INGRIJIREA PACIENTILOR DE VARSTA A TREIA CU AVC

INGRIJIREA PACIENTILOR DE VARSTA A TREIA CU AVC

         Dat fiind rata destul de crescuta a morbiditatii si mortalitatii prin accidente vasculare cerebrale in special la persoanele peste 65 de ani, o atentie deosebita trebuie acordata prevenirii si tratarii acestor afectiuni atunci cand acestea s-au produs.
         Programul de reabilitare post accident vascular cerebral este constituit din totalitatea procedeelor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor care au suferit un accident vascular cerebral. Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a asigura desfasurarea unei vieti normale.
         Metodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral difera de la o persoana la alta, insa au acelasi scop si anume:

1. dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane;
2. acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de accidentul vascular cerebral;
3. integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.

         Majoritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in cateva luni, insa altele pot persista intraga viata. Trebuie sa se retina ca reabilitarea trebuie inceputa cat mai repede, deoarece exista o sansa mai mare de recuperare in acest stadiu precoce.
         Dizabilitatile se accentueaza si raman permanente odata cu trecerea timpului, de aceea se recomanda instituirea unui program de reabilitate cat mai curand posibil.
         Tipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate de localizarea si extinderea cerebrala a leziunii cauzatoare. Cele mai frecvente dizabilitati post accident vascular cerebral, includ :

1. tulburari motorii si de sensibilitate (miscare si senzatii). - pot sa apara scaderea fortei musculare, fasciculatii musculare, mobilizarea dificila sau imposibila a unui membru (pareza), spasme musculare (tonus muscular anormal crescut), disparitia sensibilitatii pentru durere, stimuli mecanici termici, tulburari vegetative ale sfincterelor si organelor;
2. tulburari de perceptie care constau in dificultatea de a recunoaste persoane sau obiecte cunoscute, imposibilitatea vizualizarii lucrurilor pe o parte a corpului;
3. probleme de comunicare si gandire, cu aparitia unor tulburari de vorbire, limbaj, scris sau memorie. Aceste probleme apar destul de frecvent dupa un accident vascular cerebral si sunt obiectivate prin pierderi de memorie, dificultate in scrierea unor cuvinte sau in citirea si intelegerea acestora, dificultate in exprimarea unor ganduri sau sentimente.
4. probleme emotionale, sunt destul de des intalnite dupa un accident vascular cerebral. Pot sa apara anxietatea, depresia, frustarea, agresivitatea sau frica. Dintre acestea, depresia se poate agrava in timp si poate necesita tratament psihiatric corespunzator.

         Majoritatea simptomelor descrise anterior se pot recupera cu succes odata cu initierea programului de reabilitare.

Recuperarea sau permanentizarea dizabilitatilor post AVC

         Creierul este un organ care are capacitate mare de refacere, insa nu se poate regenera in totalitate (vindecare ad integrum). Portiunile encefalului neafectate de accidentul vascular cerebral pot prelua cu succes functia tesutului cerebral lezat. In timp, se pot recupera anumite functii anterior alterate si persoana in cauza reuseste sa-si controleze treptat ariile cerebrale deficitare. Cu toate ca 15 - 30 % dintre pacientii cu accident vascular cerebral raman cu cel putin o dezabilitate permanenta, mai mult de jumatate din restul pacientilor reusesc sa-si recastige majoritatea functiilor, independent.
         Recuperarea depinde de localizarea si extinderea tesutului cerebral afectat de accidentul vascular cerebral precum si de capacitatea de preluare a functiilor neurologice deficitare a portiunii de encefal sanatos. De asemenea, creierul are capacitate mare de adaptabilitate si ajuta organismul sa gaseasca noi metode de a desfasura activitatile obisnuite. Nu trebuie sa uitam si de recuperarea emotionala a pacientilor care au suferit un accident vascular cerbral, care poate fi realizata prin consiliere psihologica sau tratament medicamentos.
         Recuperarea pacientului poate fi destul de dificila, fiind necesare o rabdare si gandire pozitiva pe tot parcursul acesteia. Sprijinul moral si fizic din partea familiei si prietenilor este de asemenea foarte important in reabilitarea pacientilor.

