Deficiente ale aparatului digestiv

DEFICIENTE ALE APARATULUI DIGESTIV

As. med va respecta etapele clasice ale procesului de nursing urmarind stabilirea istoricului suferintei actuale, identificarea semnelor si simptomelor specifice si interpretarea rezultatelor investigatiilor clinice si paraclinice.

Ÿ Prin analiza si sinteza datelor colectate as. med. va identifica problemele actuale sau potentiale ale pacientului, stabilind diagnosticul de nursing pe baza caruia va intocmi planul de ingrijire.

Ÿ Prin discutia cu pacientul asistentul va urmari identificarea datei si modul de debut al suferintei actuale, cu precizarea simptomelor digestive si a evolutiei acestora in timp.

Ÿ Multe din simptomele digestive sunt manifestari secundare ale unor boli extradigestive sau pot fi rezultatul unui regim de viata si munca inadecvat.

Ÿ Anamneza va fi folosita pt. a obtine informatii cu privire la obiceiurile alimentare, consumul excesiv de substante toxice (alcool, tutun) si stilul de viata necorespunzator.

Manifestari F ANOREXIA – manif.clinica caract. prin pierderea senzatiei de foame si a apetitului F foamea – fen. elementar prin care se asigura refacerea pierderilor energetice, calorice structurale ale organismului F apetit – fen. elementar, senzorial-olfactiv urmarind satisfacerea gustativa si nu neaparat nevoia organica de a manca. Anorexia poate fi Ÿ totala (inapetenta) Ÿ selectiva Ÿ conditionata Ÿ totala

Cauze F af. digestive organice (ulcer, gastrita, hepatita) F infectii acute si cronice F inf. toxice exogene si endogene F boli psihice F stari fiziologice particulare (sarcina)

DISFAGIA: dificultatea de a inghiti descrisa frecvent ca senzatia de incetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian (simptom caracteristic si comun al suferintelor esofagiene).

Ÿ Poate aparea prin perturbarea mecanismului neuromuscular de control al deglutitiei sau prin modificari organice si functionale ale esofagului.

Ÿ De obicei apare in contextul clinic sever al neoplasmului gastric, cand bolnavul descrie initial dificultatea la deglutitie pt. solide, caulterior aceasta sa apara si la ingestia de alimente semisolide sau chiar lichide.

GREATA: senzatia dezagreabila asociata cu repulsia fata de alimente, precedata de anorexie si urmata de varsaturi

Cauze F af. neurologice F af. ale ap. digestiv F af. cardiovasculare, renale Ÿ sarcina Ÿ anumite medicamente sau subst. toxice

VARSATURILE: evacuarea in exterior pe gura a continutului gastric si intestinal

Cauze F af. digestive, neurologice, psihice, ORL  F sarcina F boli metabolice si endocrine F infarct miocardic F unele medicamente F infectii acute

Asistenta medicala va identifica Ÿ momentul aparitiei varsaturilor in raport cu actul alimentar Ÿ aspectul lichidului de varsatura Ÿ consecintele asupra starii pacientului Ÿ frecventa acestora.

DUREREA ABDOMINALA: una din manifestarile clinice cele mai frecvente ale patologiei abdominale, neavand intotdeauna legatura cu tubul digestiv.

Cauze

Ÿ durerea acuta F apendicita acuta F ulcer gastric si duodenal perforat F colica biliara F ocluzie intestinala F pancreatita acuta

Ÿ durerea cronica ce dateaza de ani de zile denota fie o severitate redusa, fie o toleranta individuala crescuta si apare de regula in contextul unei tulburari functionale

In evaluarea unui pacient cu dureri abdominale as. med. va urmari Ÿ momentul aparitiei Ÿ modul de instalare Ÿ evolutia Ÿ localizarea si iradierea Ÿ factorii ce o amelioreaza sau o agraveaza Ÿ fenomene asociate

HEMORAGII DIGESTIVE

Ÿ HDS – pierderea de sange la nivelul tubului digestiv superior, manifestat prin hematemeza si melena sau sindrom anemic in cazul hemoragiilor oculte.

