Circulatia - Tehnici de masurare a tensiunii arteriale

Circulatia

Tehnici de masurare a tensiunii arteriale

Sistemul ciculator este format din inima, vasele sangvine si limfatice care alcatuiesc o unitate functionala coordonata si permanent adaptata nevoilor organismului

Circulatia sanguina este functia prin care se asigura transportul de oxigen si substante nutritive la nivelul celular si transportul de dioxid de carbon si deseuri metabolice,realizandu-se schimburile intre mediul extern si mediul intern

Inima este compusa, din doua atrii si doua ventricule, separate complet prin septurile interatriali si iterventriculari.

Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevazute cu

valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre venticule:stang-valva biscupida si drept     valva triscupida..

Pentru realizarea circulatiei,organismul poseda un aparat cardio-vascular alcatuit dintr-un

q      organ central-cordul

q      organe periferice-vasele sanguine(artere,vene,capilare)

Structura inimii

Inima este alcatuita din tei straturi concentrice: endocard, miocard si epicard.

Endocardul este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se continua cu stratul subendotelial, format din fibre colagene, fibre de reticulina, fibre elastice, rare celule conjuctive si numeroase terminatii nervoase senzitive.

Miocardul este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular in peretele atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule.

Epicardul este o membrana epitelio-conjuctiva subtire ce acopera suprafata cardiaca si constituie foita viscerala a pericardului.

Intre foitele pericardului se gaseste cavitatea pericardica cu olama subtire de lichid, care favorizeaza alunecarea in timpulactivitatii cardiace.

Vascularizatia inimii extrem de bogata este asigurata de cele doua artere coronare care se desprind de la originea aortei si se impart in ramuri care nu se anastomozeaza intre ele.

Obstructia unei coronare sau a ramurilor sale provoaca necroza teritoriului cardiac deservit.

Inervatia extrinseca a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice formand plexul cardiac.

Fibrele simpatice provin din ganglionii paravertebrali cervicali si exercita efecte stimulatoare asupra miocardului si vasodilatatoare coronariene.

Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi, nerveazapredominant nodulii sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea activitatii cordului.

Proprietatile muschiului cardiac

Miocardul din punct de vedere structural este un muschi striat are proprietati comune cu muschii striati, dar si o serie de proprietati caracteristice.

Factorii de independenta

v    Ritmicitatea este proprietatea cordului de a se contracta succesiv ca urmare a impulsurilor-contractiile generate de nodul sinoatrial.

Aceste impulsuri sunt urmarea unor modificari metabolice care au loc in sistemul excitoconductor.

v    Conductibilitatea este proprietatea miocardului in specil a tesutului nodal de a conduce unde de contractie de la nivelul nodului sinoatrial in intreg cordul.

v    Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde printr-o contractie la stimuli adecvati.

v    Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat adecvat.

Inima functioneaza ritmic realizeaza o revolutie cardiaca,ce se repeta intr-un ritm regulat,de 60-80 batai/min prin

v    sistola inima se contracta si pompeaza sangele in aorta si in artera pulmonara

v    diastola-perioada de relaxare a cavitatilor inimii in timpul careia acestea se umplu cu sange.

Sunetele Korotkoff sunt unde acustice auzite prin stetoscop cand presiunea din manseta scade.

Aceste sunete sunt auzite prima data cand presiunea din manseta este egala cu presiunea sistolica si inceteaza sa fie auzite cand presiunea din manseta scade sub presiunea diastolica (presiunea mansetei esteredusa de la o presiune superioara celei sistolice pana la o presiune inferioara presiunii diastolice).

Figura de mai jos prezinta date tipice pentru intensitatile relative ale sunetelor si ale frecventelor fundamentale pe subiecti normali din punct de vedere al tensiunii atunci cand presiunea mansetei a fost diminuata conform tehnicii auditive conventionale.

Exista 5 faze ale sunetelor Korotkoff.

Fiecare faza este caracterizata de volumul si calitatea sunetului auzit.

In figura de mai jos sunt prezentate cele 5 faze, presiunile sistolica / diastolica fiind considerate 120mmHg / 80mmHg.

Cele 5 faze ale sunetelor Korotkoff

I-Sunete clare scurte; II-Sunete murmurate; III-Sunete de lovituri slabe; IV-Sunete inabusite; V-Liniste

Faza 1: Cand presiunea din manseta este ridicata, peste presiunea sistolica, artera este complet obturata, iar sangele nu circula prin ea.

Deci, nu sunt auzite nici sunete cand presiunea depaseste presiunea/tensiunea sistolica.