Cat dureaza recuperarea dupa un accident vascular cerebral ?

         Primele 36 de luni de la accidentul vascular cerbral constituie perioada de timp in care sunt recuperate majoritatea dizabilitatilor, cu toate ca unele probleme sunt ameliorate pe parcursul anilor si depind de mai multi factori (intinderea si localizarea leziunii cerebrale, varsta pacientului, patologia asociata, tratamentul efectuat). Perioada de recuperare difera de la o persoana la alta si este de cele mai multe ori un proces care dureaza intreaga viata.
         In programul de reabilitare dupa un accident vascular cerebral sunt inclusi mai multi specialisti care lucreaza in echipa si ajuta pacientul pe tot parcursul procesului de recuperare. Acestia sunt:

1. fiziochinetoterapeutul, care evalueaza si trateaza problemele legate de miscare, echilibru si coordonare;
2. specialistul in terapie ocupationala, ajuta pacientul sa-si redobandeasca unele abilitati esentiale pentru supravietuire, precum : mancatul, imbaierea, imbracatul, gatitul, scrisul, cititul;
3. logopedul, ajuta pacientul sa citeasca, sa scrie, sa invete noi metode de comunicare verbala sau non verbala. De asemenea terapeutul specializat in probleme de vorbire, poate ajuta de asemenea la recuperarea unor deficite neurologice legate de deglutitie (inghitire);
4. specialistul in terapie recreationala, ajuta pacientul sa desfasoare din nou activitatile cotidiene si sociale efectuate si inaintea accidentului vascular cerbral;
5. specialistul ortoped, poate recomanda in unele cazuri folosirea unor proteze speciale care ajuta la corectarea unor diformitati fizice sau ajuta la ameliorarea durerii;
6. nutritionistul, stabileste o dieta corespunzatoare fiecarui pacient in parte in functie de necesitatile acestuia;
7. consilierul vocational poate ajuta pacientul sa-si gaseasca o noua slujba sau ocupatie in functie de abilitatile acestuia.

Dizabilitatile post accident vascular cerebral

         Dizabilitatile si capacitatea de recuperare dupa un accident vascular cerebral depind de mai multi factori:

1. portiunea de creier afectata (daca este sau nu la nivelul emisferei dominante);
2. ariile cerebrale afectate (fiecare arie controleaza o anumita functie a organismului);
3. suprafata si adancimea leziunii cerbrale;
4. starea generala de sanatate si bolile asociate.

         Dizabilitatile care afecteaza sistemul muscular si de miscare sunt :

1. slabiciune pe o parte a corpului (hemicorp), care poate cauza tulburari de mers, imposibilitatea de apucare a obiectelor (prehensiune). De obicei partea emisferei cerebrale afectate determina simptome pe hemicorpul de partea opusa (datorita incrucisarii fibrelor musculare la nivelul trunchiului cerebral);
2. rigiditate si atralgii (durere articulara). O persoana care a suferit un accident vascular cerebral si care are slabiciune musculara accentuata, prezinta de asemenea si durere a articulatiilor adiacente datorata lipsei miscarii active a membrului respectiv. De aceea este foarte important ca pe tot parcursul recuperarii sa se incurajeze miscarile active, respectiv pasive ale membrului afectat. Exercitiile de recuperare a fortei musculare sunt importante pentru a evita atrofia fibrelor musculare si a asigura forta musculara necesara recuperarii;
3. spasticitatea musculara (spasme si contracturi musculare), apar in asociere cu celelalte  tulburari musculare si neurologice secundare accidentului vascular cerebral. Medicul neurolog poate recomanda tratamentul medicamentos, care amelioreaza simptomatologia (substante medicamentoase care blocheaza influxul nervos);
4. tulburari de sensibilitate si termoreglare sunt neplacute insa nu sunt considerate grave, predispun pacientul la accidentari (arsuri, degeraturi, echimoze);
5. durere, furnicaturi
6. tulburari de mers si coordonare a miscarilor
7. disfagie(tulburari de inghitire);
8. probleme digestive si urinare apar destul de frecvent in contextul unui accident vascular cerbral. Incontinenta urinara (probleme in retinerea urinii in vezica urinara) , constipatie cronica (tranzit intestinal incetinit), episoade de diaree (rar), balonare postprandiala (dupa mancare), defecatie dificila.

