Disciplina: neurologie - teste grila

DISCIPLINA:   NEUROLOGIE

1. Apreciati manifestarile clinice din sindromul de hipertensiune intracraniana (HIC) :

a)     cefalee

b)     staza papilara

c)      varsaturi in jet

d)     hemianopsie laterala homonima

e)     tulburari psihice                                               R : 1 a, b, c

2. AIT -urile se caracterizeaza - in general - prin :

a)     debut brusc

b)     durata maxima 24 de ore

c)      carcter repetitiv

d)     deficit motor persistent peste 24 de ore

e)     reversibilitate in totalitate                              R : 2 a, b, c, e

3. AIT -urile in teritoriul carotidian prezinta :

a)     cecitate unilaterala

b)     deficit motor sub 24 de ore

c)      hemianopsie

d)     parestezii

e)     paralizii de nervi cranieni, in bascula             R : 3 a, b, c, d

4. AIT -ul in teritoriul vertebro-bazilar este caracterizat prin :

a)     deficit motor in bascula

b)     vertij

c)      paralizii de nervi cranieini

d)     hemianopsie

e)     tulburari de sensibilitate cu nivel                   R : 4 a, b, c

5. Paralizia perechii a III a de nervi cranieini, de aceeasi parte cu o leziune printr-un

AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusa, este tipic pentru o leziune in :

a)     punte

b)     mezencefal

c)      bulb

d)     cerebel

e)     hipotalamus                                                     R : 5 b

6. . Paralizia perechii a VII a de nervi cranieini, de aceeasi parte cu o leziune printr-un

AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusa, este tipic pentru o leziune in :

a)     mezencefal

b)     punte

c)      bulb

d)     cerebel

e)     talamus                                                             R : 6 b

7. Apreciati elementele tratamentului  in AVC-urile ischemice :

a)     tratamentul edemului cerebral

b)     folosirea antiagregantelor plachetare

c)      folosirea anticoagulantelor

d)     utilizarea de Nimotop

e)     trofice cerebrale                                               R : 7 a, b, c, e

8. Semnul Foville cortical, apare in leziunile :

a)     emisferice

b)     bulbare

c)      maduvei spinarii

d)     de la nivelul decusatiei bulbare

e)     inainte de incrucisarea fibrelor ce coordoneaza miscarile              R : 8 a, e

oculare de lateralitate

9. Apreciati semnele AVC in teritoriul arterei cerebrale medii (ACM) :

a)     Foville cortical

b)     deficit motor egal distribuit pe membrele superioare si inferioare

c)      hemianopsie

d)     deficit motor prevalent brahial

e)     tulburari psihice                                               R : 9 a, b, c

10. Apreciati semnele AVC in teritoriul arterei cerebrale anterioare (ACA) :

a)     deficit motor cu prevalenta  brahiala sau crurala

b)     deficit motor egal distribuit pe membrele superioare si inferioare

c)      tulburari psihice

d)     Foville cortical

e)     Jacksonisme motorii                            R : 10 a, c, d, e

11. Boala Parkinson se caracterizeaza in general prin :

a)     hipertonie musculara - " in lama de briceag"

b)     akinezie

c)      tremor de intentie

d)     hipertonie musculara - " in teava de plumb"

e)     tremor de repaus / postura                            R : 11 b, d, e

12. Tratamentul bolii Parkinson presupune :

a)     refacerea concentratiei de dopamina la nivel central

b)     refacerea concentratiei de acetilcolina la nivel central

c)      utilizarea anticolinergicelor

d)     utilizarea  agonistilor dopaminergici

e)     utilizarea inhibitorilor de MAO (monoaminooxidaza)        R : 12 a, c, d, e

13. Boala Parkinson apartine grupului de sindroame :

a)     piramidale

b)     extrapiramidale

c)      cerebeloase

d)     talamice

e)     mezencefalice                                                               R : 13 b

14. In care din urmatoarele afectiuni neurologice este contraindicat tratamentul cu

anticoagulante :

a)     hemoragia cerebrala

b)     hemoragia subarahnoidiana (HSA)

c)      hematomul cerebral

d)     accidentul isckemic tranzitor (AIT)

e)     lacunarismul cerebral                                                  R : 14 a, b, c

15. Sindromului de neuron motor central ii sunt caracteristice :

a)     deficit motor extins

b)     hiperreflectivitate osteo-tendinoasa

c)      deficit motor limitat la un grup de muschi

d)     hipotonie musculara

e)     reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite                                   R : 15 a, b