In momentul in care presiunea din manseta atinge valoarea presiunii sistolice se aude un zgomot intens ascutit (sharp tapping sound).

Cand are valoarea sistolica, presiunea este suficient de mare pentru a forta peretii arterei sa se deschida permitand sangelui sa tasneasca.

Cand presiunea scade la valoarea diastolica, peretii arterelor se inchid din nou.

Faza 2: Aceasta faza este caracterizata de un zgomot fosnitor, determinat de

curgerea turbulenta a sangelui, debitul de sange din artera fiind in crestere.

Uneori, daca manseta este decomprimata prea usor, zgomotele dispar temporar.

Aceasta se intampla cand vasele de sange dedesubtul mansetei devin obstructionate (congested), fiind un semn de hipertensiune.

Congestia dispare, iar zgomotele reapar.

Faza 3: In aceasta faza exista o reincepere a zgomotelor ascutite, tari, similare cu

cele din faza 1.

In acest moment, un debit marit de sange actioneaza asupra peretilor arterei.

Faza 4: In acest moment se produce o atenuare brusca a zgomotului, iar debitul de

sange devine mai putin turbulent.

Acest punct corespunde presiunii/tensiunii diastolice.

Faza 5: In acest moment zgomotele dispar, debitul de sange revine la normal devenind laminar, manseta de presiune este decomprimata complet si este indepartata.

Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin monitorizarea

pulsului(P)

tensiunii arteriale(TA)

In interviul luat,pacientul poate furniza numeroase date si asistenta va trebui sa obtina informatii cat mai complete si se va axa pe :

q      antecedente heredocolaterale-boli ca ateroscleroza,HTA,diabet zaharat,tuberculoza,reumatism,obezitate,dislipidemii

q      antecedente personale-scarlatina,nefrite,

-focare de infectie-amigdalite,afectiuni dentare,sinuzite ce pot declansa reumatismul articular

-HTA,

-afectiuni pulmonare cronice-astmul bronsic,bronsite cronice,sclerozele    pulmonare,scleroemfizemul

-simfize pleurale extinse(alipirea prin aderenta,a doua membrane care in mod normal sunt separate)

-boli endocrine ca hiperfunctii tiroidiene,

-boala Addison(consta din deficienta cortextului suprarenal,insotita de pigmentarea maronie a pielii si de debilitate extrema)

-alimentatie cu carente de proteine,vitamine,minerale,

-consum de alcool,tutun,droguri

2. Factorii de risc in satisfacerea nevoi de a avea o circulatie buna se manifesta prin circulatie inadecvata, care are sursa de dificultate de

ordin fizic -alterarea muschiului cardiac, alterarea peretilor arteriali, alterarea debitului cardiac sau supraincarcarea inimi sau obstructiile arteriale

varsta -TA si P variaza in functie de varsta si dezvoltarea individului

psihologic -anxietate, stres, situatii de criza, alimentatia, sedentarismul, emotiile,cresc frecventa P si TA

factorii sociali- mediul-caldura,frigul,umiditatea

-starea materiala

somnul-in timpul somnului organismul isi reduce necesitatile energetice,TA,P scad

activitatea fizica modifica valorile TA si P.

Manifestari de dependenta:in circulatia inadecvata

Tegumente modificate

• reci, palide din cauza irigerii insuficient
• cianotice-coloratia este violacee a unghiilor,buzelor,lobulurechii

Modificari de frecventa pulsului

• Tahicardie-creste frecventa pulsului
• Bradicardie-scade frecventa pulsului

Modificari de volum ale pulsului

• Puls filiform,cu volum foarte redus,abia perceptibil
• Puls asimetric cu volum diferit al pulsului la artere simetrice

Modificari de ritm-

• Puls aritmic-pauze inegale intre pulsatii
• Puls dicrot -se percep 2 pulsatii.una puternica si alta slaba,urmata de pauza

Modificari de TA

Hipertensiunea arteriala

Hipotensiunea arteriala

Aritmii cardiace, ,

Hipoxia cantitatea redusa de oxygen

Hypoxemia-continut insufficient de oxygen in sange

Asistenta trebuie sa efectueze ingrijiri autonome si delegate :

