rinichi.

Bruceloza la suine

Este de obicei cauzata de B suis, desi suinele sunt susceptibile si la B abortus si B melitensis. Desi transmiterea poate avea loc prin ingestie sau contaminarea membranelor mucoase ca si la vite, bruceloza la suine este transmisa in principal prin contact sexual. Vierii infectati dezvolta de obicei leziuni in testicule si in glandele sexuale accesorii si imprastie organismele prin sperma organismele pentru tot restul vietii. Ca si in cazul brucelozei bovine, abimlele infectate dezvolta limfadenita regionala si bacteremie persistenta sau intermitenta. Fata de bruceloza bovina, B suis infecteaza de obicei uterele nongravide unde cauzeaza accidental granulomi progresivi in endometru. Aspectul microscopic si macroscopic a acestor leziuni a fost descris anterior sub titlul Infectii ale uterelor nongravide. Scroafele infectate care au ramas insarcinate avorteaza de obicei in timpul celei de-a doua si a treia luni de gestatie, dar incidenta avorturilor este mai mica decat in bruceloza bovina. Ar putea fi de asemenea, o incidenta ridicata de feti nascuti morti sau nasteri purcei subdezvoltati. Placentele retinute sunt, de asemenea, o complicatie frecventa.

Placentele de la fetusii avortati contin adesea un exudat mucopurulent galben-gri pe sufrafata lor maternala si microscopic numeroase organisme bacteriene pot fi gasite libere sau in cadrul celulelor epiteliale corionice descuamate. Ca si la vite, fetusii avortati au un lichid serosangvin in tesutul subcutanat si in cavitatile corpului.

Bruceloza la oi

B. ovis este probabil cea mai putin virulenta din toate brucelele. Desi in unele ocazii poate invada uterul gravid si provoaca avorturi si nasterea fetusilor morti, este cel mai adesea o cauza a epididimitei la berbeci. Organismele pot fi transmise prin mai multe cai incluzand si coitusul. Uterul nou gravid este rezistent la infectii cu B ovis. Ca si in alte forme ale brucelozei, organismele se localizeaza in celulele epiteliale corionice ale placentomului si in membranele adiacente unde produce necroza si inflamatie. In afara de obisnuitele edem subcutan si lichid in cavitatile eroase, fetusii avortati au foarte putine leziune. Ar putea fi o pneumonie usoara si o limfadenita.

Infectii la oi si capre cu Brucella melitensis

B. melitensis este cauza principala de bruceloza la oi si capre. Caracteristicile clinice si patologice ale bolii la aceste specii sunt similare, dar mai putin prelungite ca cele din bruceloza bovina. Este neobisnuit pentru oi si capre sa-si revina din infectii. Avortul si nasterea fetilor morti cu dovezi de placentita si edem fetal sunt descoperirile patologice comune.

Bruceloza la caini

Infectia cu B. canis la caini se intalneste in multe parti ale lumii si este foarte raspandita in SUA. Transmiterea se poate face prin ingestia de tesut infectat si exudate, la fel ca si veneric prin sperma infectata. Cainii infectati dezvolta bacteremie si limfadenopatii localizate sau generalizate datorita stimularii antigenice cronice. La mascul, B canis este o cauza obisnuita de orhita si epididimita. Femelele gestante pot avorta dupa 30 de zile de gestatie dar se intampla cel mai adesea dupa 50 de zile de gestatie. Fetusii avortati pot fi morti sau vii si mor in decurs a cateva ore sau zile cu dovezi de pneumonie, endocardita si hepatita. Placenta are necroza fecala a vililor corionului cu acumulari masive de organisme in celulele epiteliale corionice. Este obisnuit pentru mamele infectate sa aiba o scurgere vaginala persistenta, gri-verzuie pentru cateva saptamani dupa avort si servesc ca rezervoare de infectie pentru alte animale.

Nota: Pisica este singurul animal domestic rezistent la infectii naturale cu Brucella spp.

