Masajul decontracturant in patologia dureroasa lombara

MASAJUL DECONTRACTURANT IN PATOLOGIA DUREROASA LOMBARA

MASAJUL DECONTRACTURANT IN PATOLOGIA DUREROASA LOMBARA

Masajul reprezinta o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului , prin mijloace manuale sau instrumente mecanice, hidrice sau electrice pentru diferite etiologii medicale.

Istoric

Din documentele pastrate pana in zilele noastre se atesta faptul ca;

a)         Preotii(medicii chinezi) in urma cu 3000 de ani I.Hr. practicau masajul

b)         Hindusii cu 1800 de ani I. Hr. practicau masajul

c)         In "Cartea Vietii" Lucrare scrisa acum 2800 de ani I.Hr. se practica empiric masajul in; India antica, egiptenii antici, asirienii, babilonienii, grecii (celebrii medici HERODICOS SI HIPOCRATE)practicau masajul.

d)         Incepand din evul mediu, medicUl AVICENA studia si practica masajul.

e)         Mai tarziu in Franta, Germania, SUA, masajul therapeutic era aplicat in mod mai evoluat.

In tara noastra

putem mentiona lucrarea publicata in 1885 de R.P.Manga "masajul, istoricul, actiunea fiziologica si tratamentul unor afectiuni" iar N.Halmangiu se refera in lucrarea sa la masajul ca tratament in anumite afectiuni.

totusi, dupa 1922 prin infiintarea OFICIULUI NATIONAL DE EDUCATIE FIZICA (ONEF), incepe si in tara noastra pregatirea specialistilor in masaj (maseor)

in anul 1933 Profesorul Doctor Marius Sturza, contribuie la popularizarea masajului, cursul de masaj la catedra de gimnastica medicala de pe langa ONEF este predat de Profesorul Doctor Ion Lascar si Asistenta Valentina Rosca care a si publicat lucrarea "Elemente de masaj si gimnastica medicala"

Continuand activitatea Profesorului Doctor Lascas, Profesorul Adrian Ionescu a dat noi dimensiuni gimnasticii medicale si MASAJULUI, fiind apreciat ca fondatorul gimnasticii medicale moderne si masajului.

El a format noi specialisti (Doctor PETRE RADOVEI, CRISTINA FEZZA, IONESCUV VIOREL DUMITRU, Profesor universitar Doctor Mariana Cordun)

Acesta ar fi "drumul parcurs" de MASAJ de-a lungul secolelor pana in zilele noastre

DEFINITIE

MASAJUL se defineste ca mijloc al kinetologiei medicale prin manevre manuale sau mecanice, electrice, bule gazoase etc.

Masajul reprezinta ansamblul de masuri realizate manual sau cu ajutorul aparatelor aplicate sistematic asupra tegumentelor, muschilor, in scop terapeutic.

INDICATIILE MASAJULUI:

-puncte dureroase reflexogene

-calmant al sistemului nervos central

-pentru a diminua contracturile musculare, oboseala

- in tratarea traumatismelor si a hematoamelor

CONTRAINDICATII

-afectiuni acute infectioase

-infectii inflamatorii ale pielii

-TBC osoase si articulare

-TBC pulmonare si osteoarticulare

-flebite, tromboflebite, fragilitati vasculare

-inflamari viscerale abdominale acute

-neoplazii

Masajele, local aplicate sedeaza durerile musculare si articulare

-stimuleaza aparatul circulator si respirator

-amelioreaza oboseala musculara

MODALITATI DE EXECUTIE A MASAJULUI:

-longitudinal (mainile plasate de-a lungul axului longitudinal)

a). impins (pulpele degetelor plasate spre radacina membrului, se realizeaza cu extensia coatelor maseurului)

b). tras (pulpele degetelor orientate spre regiunea distala a membrului, se realizeaza cu flexia coatelor maseurului)

-transversal (axul mainii e perpendicular pe axul membrului)

-ovalar utilizat la nivelul trunchiului, el se realizeaza cu ambele maini in acelasi sens concomitent

In esenta MASAJUL este un procedeu terapeutic ce consta in "prelucrarea partilor moi ale corpului" prin manevre specifice in functie de scopul medical urmarit.