Educarea pacientului

q      sa cunoasca si sa aplice diferite tehnici,sa depisteze semnele unor complicatii

q      sa asigure conditii de mediu-saloanele sa fie luminoase,aerisite cu umiditate adecvata

q      inlaturarea tuturor zgomotelor ce constituie sursa de tensiune nervoasa

q      paturile sa fie comode,compuse din 3-4 bucati articulare pentru a realiza pozitii corespunzatoare conform cerintei afectiunii

q      mobilizarea in pat poate fi efectuata numai la indicatia medicului(IM recent)

q      masajul extremitatilor,miscari pasive sau active pentru activarea circulatiei periferice

q      igiena corporala se va asigura prin toaleta partiala la pat,fara traumatizarea sau sa oboseasca pacientul

q      asigurarea regimului dietetic ce trebuie sa cuprinda aport caloric corespunzator,vitamine si saruri minerale

q      supravegherea tranzitului intestinal si diureza

q      recoltarea de sange pentru examene de laborator-hemoleucograma,V.S.H,probe de coagulare,fibrinogen,lipide,colesterol,trigliceride,HDL,LDL

q      administrarea medicatiei recomandate de medic trebuie facuta cu punctualitate pentru a nu provoca emotii pacientului

q      administrarea de nitroglicerina in caz de urgenta pana la venirea medicului

q      sesizarea in caz de supradozare sau efectul nefavorabil al unor medicamente(inapetenta,greturi bradicardie,tahicardie)

q      asigurarea repausului psihic si fizic

q      instruirea pacientului asupra

modului de viata,

a alimentelor permise si interzise,

cate ore sa se odihneasca,

ce fel de eforturi poate sa execute,

administrarea medicamentelor,

prezentare la controlul medical

Aparate pentru masurarea indirecta a presiunii/ tensiunii arteriale

Aparatele utilizate pentru masurarea indirecta a presiunii/tensiunii     arteriale sunt cunoscute sub denumirea de sfigmomanometre.

Un sfigmomanometru este format dintr-o manseta de presiune, o pompa de mana din cauciuc, prevazuta cu o supapa de reglare, un manometru mecanic (cu mercur sau aneroid) si conducte flexibile de legatura.

Un astfel de sfigmomanometru, combinat cu un stetoscop, masoara presiunea arteriala prin metoda ascultatorie.

Aceasta metoda este simpla si frecvent utilizata in clinici.

Aparatele pentru masurarea indirecta a presiunii sangelui au diferite variante constructive, de la cele mecanice, clasice, la cele electronice sau pentru monitorizarea presiunii arteriale.

Sfigmomanometrul cu mercur consta dintr-un manometru cu mercur, o manseta de presiune, o pompa(para) de mana, din cauciuc, cu o supapa de reglare a presiunii si un stetoscop pentru ascultarea zgomotelor Korotkoff.

Tensiometru cu mercur M5 fabricatie Kawe - Germania

Sfigmomanometrul aneroid este asemanator sfigmomanometrului cu mercur, cu deosebirea ca manometrul este aneroid si nu cu mercur.

Manometrul aneroid poate fi montat pe masa sau atasat pompei de cauciuc.

Tensiometru mecanic cu manometru aneroid si stetoscop

Tensiometru mecanic Fazzini

Aparatele pentru masurarea presiunii/tensiunii arteriale pot fi semiautomate sau automate, dupa cum pompa de mana este inlocuita cu una automata, electrica, manometrul este inlocuit cu un traductor de presiune, stetoscopul este inlocuit cu un microfon, etc.

Masurarea presiunii poate fi realizata printr-o comanda manuala sau automat, la intervale de timp prestabilite.

De asemenea, valorile inregistrate pot fi memorate si prelucrate ulterior.

Dispozitivele semiautomate includ un monitor electronic cu un senzor de presiune, un afisaj digital, o manseta de presiune si o pompa de mana, din cauciuc.

Presiunea este crescuta manual cu ajutorul pompei de cauciuc.

Dispozitivul decomprima automat manseta si afiseaza valorile presiunilor sistolica si diastolica. De asemenea, poate fi afisat si pulsul.

Aceste dispozitive sunt alimentate cu baterii si utilizeaza tehnica oscilometrica.

Sunt compacte, portabile, avand greutate mica.

Sunt utilizate in special la domiciliul pacientului, dar nu sunt recomandate celor care au

aritmii.

Monitor de presiune semiautomat digital

Dispozitivele automate includ un monitor electronic cu un senzor de presiune, un afisaj digital, o manseta de presiune.

Presiunea din manseta este crecuta cu o pompa electrica.

Aceste dispozitive pot avea un sistem de ridicare a presiunii setat de /asistent pacient sau automat (presiunea este ridicata cu 30 mmHg peste presiunea sisteolica estimata).

In timpul functionarii, dispozitivul creste si scade automat presiunea din maseta si

afiseaza valorile sistolica si diastolica, precum si pulsul.

De asemenea, pot avea facilitati de memorare a ultimei masurari sau pana la ultimele 10 citiri.