IV.          Campilobacterioza

Bacteriile din genul Campylobacter sunt gram negative, mobile, flagelate, bacili in forma de virgula sau spirala. Sunt doua subspecii de Campylobacter foetus care au fost asociate cu infectii ale tractului genital la vite si oi. Una C. foetus, varietatea veneralis e de origine bovina si e un patogen genital primar. Cealalta C foetus var intestinalis e de origine ovina si este in principal un patogen enteric, care in circumstante adecvate pot provoca ocazional infectii genitale.

Infectii la bovine cu Campylobacter foetus var. veneralis

C. foetus var veneralis este o boala venerica primara a bovinelor transmisa prin coitus. Este purtata in general de taurii mai batrani unde persista ca o infectie latenta in criptele epiteliale care se formeaza in mucoasa peniana odata cu avansarea in varsta. Din acest motiv este o infectie neobisnuita la taurii mai tineri de 4 ani. Organismele pot rezista perioade lungi de timp pe suprafata mucoasei vaginale fara a provoca leziuni. Vacile infectate devin treptat imune la organism si-l pot eliina din tracturile lor genital inferioare. Principala problema a campilobacteriozei bovine nu este atat abilitatea organismului de a provoca avort dar in chimb abilitatea sa de a provoca infertilitate temporara cu intervale interestruale prelungite care necesita monte repetate multiple. Acest sindrom rezulta din conceptia cu succes si implantare urmata de moarte embrionica timpurie. La aparitia avortului, gestatia se afla de obicei intre 4-6 luni si in general nu este asociat cu retinerea placentei.

Leziunile endometriale care duc la moarte embrionica timpurie in montele repetate constau din endomertrita limfocitica focala si difuza, blanda cu distensie chistica imprastiata a glandelor. Fatul avortat si placenta sunt de obicei autolizate indicand ca moartea s-a produs inainte de expulzarea conceptului. Leziunile placentare nu sunt specifice dar se aseamana celor din bruceloza. Membfranele fetale sunt edematoase, ingrosate si , in unele cazuri, pieloase. Microscopic, apare o infiltratie difuza a stromei cu celule inflamatorii mixte inclusiv histiocite. Cotiledoanele necrotice sunt galbene si au in mare o consistenta masticoasa si sunt necrozate si infiltrate cu neutrofile. Numeroase organisme sunt prezente in celulele epiteliale corionice dar pe cat se cunoaste carbohidratul eritritol sintetizat de aceste celule nu prezinta o influenta trofica asupra Campylobacter cum produce asupra Brucella. Leziunile din fat sunt nespecifice si includ modificarile edematoase obisnuite in cavitatile majore ale corpului si pneumonie purulenta difuza si hepatita necrotica si purulenta focala.

Infectia la oi cu Campylobacter foetus var. intestinalis

C. foetus var. intestinalis este un patogen primar al tractului intestinal la oi care in circumstante adecvate poate provoca si infectii genitale la oi si mult mai rar la vaci. Cand acesta apare la oi provoaca avort intarziat, nastere prematura si nasterea de miei subdezvoltati. Retentia membranelor fetale nu este o consecinta frecventa. C. foetus var. intestinalis este de obicei prezent in bila si tractul intestinal al oilor infectate si se poate extinde hematogen in uterul gravid in timpul bacteremiei. Se transmite in principal prin ingestie. Imunitatea ploate urma ingestiei. In epidemiile naturale intre 5-70% cu o medie de 25% din turma pot avorta sau da nastere unor miei morti sau subdezvoltati. Ca la vite, fetusii sunt adesea edematosi si au pneumonie purulenta si hepatita purulenta focala. Leziunile placentale se aseamana celor din campilobacterioza bovina.