El se poate realize prin:

I.         METODE FUNDAMENTALE ALE MASAJULUI MANUAL

Tehnica de aplicare a MASAJULUI este bazata pe o serie de manevre care nu pot lipsi din aceasta practica. Prin ele se exercita o serie de efecte la nivelul pielii, sistemelor muscular, osteo-articular, circulator, pe baza lor stabilindu-se aplicarea diverselor procedee in functie de obiectivele medicale urmarite. Ele includ:

EFLEURAJUL (netezirea)

Este metoda cu care se incepe orice sedinta de MASAJ, alternand cu alte metode si cu ea se incheie majoritatea sedintelor de masaj.

Este alunecarea usoara a mainilor pe suprafata pielii OBLIGATORIU IN SENS CENTRIPET, de la extremitatea inferioara, (distala) catre extremitatea superioara (proximala).

Se efectueaza cu ambele palme deodata sau alternativ, de regula in linie dreapta si in axa longitudinala a membrelor de-a lungul grupelor de muschi, dar se poate executa si in zig-zag sau transversal, urmarindu-se sensul de intoarcere a circulatiei venoase catre inima. Se obtine astfel afluxul de sange, aportul de oxigen, etc

FRICTIUNILE

Constau in apasarea si deplasarea tegumentelor si tesuturilor conjuctive subcutanate pe planurile profunde, in limita elasticitatii lor.

Frictiunile se pot executa prin diferite modalitati:

-cu fata palmara a degetelor mainii

-cu marginea cubitala a mainii

-cu baza mainii

-cu fata dorsala a pumnului strans

-cu nodozitatile pumnului

Frictiunile se pot folosi in unele aderente, cicatrici, hematoame, inflamatii locale etc.

3.FRAMANTATUL (PETRISAJUL)

Reprezinta o metoda de MASAJ care se adreseaza tesuturilor situate in profunzime, mai ales muschilor.

Se poate face prin mai multe modalitati tehnice:

-cu palma "framantatul in cuta"

-cu doua degete police si index "priza mica" pentru tendoane sau muschi mai subtiri

-cu mainile aplicate "in bratara", se face circulator sau serpuit

-cu palma imitand miscarea tamplarului cu rindeaua

EFECTELE TRATAMENTULUI

a). mentine fiziologia elasticitatii muschilor

b). imbunatateste schimburile nutritive ale muschilor

c). elimina catabolitii nocivi rezultati din activitatea muschilor.

Se foloseste pentru pregatirea sportivilor si in refacerea dupa efort, combate hipotrofiile musculare

4.TAPOTAMENTUL (BATEREA)

Se realizeaza prin aplicarea unor lovituri scurte si ritmice, metoda intensa (dura), in masajul manual.

METODE DE APLICARE:

-cu fata palmara a mainilor, cu degetele intinse (plescait)

-cu dosul mainilor, iar degetele flexate si cu lovituri cu primele falange

-tocatul, percutatul, etc

EFECTE BENEFICE:

Se constata in aplicarea la bolnavii cu hipotonii si hipotrofii

NU SE FOLOSESTE in bolile aparatului locomotor

5. VIBRATIILE

Se executa din articulatiile pumnilor, coatelor sau umerilor.

-cele superficiale au effect calmant, reduce sensibilitatea pielii si produc relaxare musculara.

-cele profunde activeaza circulatia sangelui   

Se folosesc in combaterea hipertoniilor musculare in artrozele cervicale sau lombare

II.       METODE SECUNDARE DE MASAJ MANUAL

1. CERNUTUL SI RULATUL

Se realizeaza pe partile laterale ale bratului, antebratului, gambei.

2. PRESIUNILE

Se fac la sfarsitul masajului cu ambele palme de-o parte si de alta a coloanei vertebrale (paravertebral)

CONTRAINDICATII:

-la copii, personae in varsta, existand riscul producerii de fisuri si fracture

3. TRACTIUNILE SI TENSIUNILE LA ARTICULATII SI TESUTURI PERIARTICULARE

Se folosesc ambele maini, una ca priza deasupra articulatiei si alta dedesuptul ei.