Aceste dispozitive sunt alimentate cu baterii si utilizeaza tehnica oscilometrica.

Dispozitivele pentru incheietura mainii includ un monitor electronic cu un senzor de presiune, o pompa electrica, o manseta de presiune pentru mana.

Dispozitivul insusi poate fi pozitionat pe mana.

Functionarea este asemanatoare cu cea a dispozitivelor automate.

Utilizeaza tehnica oscilometrica.

De preferat, aparatul este pozitionat pe mana stanga.

Pozitionarea dispozitivului de masurare a tensiunii

Dispozitivele pentru deget includ monitorul electronic si manseta pentru deget, sau pot fi fixate pe deget.

Utilizeaza una din metodele oscilometrica, pulse-wave sau pletismografica.

Monitoarele pentru masurarea ambulatorie a presiunii sangelui includ manseta pentru brat si monitorul electronic cu senzorul de presiune, precum si o pompa electrica atasata la centura pacientului.

Dispozitivul este programat sa inregistreze presiunea sangelui pacientului timp de peste 24 ore, in conditii de activitate normala si sa memoreze datele pentru prelucrari ulterioare.

Aceste dispozitive sunt alimentate cu baterii si utilizeaza tehnica oscilometrica si ascultatorie.

Stetoscopul este un dispozitiv medical acustic utilizat in metodele ascultatorii, pentru a inregistra (asculta) sunetele interne in corpul uman.

Metodele ascultatorii sunt utilizate pentru examinarea sistemului cardiovascular (sunetele inimii, curgerea sangelui prin artere si vene), sistemului respirator (respiratia, sunetele plamanilor), precum si sistemului gastrointestinal (sunetele intestinelor).

Stetoscpul acustic- este cel mai cunoscut,opereaza pe baza transmiterii sunetului de la capsula,prin tuburi cu aer pana la urechea celui care asculta.

Capsula de obicei din 2 fete pentru inregistrarea sunetelor,o diafragma(disc de plastic) sau clopot(cupa scabita).

Cand diafragma este pozitionata pe pacient,sunetele corpului vibreaza diafragma,cead unde de presiune acustica care parcurg tubul spre urechea celui care asculta.

Cand clopotelul este plasat pe pacient,vibratiile pielii produc unde de presiune acustica care se deplaseaza apre urechea celui care asculta.

Clopotul transmite sunete de frecventa joasa,pe cand diafragma transmite sunete de frecventa mai mare.

Clopotul traditional si diafragma sunt incorporate intr-o capsula duala care permite

Stetoscop acustic

ascultarea atat a sunetelor de joasa frecventa, cat si a celor de inalta frecventa.

Stetoscopul electronic este utilizat pentru inregistrarea sunetelor inimii si plamanilor. Aparatul detecteaza sunetele utilizand un sensor care amplifica semnalul, obtinand astfel o reproducere a sunetului mai buna decat in cazul stetoscopului traditional.

Stetoscopul electronic poate fi utilizat cu orice sistem de achizitii de date pentru a afisa si inregistra in timp real fonocardiograma.

Se recomanda aplicarea stetoscopului direct pe piele.

Daca stetoscopul este aplicat peste imbracaminte, semnalul este satisfacator, dar mai slab ca in cazul aplicarii direct pe piele.

Pornirea aparatului se realizeaza prin apasarea unui buton on/off.

In dotarea aparatului exista un timer care opreste automat aparatul dupa 3 minute, pentru conservarea bateriilor.

Stetoscopul este prevazut cu trei domenii de frecvente:

inalte pentru masurari pulmonare;

medii pentru domeniul larg de masurari;

joase pentru masurari cardiologice.

Stetoscop electronic

Tehnica de masurarea tensiunii arteriale.

Scop-evaluarea functiei cardio-vasculare (forta de contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor)

          Materiale necesare:   

-         aparat pentru masurarea tensiunii arteriale

-         cu mercur Riva-Roci

-         cu manometru

-         oscilometru Pachon

-         stetoscop biauricular

-         tampon de vata

-         alcool

-         creion rosu

Interventiile asistentei:

a)          pentru metoda auscultatorie

-         pregatirea psihica a pacientului

-         asigurarea repaosului fizic si psihic timp de 15 minute

-         spalarea pe maini

Tehnica de masurare este urmatoarea:

persoana trebuie sa nu stea in picioare, bratul trebuie flectat si pozitionat pe o masa, la nivelul inimii.

se aplica manseta aparatului (latimea mansetei trebuie sa fie de cel putin 12 cm) in jurul antebratului, astfel incat marginea ei inferioara sa fie situata la aproximativ 2-3 cm deasupra plicii cotului, direct pe piele si nu peste lenjerie; dimensiunile masetei trebuie sa fie adecvate dimensiunilor mainii pacientului;

se repereaza prin palpare artera humerala in plica cotului si se aplica stetoscopul in apropierea tensiometrului, si nu sub acesta;

se ridica presiunea din manseta fixata pe antebrat, prin pompare cu pompa de cauciuc, cu 30-40 mmHg (valoare superioara presiunii sistolice din artera brahiala) peste cea la care dispare pulsul radial;

se decomprima progresiv manseta aparatului, prin deschiderea supapei de evacuare si se asculta cu un stetoscop.