         Pe langa tulburarile somatice (fizice), pot aparea si unele manifestari de ordin emotional, precum :

1. afazia , care se prezinta sub forma tulburarilor de vorbire si de limbaj si este datorata lezarii portiunii stangi a creierului, unde este localizat centrul nervos de controlul limbajului. Unele persoane cu afazie nu inteleg sensul cuvintelor scrise sau vorbite si isi exprima cu greutate propriile ganduri si simtiri;
2. problemele cognitive si de memorie, apar in momentul in care sunt lezate anumite arii din encefal care controleaza constienta, capacitatea de invatare sau memoria. Pacientul relateaza tulburari de concentrare invatare cu amnezie retrograda sau anteretrograda. Toate aceste tulburari fac dificila efectuarea unor activitati obisnuite mai mult sau mai putin complexe. In unele cazuri, pacientul nu este constient de problemele pe care le are si ii este foarte greu sa se adapteze la cerintele sociale obisnuite;
3. tulburari de perceptie constau inprobleme legete de aprecierea corecta a distantei, pozitiei, orientarii temporo- spatiale, perceptia grsita a formei lucrurilor;
4. probleme legate de afectarea hemicorpului cum se intampla atunci cand parsoana in cauza nu mai poate realiza anumite comenzi a jumatatii de corp afectate de accidentul vascular cerebral (campul vizual diminuat pe hemicorpul de aceeasi parte, imposibilitatea rotirii capului catre partea afectata). Uneori pacientii nu-si recunosc anumite parti ale corpului ca fiind proprii (in special in cazul pacientilor care au si tulburari senzitive pe aceleasi segmente). In unele cazuri, mai rare, sunt identificate anumite bizarerii. De exemplu, recunoasterea unui obiect fara corelarea acestuia cu functia lui (stie cum arata o furculita insa nu stie la ce si cum se  foloseste sau stie cum arata o masina, dar nu mai stie cum se conduce sau cum se porneste). In alte cazuri, exista o perceptie gresita asupra orientarii in spatiu (lucrurile i se par mai aproape sau mai departe decat sunt in realitate);
5. problemele emotionale, insotesc deseori tulburarile neurologice si sunt materializate prin frustare, frica, agresivitate, anxietate, depresie. Aproximativ o treime dintre pacientii mai in varsta de 65 de ani care au suferit un accident vascular cerebral prezinta sindrom depresiv. In cazul in care acesta persista se recomanda tratament medicamentos de specialitate (de catre medicul psihiatru).

Recuperarea initiala dupa accidentul vascular cerebral

         Dupa cum am amintit si anterior, creierul are o capacitate mai mare de refacere. Ariile nervoase integre putand sa preia cu succes functiile zonelor encefalului afectate de accidentul vascular cerebral.
         Functiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recupereaza dupa un interval relativ scurt de timp de la accidentul vascular cerebral, de aceea este foarte important ca reabilitarea si recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil.
Recuperarea se poate initia dupa 24 - 48 de ore de la accidentul vascular cerebral, imediat ce pacientul este stabil hemodinamic. Reabilitarea initiala necesita supraveghere medicala atenta. Pacientul este incurajat sa se ridice din pat si sa incerce sa faca cativa pasi. In unele cazuri acest proces poate sa dureze pana ce pacientul isi reface forta musculara si invata sa paseasca din nou (invata sa mearga a doua oara).
         Recuperarea initiala variaza de la un pacient la altul, in functie de mai multi factori, precum: localizarea si extinderea leziunii, varsta pacientului si bolile asociate. De asemenea, recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din partea personalului sanitar (asistente, infirmiere, fiziochinetoterapeut) precum si a familiei si prietenilor. Reabilitarea este un proces indelungat care poate sa devina frustrant si care poate sa declanseze episoade recurente de depresie. In acest caz se recomanda consiliere psihologica si tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburarile de limbaj si comunicare pot incetini recuperarea pacientului, astfel ca reintegrarea sociala poate fi de asemenea grea.
Este bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustrarile pe care le are, pentru a trece mai usor peste acestea.