16. Sindromului de neuron motor periferic ii sunt caracteristice :

a)     deficit motor limitat la un grup de muschi

b)     reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite

c)      hipertonie musculara

d)     deficit motor extins

e)     hiperreflectivitate osteo-tendinoasa                          R : 16 a, b

17. Hemiplegia capsulara prezinta :

a)     deficit motor egal repartizat la membrele de partea opusa leziunii

b)     spasticitate mare

c)      sindroame alterne

d)     deficit motor de aceeasi parte cu leziunea

e)     crize epileptice                                                 R : 17 a, b

18. Degenerescenta hepato-lenticulara (DHL) este determinata de :

a)     tulburari ale metabolismului fierului

b)     tulburari ale metabolismului cuprului

c)      consum exagerat de alcool

d)     anemie

e)     anomalii ale sintezei ceruloplasminei            R : 18 b, e

19. Simptomatologia generala a sindromului cerebelos consta in :

a)     ataxie cerebeloasa

b)     tremor intentional

c)      tremor de repaus

d)     mers ebrios

e)     tulburari de sensibilitate profunda                R : 19 a, b, d

20. Apreciati etiologia sindromului cerebelos :

a)     vasculara

b)     toxica (alcolism)

c)      tumorala

d)     metabolica prin scaderea pH-ului sanguin

e)     metabolica prin scaderea pH-ului sanguin    R : 20 a, b, c

21. Ataxia cerebeloasa se caracterizeaza prin :

a)     dismetrie

b)     asinergie

c)      adiadocokinezie

d)     tulburari de deglutitie pentru solide

e)     tulburari de vedere monoculare                     R : 21 a, b, c

22. In poliradiculonevrita (sd. Guillain-Barré ) apar :

a)     ROT abolite de la inceput

b)     ROT diminuate dupa o perioada de exacerbare

c)      hipertonie extrapiramidala

d)     hipotonie musculara

e)     tulburari de sensibilitate cu caracter radicular                                R : 22 a, e

23. Tratamentul poliradiculonevritei presupune :

a)     corticoterapie

b)     vitaminoterapie

c)      antiagregante plachetare

d)     diuretice

e)     agonisti dopaminergici                                    R : 23 a, b

24. Mecanismele fiziopatologice incriminate in aparitia epilepsiei sunt :

a)     diminuarea inhibitiei corticale produse de GABA

b)     diminuarea concentratiei de dopamina in nucleii bazali

c)      amplificarea mecanismelor excitatorii corticale

d)     anomalii ale eliberarii de acetilcolina la nivelul jonctiunii neuro-musculare

e)     cresterea tromboembolismului                      R : 24 a, c

25. Apreciati masurile terapeutice intr-un status epileptic :

a)     internare in ATI pentru anestezie generala

b)     administrare 1f diazepam i.v si apoi, la nevoie 1 f fenobarbital

c)      administrare de fenitoin la repetarea crizelor

d)     administrare de furosemid i.v, rapid

e)     se instituie rapid terapie neuroprotectoare cu piracetam             R : 25 a, b, c

26. Apreciati factorii de risc in AVC ischemic :

a)     diabetul zaharat

b)     fumatul

c)      alcoolul

d)     fibrilatia atriala

e)     anotimpurile                                        R : 26 a, b, c, d

27. Apreciati principiile de tratament in AVC hemoragic :

a)     repaus la pat

b)     tratamentul edemului cerebral

c)      tratament cu anticoagulante

d)     terapie cu trofice cerebrale

e)     vitaminoterapie                                   R : 27 a, b, d, e

28. In producerea ischemiei cerebrale, intervin urmatoarele mecanisme :

a)     tromboembolic

b)     vasospasmul

c)      hemodinamic

d)     cresterea pH-ului in parenchimul cerebral

e)     ruptura vasculara                                             R : 28 a, b, c

29.  In producerea hemoragiei cerebrale, intervin urmatoarele mecanisme :

a)     ruptura vasculara

b)     tromboembolic

c)      HTA

d)     cresterea pH-ului in parenchimul cerebral

e)     diapedeza                                             R : 29 a, c, e

30. In cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizeaza prin :

a)     deficit motor cu carcter piramidal

b)     tulburari psihice

c)      crize epileptice

d)     tulburari de auz

e)     tulburari de sensibilitate                                 R : 30 a, b, c

31. In cazul tumorilor de lob occipital, simptomatologic se pot constata :

a)     cecitate corticala

b)     cecitate monoculara

c)      ingustarea campului vizual

d)     tulburari psihice

e)     tulburari sfincteriene                                                   R : 31 a, c

32. Apreciati simptomatologia clinica evolutiva in cazul neurinomului de acustic :

a)     hipoacuzie

b)     vertij cu nistagmus

c)      dilatarea orificiului auditiv (imagine Rx)

d)     tulburari psihice

e)     tremor de repaus                                             R : 32 a, b, c