Momentul in care se aude in stetoscop primul zgomot marcheaza presiunea/tensiunea sistolica, iar momentul in care zgomotele nu se mai aud marcheaza presiunea/tensiunea diastolica.

Pentru valorile presiunii din manseta superioare presiunii sistolice, artera brahiala este obturata si nu se aud zgomote.

Cand presiunea din manseta scade putin sub presiunea sistolica, sangele tasneste prin segmentul de artera comprimat, peretele arterei incepe sa vibreze datorita curgerii turbulente a sangelui, iar la stetoscop se aude un zgomot discret.

Valoarea presiunii corespunzatoare acestui zgomot este presiunea sistolica.

La scaderea in continuare a presiunii din manseta, zgomotele cresc in intensitate, apoi se transforma in sufluri din ce in ce mai puternice.

La un moment dat, zgomotele devin surde, apoi dispar.

Valoarea presiunii corespunzatoare disparatiei zgomotelor este presiunea diastolica.

Zgomotele (sunetele) inregistrate cu ajutorul stetoscopului sunt numite zgomote Korotkoff.

Masurarea TA se face atat in clino- cat si in ortostatism, la ambele brate, repetat de 2-3 ori, pentru inlaturarea erorilor date de reactivitatea vasomotorie datorata anxietatii.

-         se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur,se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatiul rezultat

-         in alte documente medicale se inregistreaza cifric:   

Ex. TA max. = 150 mmHg

      TA min. = 75 mmHg

Se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool 

b)         pentru metoda palpatorie

-         determinarea se face prin palparea arterei radiale

-         nu se foloseste stetoscopul biauricular

-         etapele sunt identice metodei auscultatorii

-         are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare

c)         metoda oscilometrica

-         manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului

-         manometrul ve fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea

-         masuratoarea va fi precedata de linistirea pacientului

-         in caz de suspiciune, se repeta masuratoarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului

-         la indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele brate 

Metoda oscilometrica apreciaza PA prin inregistrarea vibratiilor peretilor unei artere comprimate de un manson pneumatic, la trecerea sangelui.

Se utilizeaza oscilometrul Pachon

M C

ARTERA

R

Reprezentarea schematica a oscilometrului Pachon; prin intermediul unui robinet (R), mansonul pneumatic (m) este pus in legatura, fie cu un manometru (M), fie cu o capsula cu pereti subtiri (C), care masoara vibratiile aerului din manson. Amplitudinea acestor vibratii este inregistrata pe scala aparatului in unitati Pachon.

Tehnica de masurare este urmatoarea:

- manseta oscilometrului se aplica in jurul segmentului de membru studiat.

- se ridica presiunea din manseta, la o valoare care depaseste cu 10-20 mm Hg presiunea arteriala sistolica.

- se decomprima lent, urmarind oscilatiile acului, care devin din ce in ce mai ample, pana ce ating un maxim, care reprezinta indicele oscilometric; in continuare, amplitudinea lor scade, pana la totala disparitie.

Debutul oscilatiilor corespunde presiunii arteriale sistolice, amplitudinea lor maxima, presiunii arteriale medii, iar disparitia lor presiunii arteriale diastolice.spira retragae va limita timpul

Valorile normale ale indicelui oscilometric sunt:

- la nivelul coapsei ≥ 5

- in 1/3 superioara a gambei ≥ 3

- in 1/3 inferioara a gambei ≥ 2

- la nivelul bratului ≥ 3

S

TENSIUNEA ARTERIALA    

Ziua

Zile de boala

1

2

3

4

5

6

7

D

R

TA

P

T

D

S

D

S

D

S

D

S

D

S

D

S

D

S

Evaluarea pulsului

Tehnicile de diagnostic biomedical neinvazive contribuie la evaluarea pacientilor cu deficiente venoase si arteriale, cu un factor minim de risc.

In anumite cazuri, poate prezenta interes pulsul si nu valorile presiunii/tensiunii sangelui in diferite zone din corp.

