ManifestAri paroxistice psihiatrice

Mai multe conditii emotionale si psihiatrice pot avea o simptomatologie care sa sugereze crizele epileptice partiale simple, partiale complexe de origine temporala sau limbica. Manifestarile psihiatrice acute reprezinta a 2-a cauza ca frecventa de greseli de diagnostic ale epilepsiei.

Atacul de panicA Si hiperventilaTia

Definitie

Atacul de panica si hiperventilatia este acea conditie in care copilul devine extrem de marcat la modul anxios de iminenta unei calamitati personale.

Clinic

Copilul este transpirat, tremura, are palpitatii, este intr-o stare de tensiune foarte puternica;

Are senzatie de sufocare, motiv pentru care incepe sa se hiperventileze.

Apar ameteli si parestezii la nivelul buzelor si ale extremitatilor. Daca hiperventilatia persista apare confuzia, tetania si posibil, pierdere de constienta.

Atacurile de panica apar la copiii cu personalitate anxioasa si sunt de obicei precipitate de evenimente anxiogene produse pe plan mental;

Aceste atacuri sunt mai lungi decat crizele partiale complexe de origine temporala si contin mai multe simptome initiale;

Constienta este de obicei prezenta si raspunsul la mediu este bun. Chiar daca constienta este modificata prin hiperventilatie, nu gasim masticatie, deglutitie sau automatisme asa cum apar in crizele partiale complexe.

Diagnostic

Se va stabili pe baza observatiei bolnavului in timpul manifestarii critice si pe baza discutiei cu bolnavul pentru a intelege mecanismele psihodinamice declansatoare.

Diagnostic diferential. Avand in vedere anxietatea care apare si domina tabloul clinic, diferentierea se va face in principal cu epilepsia focala temporala cu crize partiale complexe. Si crizele partiale complexe pot fi provocate de hiperventilatie si contin anxietate. Mai mult, frica poate sa existe rar, ca o criza partiala simpla ce implica sistemul limbic. Suportul emotional va ajuta la terminarea atacului de panica dar sigur nu va avea efect asupra crizelor epileptice de origine temporala.

EEG intercritic va arata modificari nespecifice.

Atacurile de panica pot apare si in alte conditii ne-psihiatrice cum sunt: hipertiroidismul, excesul de corticosteroizi, hipoglicemia si feocromocitomul.

Tratamentul

Vizeaza terapie specifica anxiolitica.

Criza de furie

Definitie

Criza de furie este precipitata de iritarea bolnavului sau de un incident chiar nesemnificativ cu adresa asupra bolnavului, dar si fara o cauza evidenta si are aspectul unui sindrom de discontrol comportamental episodic. Apare in copilaria tarzie si in adolescenta.

Clinic

Atacuri recurente de furie necontrolata, agresivitate, care poate fi verbala, fizica sau ambele. Agresivitatea este directionata spre o anumita persoana. Poate fi cauza unor importante agresiuni fizice;

Se poate asocia cu ingustarea constientei si somn postcritic;

Violenta fizica si verbala este foarte brusca si dovedeste o descarcare de forta remarcabila. La fete furia este descarcata in principal verbal si se manifesta prin limbaj obscen;

In timpul atacurilor pacientul apare uneori psihotic;

Pacientul acuza amnezia faptelor sale si a factorului declansator;

Multi pacienti cu discontrol comportamental episodic au probleme de personalitate care se caracterizeaza prin iritatie;

Examenul neurologic evidentiaza modificari neurologice de cele mai multe ori minore. In particular la unii pacienti apar disfunctii de lob frontal ventromedial..

Diagnosticul

Se bazeaza pe datele anamnestice date de pacienti, familie sau alte persoane care au participat la episod.

Diagnosticul diferential are in vedere crizele epileptice partiale.

Crizele psihogene, pseudocrizele, crizele isterice

Definitie

Aceste tipuri de crize neepileptice sunt mult mai frecvente decat sunt estimate. Ele reprezinta pana la 30% din pacientii cu diagnostic de epilepsie netratabila.

Crizele psihogene sunt uneori foarte dificil de diferentiat de adevaratele crize epileptice. Sunt de fapt o serie de simptome complexe unite intr-un eveniment critic de origine emotionala. Pot fi reactii de conversiune, pseudoepileptice sau simulare deliberata a crizelor.

Clinic

Sunt descrise inca de la varsta de 4-6 ani, dar frecventa maxima este in adolescenta, mai ales la fete. Sunt mai frecvente la copilul epileptic, mai ales cand acesta este sub tratament complex antiepileptic si are o epilepsie greu tratabila. Aceste pseudocrize pot evolua cu simptome motorii, senzitive, senzoriale, vegetative, psihice ± modificarea constientei.

Diagnosticul diferential intre crizele generalizate tonico-clonice, crizele generalizate psihogene si crizele de sincopa

Inregistrarea video-EEG a crizelor poate ajuta la clarificarea diagnosticului. Daca crizele sunt de tip grand-mal, diagnosticul poate fi ajutat si de determinarea nivelului prolactinei in cursul a 20 minute de la episodul critic. Determinarea va arata valori crescute. Cresterea prolactinei nu apare in crizele psihogene dar nici in crizele partiale complexe.

Tratament

O terapie specifica antiepileptica va agrava tabloul clinic si deci este contraindicata. In caz ca pacientul este sub acest tratament, va trebui intrerupt si copilul va fi abordat psihologic si psihiatric.