33. In cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizeaza prin :

a)     tulburari psihice

b)     crize epileptice temporale

c)      tulburari de limbaj de tip afazic

d)     cecitate corticala

e)     hemianopsie homonima                                 R : 33 a, b, c

34. Coreea cronica reprezinta un sindrom :

a)     hipoton - hiperkinetic

b)     hiperton - hipokinetic

c)      hipoton - hipokinetic

d)     extrapiramidal

e)     arhicerebelos                                                   R : 34 a, d

35. Hemiplegia cu origine corticala prezinta :

a)     deficit motor prevalent brahial sau crural

b)     deficit motor egal distribuit la membre

c)      crize jacksoniene motorii

d)     deficit motor de aceeasi parte cu leziunea

e)     deficit motor de partea opusa leziunii                       R : 35 a, c, e

36. Hemiplegia cu origine in trunchiul cerebral prezinta :

a)     sindroame alterne

b)     deficit motor prevalent crural

c)      crize epileptice

d)     tulburari psihice

e)     deficit motor de partea opusa nervului cranian afectat                 R : 36 a, e

37. Apreciati etiologia hemoragiei subarahnoidiene (HSA) :

a)     malformatie vasculara

b)     anevrismul vascular

c)      modificari ale pH-ului

d)     fibrilatia atriala

e)     ateromatoza                                                     R : 37 a, b

38. Apreciati masurile terapeutice in cazul hemoragiei intra-parenchimatoase :

a)     manitol

b)     glucoza hipertona

c)      anticoagulante

d)     asigurarea functiilor vitale

e)     vasodilatatoare puternice                               R : 38 a, d

39. Sindromul de paleostriat (globus palidus si substanta neagra) se caracterizeaza prin :

a)     hipertonie si hipokinezie

b)     hipotonie si hiperkinezie

c)      tremor de repaus

d)     tremor intentional

e)     hipotonie cu hipokinezie                                 R : 39 a, c

40. Apreciati caracteristicile clinice ale neuropatiei alcoolice :

a)     senzatie de arsuri in talpi

b)     dureri la compresiunea maselor musculare gambiere

c)      parestezii in membrele inferioare

d)     tulburari de sensibilitate cu caracter proximal

e)     tulburari de sensibilitate cu caracter distal                         R : 40 a, b, c, e

41. Miastenia Gravis este o boala a :

a)     sistemului extrapiramidal

b)     sinapsei neuro-musculare

c)      neuronului motor central

d)     sistemului piramidal

e)     hipotalamusului                                   R : 41 b

42. Apreciati simptomatologia clinica in cazul Miasteniei Gravis : 

a)     greutate la mers si urcat de scari accentuate catre seara

b)     tulburari de fonatie

c)      ptoza palpebrala

d)     hipertonie musculara de tip piramidal

e)     tulburari de sensibilitate mioartrokinetica                          R : 42 a, b, c

43. Trtamentul Miasteniei Gravis se refera la :

a)     administrarea de inhibitori ai colinesterazei

b)     administrarea de inhibitori ai Dopa-decarboxilazei

c)      administrarea de prostigmina / mestinon

d)     plasmafereza pentru indepartarea anticorpilor

e)     antiagregante plachetare                    R : 43 a, c, d

44. Sindromul meningean se caracterizeaza prin :

a)     cefalee

b)     varsaturi in jet

c)      contractura musculara

d)     staza papilara

e)     asinergie                                               R : 44 a, b, c

45. In boala Parkinson, pacientul poate prezenta :

a)     mers "cosit"

b)     mers stepat

c)      mers cu pasi mici, aplecat in fata

d)     mers talonat

e)     mers dansant                                       R : 45 c

46. Mersul pacientului cu afectiuni cerebeloase este :

a)     talonat

b)     leganat, de "ratusca"

c)      ebrios, titubant

d)     dansant

e)     "cosit"                                                   R : 46 c

47. Apreciati mersul unui pacient cu scleroza multipla (SIP, scleroza in placi) :

a)     spastico-cerebelos

b)     dansant

c)      "cosit"

d)     leganat, de "ratusca"

e)     stepat                                                   R : 47 a

48. Un pacient hemiparetic va avea un mers :

a)     stepat

b)     "cosit"

c)      dansant

d)     talonat

e)     ebrios                                                   R : 48 b

49. In afectarea nervului radial, pacientul va avea ca atitudine particulara :

a)     mana in epolet

b)     mana in "gat de lebada"

c)      mana "simiana"

d)     mana in "limba de clopot"

e)     grifa cubitala                                        R : 49 b

50. In afectarea nervului median, pacientul va avea ca atitudine particulara :

a)     mana in "gat de lebada"

b)     mana "simiana"

c)      mana in "limba de clopot"

d)     grifa cubitala

mana in epolet