Pulsul    este o succesiune regulata a expansiunilor arteriale sistolice(corespunzand fiecarei contractii a ventriculului stang)datorate transmiterii centrifuge,prin unda pulsului si este perceputa sub forma de miscari ritmice si intensitate moderata.

Unda pulsatila- ia nastere ca urmare a destinderii peretilor arteriali sincron cu sistola ventriculara prin masa sanguina evacuata din aorta si ventriculul stang ,care se propaga prin artere cu o viteza de 4-5 m/s, de aproximativ 10 ori mai repede decat viteza sangelui.

Caracteristice pulsului -amplitudine, viteza, frecventa-depind de frecventa si ritmul cardiac, de debitul sistolic, de elasticitatea peretilor vaselor de sange, de presiunea si viteza sangelui.

Locul de masurare-oricare artera accesibila palparii,care poate fi comprimata pe un plan osos    

La membrele superioare

pulsul arterei brahiale-prin compresiunea arterei medial de insertia ulnara a bicepsului-continuarea arterei axilare prin partea interioara a bratului

pulsul arterei radiale- in santul radialei sau ,,tabachera anatomica''(la articulatia pumnului)   

pulsul apical sub apex(sub mamelon)

pulsul arterei carotide -artera carotida(regiunea cervicala)-se palpeaza la nivelul gatului,in spatiul format intre marginea anterioara a muschiului sterno-cleido-mastoidian si laringe pe partea dreapta sau partea stanga,niciodata simultan.

   

pulsul arterei temporale superficiale-artera temporala superficiala(tampla)-se palpeaza desupra si in afara unghiului temporal al fantei palpebrale si la o distanta 3-4cm de aceasta

La membrele inferioare

pulsul arterei poplitee-artera poplitee se palpeaza cu genunchiul usor flectat(partea posterioara a articulatiei genunchiului)

pulsul arterei femurale-artera femurala(la plica inghinala)-se palpeaza in partea superioara a triunghiului Scarpa,sub arcada cururala.

Se poate repera mai usor daca se ridica soldul cu o perna.

pulsul arterei pedioase-artera pedioasa-se va palpa pe fata dorsala a piciorului,deasupra primului spatiu intermetatarsian pe traiectoria arterei

pulsul arterei tibiale-artera tibiala posterioara- se va palpa in spatele maleolei interne(lateral de glezna)

Surse de dificultate care influenteaza pulsul

Manifestari de independenta-frecventa,ritmicitate,amplitudine,celeritate,tensiune pulsului,coloratia tegumentelor

Frecventa- numarul pulsatiile timp de un minut; cu rare exceptii este egala cu frecventa contractiilor cardiace, fiind cuprinsa intre 60-90/min.

Ritmicitate reprezinta intervalul dintre doua pulsatii succesive prin cursivitate,regularitate si pauze.

Amplitudinea(volumul)-este forta cu care volumul de sange propulsat loveste peretele arterei si depinde de locul unde masuram,cu cat ne indepartam de inima este mai redus.

Tensiunea-este forta de contractie a inimii necesara pentru comprimarea arterei in timpul masurarii pulsatiilor .

Celeritatea sau viteza indica rapiditatea cu care apare si dispare unda pulsatila arteriala si este determinata de elasticitatea, tromboza/stenoza vaselor arteriale,afectiuni cardiace

Coloratia tegumentelor-coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor si tegumente calde

Manifestari de dependenta exprima o afectare severa a contractilitatii miocardului

Frecventa

• frecventa pulsului poate fi lenta sau rapida -normal coincide cu frecventa sistolei ventriculare
• inegal inechidistant si inechipotent-in fibrilatia arteriala
• fiziologic respiratia determina frecventa pulsului
• variaza fiziologic dupa sex,varsta,inaltime,greutate si efort
• inaltimea pacientului-cel inalt are puls rar.
• in pozitia decubit dorsal frecventa este mai scazuta
• in pozitia ortostatica frecventa este mai ridicata
• odihna-in timpul somnului frecventa scade

Variatii fiziologice si patologice-pulsul se poate percepe ca:

q      puls accelerat sau tahicardie(puls frequentus), -creste numarul pulsatiilor si poate fi intre100-200/min

Fiziologic se inregistreaza in urma unui

-efort fizic,

-stari emotionale,

-traume psihice

Patologic se inregistreaza in

-afectiuni cardiace-miocardita,colaps circulator,dezechilibru hormonal

-pierderi masive sanguine-hemoragii,accidente vasculare cerebrale

-hipertermie-cresterea temperaturii

-puseuri paroxistice-tahicardie paroxistica-crize recurente caracterizate de batai rapide

q      puls    scazut sau bradicardic(puls rarus)-numarul pulsatiilor scazut sub 60-40 batai/min.