Se folosesc in special pentru articulatiile degetelor de la maini si picioare

ALTE METODE SECUNDARE DE MASAj:

-scuturarile, ciupirile sau pensarile

-masaj reflex

-masaj periostal

-hidromasaje

-dusuri cu are cald

-baile cu bule gazoase

-masaj local cu gheata

III. MASAJUL DECONTRACTURANT IN PATOLOGIA DUREROASA LOMBARA

Un capitol special este LOMBALGIA ACUTA (spate dureros), manifestata prin dureri la nivelul lombelor ce apar brusc, fie dupa un efort fizic sau ridicari de mari greutati

FORMELE CLINICE FRECVENT INTALNITE:

LOMBALGIA ACUTA (lumbago, spate dureros)

LOMBALGIA CRONICA

LOMBOSCIATICA

CARACTERISTICI GENERALE

In general durerile la nivelul coloanei lombare pot fi de origine vertebrala, musculara, sau uneori chiar urogenitale (renale)

De regula durerea apare ca urmare a unui effort fizic deosebit, la stationarea prelungita in ortostatism.

ATITUDINEA TERAPEUTICA IN LOMBOSACRALGIE

Consultand multe materiale medicale de acest gen, Dr. Tudor Gheorghe de la Clinica SCMB Bucuresti, director Dr. Teleki si alte personalitati de specialitate, putem concluziona ca aceasta suferinta afecteaza sub forma acuta recurenta si cronica peste 70-80% din populatie, putand fi intalnita ca moment de producere, incepand chiar cu varstele tinere (in jur de 20 ani)

Desi lombosacralgia este cunoscuta devenind o suferinta banala, ea ramane in fond o problema complexa medicala, un teren de dispute continue de diagnostic si tratament.

EXISTA PATRU ELEMENTE IMPORTANTE IN ASTFEL DE CAZURI:

-fregventa durerilor

-incapacitatea de munca foarte ridicata ca numar de zile de concedii medicale si numar de persoane

-dificultatile de a pune un diagnostic precis de cauzalitate

-inconsistenta tratamentelor

Lombosacralgia nu este o boala ci un sindrom, desi denumirea ar contura-o ca sindrom

CAUZELE:

-extra spinale 3-4%

-cauize spinale variate 5-12,5%

-cauze psihogene 5,30%

-lombosacralgia mecanica 70-80%

Tratamentul acestora trebuie facut tinandu-se cont de etiologie

LOMBOSACRALGIA IN SINDROMUL MIOFASCIAL

-se concentreaza pe punctele TRIGGER

-masaj cu gheata local

-infiltratie cu xilina 4-5 la 2 zile interval

-2-3 sedinte de electroterapie pe zi (ultrascurte, diadinamice cu electrozii pusi pe punctele Trigger si pe zona de reflectie a durerii

-curenti de medie fregventa 2000 Hz cu intensitate tonifianta 10 min, urmata de curenti de 1000 Hz cu impulsuri la 1 sec tot de 10 min.

-medicatie tranchilizanta si antialgica la nevoie

LOMBOSACRALGIA DIN SINDROMUL FIBROZITIC

-care prezinta dureri ale tesuturilor moi, cu dureri declansate prin presiune, chiar pe punctele respective, fara iradiere

LOMBOSACRALGIA DIN TENDINITE

Sunt contraindicate exercitiile fizice de intindere si contractiile puternice musculare

-unguentele specifice in aceste cazuri au eficienta doar pe tesuturile moi

LOMBOSACRALGIA PRIN AFECTAREA VERTEBRALA

-estedeterminata de iritarea ramurilor senzitive locale ale radacinii posterioare ale nervilor rahidieni

LOMBOSACRALGIA prin discopatie are 3 forme:

-acuta (in care se impune repaus total pe un pat tare, antalgice, antiinflamatoare, calmante repaus la pat cateva zile.

-forma subacuta, tratamentul in plus fata de forma acuta se face prin electroterapie si kinetoterapie

-forma recurenta, tratamentul se face ambulator tinandu-se cont de profilaxia coloanei vertebrale.

TRATAMENTUL IN FIZIOTERAPIE

NU vom aplica curenti diadinamici in focarele de eczema si alte leziuni ale pielii de diferite etiologii.