Recuperarea pe termen lung dupa accidentul vascular cerebral

         Pentru majoritatea persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral, reabilitarea este un proces care se desfasoara pe parcursul intregii vieti si necesita uneori tratament zilnic (de exemplu aspirina pentru a preveni atacurile ischemice viitoare, medicatia antihipertensiva, care scade riscul aparitiei unui accident vascular hemoragic)

Sfaturi pentru persoanele care ingrijesc un pacient cu AVC

         Ingrijirea unei persoane cu dizabilitati secundare unui accident vascular cerebral poate fi uneori dificila din mai multe motive. Recuperarea pacientilor cu dizabilitati necesita multa rabdare, minime cunostinte medicale precum si un suport material adecvat. Majoritatea apartinatorilor sunt ingrijorati de faptul ca nu vor putea oferi sprijinul corespunzator pacientilor cu dizabilitati. Pe langa ajutorul fizic, de cele mai multe ori conteaza si sprijinul emotional, in special in momentele in care apare depresia.
         Echipa de reabilitare care se ocupa de pacient pe parcursul internarii acestuia poate oferi toate informatiile necesare ingrijirii ambulatorii (pentru acasa) a acestuia.
         Sfaturi privind ingrijirea pacientilor cu dizabilitati dupa un accident vascular cerebral:

1. oferirea unui suport fizic si emotional corespunzator;
2. integrarea intr-un program de recuperare;
3. incurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul, privitul televizorului, etc);
4. participarea la diferite programe educationale;
5. incurajarea unor activitati care ii pot oferi independenta necesara desfasurarii unei vieti normale;
6. supravegherea tratamentului recomandat de medicul specialist (tratament medicamentos, exercitii fizice).

Profilaxia unui nou accident vascular cerebral

         Exista mai multi factori de risc ai accidetului vascular cerebral care nu sunt influentabili prin profilaxie. Cu toate acestea exista anumiti factori de risc care pot fi evitati si anume :

1. hipertensiunea arteriala;
2. boala cardiaca ischemica;
3. dislipidemia (in special hipercolesterolemia);
4. diabetul zaharat;
5. obezitatea;
6. consumul excesiv de alcool;
7. fumatul;
8. consumul exagerat de cofeina (cafea, coca cola);
9. consumul de droguri (mai ales cocaina).

         Profilaxia unui nou accident vascular presupune schimbarea stilului de viata. Pe langa administrarea regulata a unor medicamente, se recomanda urmatoarele:

1. exercitiul fizic regulat;
2. limitarea si chiar renuntarea la consumul de alcool, cafea, grasimi animale, alimente procesate, dulciuri concentrate;
3. consumul zilnic de fructe si legume, bogate in fibre.

         Adaptarea unui stil de viata sanatos poate prelungi viata. Niciodata nu e prea tarziu sa se adopte schimbarea modului de viata, acest lucru aduce beneficii cu atat mai mari cu cat este instituit mai repede.
         Apartinatorii trebuie sa fie atenti la orice modificare care poate sa apara in evolutia post accident vascular cerebral, deoarece identificarea precoce a simptomelor recidivate poate sa salveze viata pacientului.

Profilaxia medicamentoasa a accidentului vascular cerebral recidivant

         Pe langa inscrierea intr-un program de reabilitare corespunzator, este necesara instituirea unui tratament medicamentos care poate sa previna aparitia unui nou accident vascular cerebral.
         Sunt recomandate urmatoarele clase de medicamente:

1. medicatia cu actiune antiplachetara (inhiba agregarea trombocitelor, care pot forma trombi). Aspirina este cel mai des folosita in acest scop, existand multiple studii medicale de specialitate care au dovedit eficienta acestuia in profilaxia accidentului vascular cerebral si al infarctului de miocard;
2. medicatia anticoagulanta, care trebuie administrata zilnic si necesita monitorizare lunara a timpilor de coagulare pentru a preveni sangerarile secundare supradozarii (anticoagulantele cel mai des folosite in profilaxia accidentului vascular cerebral sunt dicumarinicele);
3. medicatia hipocolesterolemianta, este reprezentata prin doua grupe de medicamente care sunt folosite in tratamentul dislipidemiilor - statinele care scad nivelul colesterolului si fibratii care scad nivelul trigliceridelor;
4. medicatia antihipertensiva, este reprezentata de 4 grupe medicamentoase si anume: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC), blocantii receptorilor de angiotensia II, agentii beta blocanti si diureticele.

Optiuni de medicamente in reabilitarea dupa un AVC

         Exista mai multe tipuri de medicamente care se pot administra pe tot parcursul reabilitarii dupa AVC. Dintre acestea amintim:

1. medicatia antalgica si antidepresiva precum inhibitorii selectivi de serotonina, antidepresivele triciclice, anticonvulsivante (folosite ca medicatie antalgica);
2. medicatia pentru somn este des utilizata dupa un accident vascular cerebral, atunci cand apar tulburarile de somn (insomniile). Dintre medicamentele prescrise de medicul specialist amintim: antidepresivele (trazodone, mitrazapine) care au si un efect sedativ;
3. medicatia anxiolitica este de asemenea des folosita dupa un AVC. Cel mai utilizat este alprazolamul (Xanax), care reduce anxietatea si nervozitatea. Alte medicamente utilizate in reducerea anxietatii sunt benzodiazepinele (loprazolamul), tranchilizantele minore si sedativele, care pot insa creea dependenta;
4. medicatia care combate agitatia este necesara mai rar si cuprinde medicamente din clasa neurolepticelor (haloperidol, risperidol, olanzepina), antipsihoticelor sau anticonvulsivantelor;
5. medicatia care ajuta la restabilirea tonusului general precum metil-phenhidatul, este folosit in primele stadii ale reabilitarii dupa un AVC;
6. medicatia care ajuta la imbunatatirea atentiei si crestecapacitateade invatare , precum dextroamfetamina este folosita deocamdata in diferite studii medicale (deoarece poate creea dependenta).

Viata dupa un accident vascular cerebral

         Reabilitarea dupa un AVC nu presupune doar recuperarea unor disfunctii motorii, senzitive, senzoriale sau emotionale, ci si asigurarea unei reintegrari familiale si sociale corespunzatoare desfasurarii unei vieti cat mai normale.
Anumite tulburari de perceptie, destul de des intalnite in cazul pacientilor cu accident vascular cerebral pot ingreuna recuperarea pacientului, dintre acestea amintim:

1. ingustarea campului vizual pe o parte a corpului (imposibilitatea de a vedea anumite lucruri decat daca intoarce capul in acea directie);
2. reflexe si simturi diminuate la nivelul membrelor afectate (in unele cazuri pacientul nu isi simte partile corporale afectate);
3. dificultati de concentrare, confuzii, amnezie retrograda sau anterograda (pacientul nu-si aminteste numerele de telefon, datele calendaristice, etc);
4. dislexie (tulburari de citit), tulburari de scriere;
5. tulburari legate de activitatile cotidiene (imbracare, gatit, igiena).

         Persoanele cu astfel de tulburari trebuie sa evite anumite activitati care pot pune in pericol viata acestuia sau a altor persoane ( sofatul, manevrarea unor utilaje ).
Exista anumite recomandari utile in cazul persoanelor cu tulburari de perceptie, precum oferirea unui confort domestic care sa protejeze pacientul de eventualele accidentari (iluminarea corespunzatoare a incaperilor, evitarea suprafetelor care predispun la accidentari fizice, mobilier corespunzator, etc).
         Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral tind sa desfasoare anumite activitati mai lent sau dezorganizat, mai ales cand acestea le par nefamiliare. In aceste cazuri apar anxietatea si ezitarea care fac si mai grea reintegrarea sociala. Sprijinul familiei si prietenilor este extrem de important in aceste cazuri.