Patologic se inregistreaza in

-hipertensiune intracraniana-hemoragie cerebrala,tumori cerebrale,meningita

-miocardite acute,intoxicatie cu tonicardiace(digitala),hipoxie cardiaca

-hipoxie cerebrala-deficit de oxigenare cerebrala cu pierderea de constienta si crize convulsive

Amplitudinea

• -puls filiform-amplitudine mica,slab batut,usor perceptibil(soc,hipotensiune)
• -puls alternant- se caracterizeaza printr-un puls regulat ca ritm si cu o amplitudine alternanta a undelor: dupa fiecare pulsatie normala, urmeaza una mai slaba si mai mica ca volum.
• -puls in galop-exista o mica diferenta intre batai(hemoragii)
• -puls bigminat-a doua unda apare la un interval mai scurt si de amplitudine mai mica(extrasistole)
• -puls paradoxal-frecventa pulsului scade la inspir si creste la expir

Se va supraveghea distanta de succesiune,volumul,intensitatea si regularitatea aritmiei

Se distinge un

q      puls amplu (puls magnus), care izbeste cu forta degetul

q      puls mic (puls parvus), slab perceptibil-in caz de puls cu amplitudine mica se va palpa comparativ la ambele parti ale corpului,pentru evaluare comparativa(puls simetric/asimetric)

Ex.-volumul al pulsului radial este marit fata de pulsul pedios(membrele inferioare).

Depinde de

-integritatea functionala cardiaca

-calibrul vaselor ce poate prezenta

-tromboza-formarea unui trombus(cheag de sange in artera,vena,capilare)

-stenoza-ingustarea unui vas de sange

-tumori pe traiectul vaselor

Ritmicitatea

Aritmia poate fi intermitenta cand pe un fond de ritm regulat intervin unele neregularitati izolate sau absoluta

Pulsul poate fi

q      puls ritmic sau puls regulat (puls regularis) -intensitatea si pauzele dintre pulsatii sunt egale,dar nu este o regula

q      fara catalogare patologica

-in expir frecventa poate sa scada

-in inspir frecventa poate creste

q      puls aritmic sau puls neregulat (puls iregularis) -undele pulsatiilor si pauzele sunt inegale.

Fiziologic

-aritmie ocazionala-din cauza unei emotii,

Tensiunea

Valoarea tensiunii pulsului depinde de hipo/hipertrofia ventriculului stang care determina cresterea/scaderea cantitatii sanguine impinsa in artere prin forta contractiei inimii.

Se distinge

• -este dur (puls durus), greu comprimabil in afectiunile insotite de hipertrofia ventriculului stang
• -este moale(puls mollis), usor depresibil,cand scade forta de contractie a inimii-afectiuni insotite de hipotrofia ventriculului stang.

Celeritatea sau viteza

Pulsul celer este considerat atunci cand unda pulsatila apare si dispare cu rapiditate

Pulsul tardus este     un puls care se palpeaza un timp mai indelungat, deoarece distensia arterei se face cu intarziere

Pulsul poate fi

• pulsul 'celer et magnus' (Corrigan) este un puls cu amplitudine mare si viteza de ascensiune si mai ales de coborare crescuta.

Este caracteristic insuficientei aortice cardiace(insuficienta aortica)

• -pulsul tardus et parvus-unda pulsatila are o durata mai lunga,amplitudine mica,este determinata de elasticitatea vaselor arteriale cand exista un obstacol in calea sangelui,

Ex.arterioscleroza vasculara,stenoza aortica)

• -deficitul de puls desemneaza diferenta dintre frecventa ventriculara si numarul pulsatiilor radiale.

Ex.fibrilatia atriala cu frecventa ventriculara rapida, cand nu toate contractiile cardiace sunt eficiente, unele neputandu-se transmite la periferie

Tehnica de masurarea pulsului.

          Scop -evaluarea functiei cardio-vasculare.