Medicatie antiinflamatoare si antialgica

-evitarea miscarilor bruste dureroase

-infiltratii cu xilina plus corticoizi

-elecroterapie

-masaj profund

-termoterapie

-kinetoterapie

Diagnosticul, tratamentul si medicatia in patologia de tip reumatismal al coloanei vertebrale

Se face tinand cont de:

-aparatul musculator al coloanei vertebrale care este implicat in cel mai mare grad in biodinamica coloanei vertebrale, dar si in geneza sau intretinerea unei patologii de tip degenerativ al acesteia, prin suferinta de tip functional sau de tip organic

-tulburari de statica vertebrala

-scoliozele primare sau secundare

-celelalte tipuri de modificari ale staticii vertebrale pot cauza multe tulburari functionale la nivelul lombosacrat sau al coloanei vertebrale

In concluzie se poate afirma ca patologia reumatismala de tip degenerativ a coloanei vertebrale sub diferitele sale aspecte trebuie aplicate sub indrumarea unui medic speialist

1. LOMBALGIA ACUTA

Durerile apar brusc la nivelul zonelor lombare care cresc in intensitate la orice miscare, contractura muschilor lombari si in acest caz coloana vertebrala isi va pierde aproape in totalitate mobilitatea

TRATAMENTUL:

-repaus fizic la pat

-medicatie locala si generala antialergica si inflamatoare, decontracturanta

-electroterapie sio masaj

-uneori infiltratii paravertrebrale cu derivati de cortizon sau chiar Rxterapie

MASAJUL terapeutic va fi calmant si miorelaxant cu manevre executate bland in ritm lent.

Se face efleuraj cu fata palmara a mainilor pentru a reduce sensibilitatea tesuturilor.

-vibromasaj

-masaj reflex (presopunctura) si hidromasaj, masaj subacval, dus masaj, effectuate cu blandete avand ca limita de suportabilitate aparitia durerii

2. LOMBALGIA CRONICA

Apar dureri moderate, suportabile la nivel lombar, de regula dimineata la scularea din pat, sau la ridicari de greutati cu limitarea partiala a miscarilor coloanei lombare si cu senzatia de redoare a spatelui.

Lombalgia cronica poate fi urmarea unui lumbago acut.

TRATAMENT:

-evitarea eforturilor fizice si a ridicarii de greutati mari

-medicatie antiinflamatorie, antialgica locala si generala la nevoie

-fizioterapie

-kinetoterapie si masaj continuu

-masaj terapeutic pentru reducerea durerilor, pastrarea elasticitatii si excitabilitatii musculare lombare, imbunatatiea circulatiei sangvine

-efleuraj cu palmele si degetele indoite "pieptene" apoi frictiuni cu nodozitatile degetelor.

3. LOMBOSCIATICA

Se manifesta prin dureri lombare instalate brusc la miscarile de coloana vertebrala sau la ridicari de greutati

Durerile iradiaza de-a lungul membrului inferior afectat rareori pe ambele membre, iar daca este comprimata radacina nervoasa (lombara 5) durerea iradiaza pe fata posterioara a coapsei, fata externa a gambei si fata dorsala a piciorului.

Daca este afectata radacina nervoasa sacrata S1, durerea va iradia pe fata posterioara a coapsei si gambei sip e fata plantara a piciorului. Apar furnicaturi la nivelul degetelor sip e talpi, contracture musculara lombara si limitarea miscarilor vertebrale lombare.

TRATAMENT

a). IN FAZA ACUTA:

-repaus pe pat tare, medicatie antiinflamatoare, antalgica si decontracturanta

-electroterapie si masaj

b). IN FAZA DUREROASA

-masaj, efleuraj bland, hidromasaj si presopunctura

-dupa trecerea fazei dureroase masaj manual si instrumental

-vibromasaj

TRATAMENT GENERAL

In faza auta:

-repaus pe pat tare, medicatie antiinflamatoare si antalgica, decontracturanta

-electroterapie si masaj

In faza dureroasa

-efleuraj bland, hidromasaj si presopunctura

-dupa trecerea fazei dureroase masaj manual, bland si instrumental

-vibratii

LOMBOSACRALGIA DIN SINDROAMELE GENERALIZATE

In cadrul sindroamelor generalizate ale reumatismului tesutului moale sunt descrise 3 entitati:

-sindromul de hipermobilitate articulara

-sindromul fibrozitic difuz sau tendomiopatia generalizata

-sindromul tendinitelor calcificate

Mai putem mentiona:

LOMBOSACRALGIA DIN SINDROMUL DE HIPERMOBILITATE

Schema terapeutica

-tonifierea musculaturii paravertebrale, abdominale si fesiere. Rezultate pozitive dupa 3-6 luni

-medicatie antalgica la nevoie

-sunt inutile infiltratiile, electroterapia, termoterapia, medicatie antiinflamatoare

LOMBOSACRALGIA DIN TENDOMIOPATIA GENERALIZATA

Tratamentul trebuie sa tina seama de prezenta a 8-12 puncte trigger precum si prezenta unor puternice componente psihice si neurovegetative

LOMBOSACRALGIA MUSCULOLIGAMENTARA

In aceasta afectiune pot sa apara contracturi musculare lombare iar tratamentul este:

-masaj cu gheata pe masa musculara

-exercitii kinetospecifice de intindere musculara

-medicatia antiinflamatorie intensa (se poate administra prednisonin doze de 30 mg/zi)

-raspunsul la medicatia antiinflamatorie este piatra de incercare a realitatii fiziopatogenetice

-echilibrarea furtunii vegetative declansata de dureri

-caldura lombara (perna electrica, sare calda etc)

-electoterapie antialgica

-termoterapie lombara, masaj sedativ, netezire

DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL-RECUPERAREA MEDICALA-IN PATOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE

Patologia reumatismala de tip degenerativ a coloanei vertebrale ridica in fata medicilor si a cadrelor medicale o multitudine de probleme dificil de rezolvat in privinta diagnosticului si in realizarea unui program de tratament si recuperare. Dificultatile cu care sunt confruntati specialistii din mai multe specislitati si discipline medicale au mai multe surse din care distingem doua mai importante; in primul rand se situeaza multitudinea structurilor anatomice susceptibile de a fi sediul afectiunilor reumatismale de tip degenerativ ale coloanei lombare si, in al doilea rand caracterul multifactorial al etiopatogeniei acestor afectiuni.

Patologia reumatismala de tip degenerativ cu localizare vertebrala reprezinta o problema dificila pentru serviciile medicale, nu atat prin gravitatea cazurilor, cat prin numarul mare de bolnavi

SURSELE MUSCILARE

Aparatul muscular al coloanei vertebrale este implicat in cel mai mare grad in biodinamica coloanei vertebrale dar si in geneza sau intretinerea unei patologii de tip degenerativ al acesteia, prin suferinte de tip functional sau de tip organic.

Patologia musculara de tip organic ca sursa a unor afectiuni vertebrale este reprezentata de entezoopatii cu localizare foarte dispersata la nivelul insertiilor musculare pe oasele coloanei vertebrale si a centurilor scapulare si pelvina. Punctele "trigger" implicate in dezvoltarea sindromului miofascial se pot localiza in musculatura paravertebrala, dar cel mai fregvent ele vor fi decelate in musculatura centurilor. Punctele dureroase specifice sindromului fibromialgic "tender points" sunt numeroase si localizate mai fregvent in musculatura cu insertie vertebrala.

TULBURARILE DE STATICA VERTEBRALA

Scoliozele vertebrale, fie ele primare sau secundare reprezinta un segment important in patologia coloanei vertebrale, in care problemele legate de diagnostic sunt depasite de cele ce privesc recuperarea acestora precum si de identificarea elementelor patologice declansate de rasunetul mult mai larg al scoliozei asupra intregii coloane vertebrale si asupra multor alte aparate si sisteme.

ASPECTE DE DIAGNOSTIC, TRATAMENT SI RECUPERARE IN PATOLOGIA DEGENERATIVA A COLOANEI VERTEBRALE

Dificultatile in procesul de precizare a diagnosticului in acest domeniu de patologie a coloanei vertebrale, pe langa complexitatea factorului morfopatologic przent, isi au originea si in caracterul simptomelor clinice subiective si uneori chiar a celor obiective relativ sarace, cele mai multe boli ale coloanei evolueaza cu durere si impotenta functionala.