V.   Listerioza

Listeria monocytogenes este un bacil mic gram pozitiv, mobil care poate fi greu de izolat din tesuturile infectate. Traditional, organismul este asociat cu o encefalita la vite oi si capre dar poate invada si uterul gravid si poate provoca avort si nasterea fatului mort. Din motive neintelese este neobisnuit ca ambele manifestari clinice sa apara simultan in aceeasi turma.Avorturile sunt de obicei sporadice dar pot afecta pana la 50% din animalele gravide din turma sau cireada. Ingestia se considera a fi principala cale de transmitere. Avortul in general apare in timpul ultimului trimestru de gestatie dar infectiile dobandite devreme in gestatie pot duce la moarte embrionica timpurie. Fetusii elminati in care nu sunt grav autorizati, prezinta numeroase organisme gram- pozitive in majoritatea organelor. Mama de obicei nu sufera de infectie sistemica, cand avorturile apar devreme dar retentia membranei fetale poate aparea datorita unei metrite usoare. Infectia este indepartata rapid din uterul nongravid. Fetusii infectati tarziu in gestatie pot suferi o nastere anormala si distocie cu metrita severa si septicemie a mamei. Acesti fetusi aproape de termen sau la termen au semne microscopice sau macroscopice de septicemie constand in fose alb-galbui punctiforne de necroza de infalamatie purulenta in ficat si splina. Gram-pozitivi, bacilii pot fi gasiti in leziuni si asta le diferentiaza de cele provocate Brucella sau Campylobacter. Placenta contine si zone de hemoragie, necroza si exudat purulent.

VI.  Avorturile clamidiale la oi si capre

Agentii clamidiali apartinand fie grupului Chlamydia psittaci sau grupului Chlamydia trachomatis, sunt capabile sa produca avorturile la oaie si capra, dar rolul lor ca agenti avorticeni la bovine nu este clar stabilit. La oi acesti agenti sunt responsabili pentru boala numita avortul enzootic al oilor. Boala este caracterizata de avortul tarziu ,nasterea prematura si retentia membranelor fetale. Organismele se presupune ca sunt transmise prin ingestie de tesut contaminat sau exsudate si nu este transmisa veneric. Imunitatea se dezvolta dupa expunerea la infectie, deci avortul apare doar la acele oi care nu au fost expuse anterior. Fetusii avortati si placentele se aseamana in mare cu cele descrise la bruceloza bovina. Cotiledoanele sunt varibil necrotice si acoperite de exsudat in timp ce membranele sunr edematoase, ingrosate si pieloase. Microscopic, celulele epiteliale corionice au corpi de incluziune granulari bazofili, in citoplasma compusa din mase de organisme clamidiale in diferite stadii de dezvoltare, in plus exista adesea vasculita intensa prezenta in membranele corionice edematoase ale placentelor afectate. Fetusii prezinta dovezi microscopice de hiperplazie limforeticulara nespecifica a organelor limfoide.

VII.       Avortul ricketsial la oaie si capra

Coxiela burnetii este un organism ricketsial care provoaca febra Q la om. Organismele provoaca de obicei infectii inaparente clinic la vacile de lapte, oi si capre care servesc ca un rezervor gazda. Infectiile se pot produce prin inhalare de praf contaminat sau prin ingestie de lapte contaminat. Capusele pot perpetua infectia in gazdele animale. Avortul urmeaza expunerii initiale si poate fi endemic in anumite turme. Avorturile se produc in general tarziu in gestatie, iar nasterea de miei subdezvoltati sau iezi se pot intalni in turmele infectate. Placentele expulzate sunt adesea ingrosate, pieloase si acoperite cu un exudat gros. Numere mari de organisme pot fi gasite in celulele epiteliale corionice infectate, in special daca coloratiile special ca Ziehl-Nielsen sau Macchiavello sunt folosite. Inflamatia este in mare limitata in regiunile intercotiledonare ale placentei si este purulenta si necrozanta in caracter. Desi leziunile se aseamana celor vazute in placentita clamidiala, de obicei nu apare vasculita. Fetusii au doar agregate focale de celule mononucleare rare infiltrate in plamani, ficat si rinichi.