Materiale necesare:

-         ceas cu secundar

-         creion rosu

Interventia asistentei:

spalarea pe maini

-         pregatirea psihica a pacientului

-         asigurarea repaosului fizic si psihic pentru 10-15 min. inainte de numaratoare , intrucat un efort sau o emotie oarecare , in timpul sau inaintea luarii pulsului , ar putea modifica valorile reale

Reperarea arterei

-         pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv , in limbajul cotidian , prin puls se intelege pulsul arterei radiale .

bratul pacientului trebuie sa fie sprijinit , pentru ca muschiul antebratului sa se relaxeze .

se repereaza santul radial ( denumit si santul pulsului) pe extremitatea distala a antebratului , in continuarea policelui(in apropierea marginii externe a fetei anterioare a antebratului dam de un sant marginit de tendoanele muschilor flexor radial al corpului si brahioradialul in profunzimea caruia se gaseste artera radiala)

- palparea pulsului se face cu varful degetelor inelar , mediu si index de la mana dreapta .

dupa ce s-a reperat santul se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial (echivalenta , aproximativ , cu presiunea din interiorul vasului) cu cele trei degete palpatoare , pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulslui si se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei

Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui , cu care se imbratiseaza antebratul la nivelul respectiv .
Uneori artera radiala prezinta anomalii de pozitie si nu va fi gasita in santul pulsului .

In aceste cazuri , ea va fi cautata in tabachera anatomica

-         numararea pulsatiilor timp de un minut

-         consemnarea valorii obtinute se va face pe foaia de temperatura in cadrul rubricii ce-i este rezervata,tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru pulsatii

-         unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, se obtine curba pulsului
La cererea medicului sau in scop de orientare , luarea pulsului se poate efectua si de mai multe ori .

La luarea pulsului se va tine cont de : frecventa , ritmicitate , volum , tensiune si claritate

-         consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si a caracteristicilor pulsului

P_D = 80 /min

P_S = 90 /min       pentru un puls regulat

Pulsul poate fi inregistrat si pe cale instrumentala .
In unele institutii exista aparate speciale pentru inregistrarea grafica continua a pulsului .

Dintre acestea , unele receptioneaza pulsul prin intermediul unei mansete , il inregisteraza electronic si il transmite pe un cadran .

Exista aparate care inregistreaza concomitent cu frecventa pulsului si tensiunea medie , iar cardiotahimetrul sesizeaza personalul medical prin semnale acustice si luminoase asupra modificarilor pulsului .

PULSUL

Ziua

Zile de boala

1

2

3

4

5

6

7

D

R

TA

P

T

D

S

D

S

D

S

D

S

D

S

D

S

D

S

Alte tehnici

Determinarea pulsului arterial se poate face prin pletismografie.

Pletismografia masoara variatiile volumului unui segment anatomic (un organ anatomic, tesuturi) sau ale intregului corp datorate modificarii debitului sanguin (in raport cu regimul sistolo- diastolic de curgere a sangelui prin acel segment).

Variatiile de volum rezulta de obicei din fluctuatiile cantitatii de sange sau de aer continute in segmentul anatomic investigat.

Pletismografia poate fi folosita pentru detectarea modificarilor volumului pulsului la nivelul extremitatilor membrelor (degete).

Fotopletismografia (Photo-PlethysmoGraphy PPG) se bazeaza pe detectarea variatiei opacitatii tesuturilor care se modifica o data cu unda de presiune, cu ajutorul unui element fotoelectric, sau altfel spus pe determinarea proprietatilor optice ale suprafetei de piele considerate.

Traductorul fotopletismografic prezinta o sursa de lumina monocromatica si o celula fotoelectrica.

Fascicolul luminos strabate pielea si este absorbit partial de hemoglobina din masa de sange circulant sub-cutanat.

Sangele fiind mai opac decat tesuturile inconjuratoare atenueaza lumina reflectata in proportie mai mare.

Intensitatea luminii reflectate se modifica in functie de densitatea tesutului.

Masurarea este localizata la nivelul microvascular al stratului cutanat de sub electrod. Fractiunea neabsorbita va ajunge prin transmisie sau reflexie la celula fotoelectrica, si functie de cantitatea de lumina primita celula produce un curent care va fi amplificat si inscris grafic (fotopletismograma).

Variatiile sistolo-diastolice de flux sanguin din reteaua cutanata, determina variatii echivalente ale curentului, iar forma graficului va fi similara cu a pulsului arterial.

Unda pulsului normala are o panta anacrota abrupta, un varf ascutit si o unda dicrota care este concava la baza.

Cu ajutorul fotopletismografiei se pot determina parametri necesari pentru diagnosticarea bolilor vasculare periferice: forma undei de puls, amplitudinea si frecventa undelor componente.

Undele de puls sunt atenuate in prezenta bolilor arteriale ocluzive.

Obstructia arteriala determina deprimarea undei cu o panta lina, un varf rotunjit si pierderea undei dicrote (partea concava devine convexa).

   

Masurarea presiunii sangelui periferic utilizand fotopletismografia