Tratamentul acestor categorii de bolnavi poate fi efectuat in conditii de ambulator la nivelul primului esalon de asistenta medicala, folosind o medicatie simpla, fizioterapie si kinetoterapie. Acesti bolnavi ar trebui sa fie principalii beneficiari ai curelor balneare de recuperare in cursul carora programele de kinetoterapie trebuie sa urmareasca corectarea tulburarilor de statica sau dinamica vertebrala si refacere a echilibrului functional muscular.

Se pot efectua infiltratii anestezice locale si la nivelul articulatiilor, urmata de practicarea unei manipulatii vertebrale cum ar fi solutia ideala pentru vindecarea pe timp mai scurt, dar aceasta presupune o temeinica pregatire a practicianului, deoarece aceste tehnici nu sunt lipsite de riscul unor accidente. Pentru cei mai multi bolnavi "calea lunga" reprezinta solutia cea mai buna si cea mai sigura.

Internarea intr-un spital dotat cu mijloace corespunzatoare de investigatii si tratament este necesara si justificata din mai multe ratiuni: pentru securitatea bolnavului, pentru supravegherea evolutiei simptomelor clinice in sensul decelarii in timp util a elementelor de gravitate considerate simptome de alarma ce impun interventia neurochirurgicala de urgenta (aparitia formelor severe de deficit muscular periferic la membrul superior sau la cel inferior, ori a semnelor tradand instalarea unui sindrom de "coada de cal"). Internarea bolnavului se impune si din ratiuni economice, efectuarea unui tratament adecvat in spital, efectuarea celor mai indicate investigatii paraclinice care ar necesita costuri mai mici, decat efectuarea acestora in conditii de ambulator.

Diferentele terapeutice sunt folosite in functie de stadiul evolutiv al bolii: acut, subacut sau cronic. Sub acest aspect este necesara si precizarea esalonului medical de competenta in abordarea terapeutica a cazului cu implicatii de tip conceptual sau metodologic.

In privinta puseului acut opinia generala este ca orice unitate spitaliceasca in care poate fi asigurat un tratament intensiv antialgic, antiinflamator pe durata a 2-3 saptamani, cat dureaza faza acuta a bolii este competent in preluarea cazului, la care se asociaza tratamentul de fizioterapie.

Recuperarea staticii lombare sau cervicale corecte, castigarea unei stabilitati lombare adecvate, restabilirea echilibrului intre grupurile musculare antrenate in diversele functii ale coloanei vertebrale, reprezinta obiective ale recuperarii patologiei vertebrale reumatismale de tip degenerativ in unitatile medicale de recuperare si fizioterapie. In absenta unui cadru organizatoric, social sau familial care sa permita efectuarea recuperarii intr-o statiune balneara, recuperarea acestor categorii de bolnavi se poate efectua si in bazele de tratament cu profil de fizioterapie din policlinici. In aceste servicii se pot prelua bolnavii cu sechele musculare paretice, pentru recuperarea carora este necesar un program de recuperare "non-stop" cu sau fara electrostimulare neuro-musculara, masaj trofic si kinetoterapie, deoarece efectuarea unor programe de recuperare la cate 7-8 luni sau anuale, in spitale, sau statiuni balneare este insufucient si poate inutil.

In rezumat putem afirma ca patologia reumatismala de tip degenerativ a coloanei vertebrale este suficient de bine cunoscuta sub diversele sale aspecte clinice, etiopatogenice, fiziopatologice, mijloace moderne de investigatii prin diverse tehnici imagistice ofera posibilitatea elucidarii diagnosticuli multor cazuri clinice, iar metodologia de tratament si de recuperare a acestora, cel putin pentru etapa actuala a cunostintelor noastre, pare sa satisfaca in mare parte obiectivele terapeutice proiectate realist. Se pare ca in prezent dificultatile in asistenta acestei patologii sunt generate de o insuficienta difuzare a cunostintelor medicale referitoare la diagnosticul si tratamnentul acestor boli, in toate esaloanele de asistenta medicala, dar si de carente de ordin organizatoric al asistentei acestor bolnavi.

PARTEA SPECIALA

Descrierea modalitatilor de tratament individual, efectele terapeutice pentru fiecare dintre pacientii tratati.

Terapia din aceste suferinte fizice este diversificata in functie de zonele unde s-au perceput fenomenele dureroase.