VIII.    Avorturile leptospirale la vite si suine

Cateva serotipuri Leptospira interrogans au fost asociate cu avorturi la bovine si suine. Infectiile se produc in general prin ingestie de materiale contaminate sau prin contact direct cu membranele mucoase. In general, avortul se produce tarziu in gestatie si rezulta din infectarea placentei si fetusului. Unii fetusi sunt nascuti morti, in timp ce altii pot fi nascuti vii, dar subdezvoltati. Placentele expulzate sunt edematoase si contin numeroase spirochete in epiteliul corionic care pot fi evidentiate de coloratie argentica. Fetusii avortati contin adesea infiltratii celulare inflamatorii mononucleate focale in rinichi.

IX.          Alte bacterii cauzatoare de avort si de nastere de fetusi morti la bovine

Exista un numar de agenti bacterieni nespecifici care, in circumstante adecvate, pot provoca de asemenea avortul si nasterea de feti morti la bovine. Totusi, in general, nu sunt priviti ca organisme avortigene primare. Acestea incud: Salmonella dublin si Salmonella typhimurium, Haemophilus somnus, Actinomyces pyogenes, E coli, Bcillus spp, Pasteurella spp, Staphylococcus spp, Streptococcus spp.

X.   Cauze bacteriene de avort si nastere de fetusi morti la iepe

Un numar de organisme bacteriene care sunt comun asociate cu conditii septice ale manzului nou nascut pot fi dobandite in utero si in unele cazuri rezulta in avort sau nasterea manzului mort.Acestea in ordinea frecventei de aparitie include: streptococi β-hemolitici, E.coli, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Clepsiella pneumoniae si Actinobacillus equuli. Aceste organisme pot invada uterul gravid pe cale hematogena in timpul septicemiei la iapa sau mai frecvent apar ca infectii ascendente din tractul genital inferior.

XI.          Cauze micotice de avort

Avortul datorat agentilor micotici apare in general sporadic intr-o cireada decat ca epidemie. Aspergillus este cel mai frecvent gen care provoaca avortul micotic la vite si cai urmat de Apsidia, Mucor si Rhizopus spp.. La vite infectia uterului gravid apare pe cale hematogena de obicei prin diseminare a organismului, fie din tractul respirator sau alimentar al mamei in placentom. Frcvent, vacile infectate au ulcere in tractul gastrointestinal colonizat de aceeasi ciuperca gasita in placenta. La iapa, placentita micotica incepe in regiunea "stelei placentare" adica acea portiune a placentei care acopera gura interna a cervixului si deci este privita ca o infectie ascendenta din cervix si vagin. Avortul si nasterile fetusilor morti apar tarziu in gestatie sunt caracterizate de leziuni proeminente in placenta si ocazional in fetus. Placenta este frecvent retinuta. In cazuri avansate la vaca apare o ingrosare pieloasa a placentei implicand atat tesutul cotiledonar cat si cel intercotiledonar. Marginile cotiledoanelor in special sunt ingrosate si au o nuanta de gri. Aceasta ingrosare periferica se datoreaza unei combinatii a infiltratiei celulelor inflamatorii si aderentei portiunilor tesutului necrotic caruncular matern la periferia cotiledoanelor. Numeroase hife micotice pot fi descoperite in tesutul necrotic in special in interiorul sau in jurul vaselor de sange necrotice si trombozate. Acestea sunt cel mai bine evidentiate cu coloratie argentica. In functie de gravitatea infectiei vitelul avortat poate fi mic si subnutrit datorita insuficientei placentale sau bine dezvoltat, cu sau fara leziuni cutanate.

Leziunile sistemice ale fetusului sunt variabile. Leziunile cutanate constau in zone asemanatoare placilor alb-gri reliefate care apar pe cap gat ca si pe alte regiuni corporale. Acestea rezulta in urma infectiei pielii fetale de catre cuperca. Majoritatea vacilor indeparteaza infectia din uter in urma avortului cu exceptia deteriorarilor endometriale grave, fertilitatea nu este afectata permanent.