Ÿ Hematemeza – exteriorizarea prin varsatura a hemoragiei produse la nivelul t. dig superior. saangele eliminat poate fi rosu, ros-brun cu cheaguri sau tip „zat de cafea”, modificarile depinzand de timpul cat a stagnat in stomac si de prezenta HCl.

Ÿ Melena – exteriorizarea prin scaun a hemoragiei digestive, sub forma clasica de scaune negre moi, lucioase ca pacura

Ÿ Rectoragie (hematochezie) – pierderea de sange, putin sau deloc modificat, pe cale rectala.

EXAMENUL FIZIC OBIECTIV

1. Inspectia poate evidentia: Ÿ tipul cinstitutional (astenic in UG) Ÿ starea de nutritie ( in greutate in neoplasm) Ÿ aspectul si culoarea tegumentelor Ÿ aspectul abdomenului

2. Palparea abdominala ofera informatii cu privire la posibile af. abdominale. Prin aceasta se apreciaza gradul de sensibilitate al unor puncte dureroase abd., foarte utile pt. diagnostic

3. Percutia abd. poate da sonoritate normala, hipersonoritate sau motilitate

4. Auscultatia abd: Ÿ se percep zgomote intestinale date de activitatea peristaltica Ÿ absenta lor poate aparea in ocluzia intestinala

EXPLORARI PARACLINICE ALE AP. DIGESTIV includ tehnici complexe RTG si Eco, endoscopice ce pot implica folosirea unor substante de contrast

Rx gastro-intestinala: se ef. dupa F unei subst. de contrast pe cale orala sau rectala

Materiale necesare: sulfat de bariu 150g, 1 cana, apa, lingura de lemn, ulei de parafina

Pregatirea pacientului Ÿ se anunta pacientul cu 2 zile inainte, explicandu-i necesitatea tehnicii si importanta ei pt. diagnostic Ÿ se anunta sa nu manance si sa nu fumeze in dimineata zilei de examinare Ÿ cu 1-2 zile inainte de ex. i se admin. un reg. alimentar neflatuent si usor digerabil (supe, paine prajita, oua, unt, fainoase, lapte) Ÿ seara in ajunul examinarii i se efectueaza o clisma evacuatoare Ÿ dimineata la serviciul RTG, dupa ce si-a dezbracat toracele, pacientul este condus dupa ecran unde i se da cana cu sulfat Ÿ la comanda medicului pacientul va inghiti substanta Ÿ dupa tehnica i se administreaza 1 lingura de ulei de parafina si este informat ca va avea scaunul colorat in alb Ÿ dupa examinare este ajutat sa se imbrace si este condus la pat Ÿ este readus la serviciul RTG dupa 2-8h si 24h pt. a se urmari sub ecran evacuarea stomacului si umplerea intestinelor pacientului Ÿ la 2h de la inceputul examinarii pacientul poate sa manance Ÿ dupa tehnica i se F 1 lingura de ulei de parafina si este informat ca va avea scaunul colorat in alb

Ex. RTG al colonului: irigoscopie (ex. RTG al colonului prin umplerea pe cale rectala cu subst. de contrast)

Materiale necesare: ca la clisma (mat. de protectie, irigator, t. renala, ulei, cas. cu tamp), purgative, subst. de contrast 300-500g in 1-1,5l apa, sort de protectie

Pregatirea pacientului Ÿ cu 2-3 zile inainte F un regim de crutare, neiritant, nefermentabil si neflatuent (br. de vaci, smantana, oua fierte, carne slaba fiearta, orez fiert, paine uscata) Ÿ cu 1 zi inaintea ex. F un regim semilichid cu piureuri Ÿ dupa masa se ef. o clisma evacuatoare si i se dau 2 linguri de ulei de ricin Ÿ va fi condus la serv. RTG unde i se ef. clisma baritata si se intrerupe ori de cate ori apaer senzatia de defecare Ÿ cand bariul a ajuns la nivelul cecului se intrerupe introducerea substantei Ÿ medicul ef. radiografia Ÿ dupa ex. se solicita pacientului sa elimine subst. de contrast iar daca nu reuseste i se face o clisma evacuatoare Ÿ se ef. toaleta reg. perianale, apoi este ajutat sa de imbrace si este instalat comod in pat.