Din experienta dobandita de-a lungul anilor de exercitare a profesiei, am intalnit diferite forme de manifestari a suferintei lombare, care au necesitat tratament diferentiat, atat prin metode de fizioterapie, electroterapie care au fost continuate cu masaj local in functie de caz.

Din cele mai recente cazuri voi enumera cateva:

1). Doamna Glod Cornelia in etate de 55 ani s-a perezentat la cabinetul de recuperare medicala fizica acuzand dureri violente in zona coloanei lombare.

Dupa consultatia efectuata de medicul fizioterapeut a fost diagnosticata cu lombalgie acuta

I s-a recomandat atat tratament de electroterapie cat si masaj medical

Ca tratament de electroterapie s-au efectuat curenti diadinamici, interferentiali si ultrasunete.

De asemeni i s-a recomandat masaj local calmant si miorelaxant cu manevre executate bland in ritm lent

S-a efectuat efleuraj cu fata palmara a mainilor pentru a se reduce sensibilitatea tesuturilor superficiale cu o substanta antiinflamatoare.

Dupa 5-6 sedinte pacienta a simtit ameliorarea starii generale, durerile s-au diminuat treptat si in maximum 10 zile de tratament au disparut total iar starea pacientei s-a imbunatatit vizibil

2). Jianu Gheorghe 61 ani. S-a prezentat la cabinetul de recuperare medicala fizica, acuzand dureri in zona lombosacrata.

Dupa consultatia efectuata de medicul specialist a fost diagnosticat cu lombosacralgie.

I s-a recomandat atat tratament de electroterapie cat si masaj local.

A efectuat curenti diadinamici, curenti isoplanari, curenti dreptunghiulari si sonoforeza cu gel antiinflamator dupa care s-a efectuat masaj local analgezic, miorelaxant pri tehnici usoare: efleuraj, vibratii, neteziri, frictiuni, framantari usoare.

Dupa un tratament aplicat timp de 3-4 zile starea generala a pacientului s-a ameliorat iar la sfarsitul perioadei de 10 zile de tratament, procesul de recuperare medicala s-a dovedit eficient

3). Burgui Adriana 40 ani.

S-a prezentat la cabinetul de consultatii din cadrul centrului de recuperare medicala fizica, prezentand dureri violente in zona lombara dreapta cu iradiere in articulatia coxofemurala dreatpa, coborand pe coapsa si gamba, cu dificultati locomotorii

Dupa examinarea medicului specialist a fost diagnosticata cu lombosciatica dreapta.

I s-a recomandat atat tratament de electroterapie cat si masaj local.

In tratamentul de electroterapie i s-au aplicat curenti diadinamici, magnetodiaflux si laser.

Ca tehnica de masaj s-au prescris masaje blande, relaxante decontracturante, efleuraj, efectuate cu fata palmara a mainilor pentru a reduce sensibilitatea tesuturilor superficiale. De asemeni s-au efectuat manevre de netezire pe musculatura membrului inferior(talpa-planta) interesand gamba si coapsa in sensul circulatiei sangelui de la periferie spre centru.

Semnele de ameliorare au aparut dupa circa 4-5 zile iar la sfarsitul perioadei de tratament, recuperarea a fost totala

4). Calinescu Auriana 70 ani

S-a prezentat la cabinetul de recuperare medicala fizica cu dureri in zona lombara bilateral si in zona sacroiliaca

Dupa consultatia medicului specialist pacienta a fost diagnosticata cu spondiloza lombosacrata

Lombosacralgia nu este o boala ci un sindrom.

I s-a recomandat tratament de electroterapie constand din curenti interferentiali, magnetodiaflux s ultrasunete

De asemeni i-a mai fost recomandat masaj sedativ miorelaxant cu manevre usoare, blande cum ar fi: efleuraj prin alunecarea usoara a mainilor ca o mangaiere ritmica aplicate in sens circular in care mainile mentin contactul usor permanent cu pacienta. Aceasta este cea mai simpla tehnica si cea mai relaxanta in spondiloza lombosacrata.

De asemeni s-au efectuat frictiuni asupra tegumentelor si a tesutului subcutanat si profund in sens circular sau liniar.

Fiind o pacienta cu o varsta mai inaintata, recuperarea s-a produs mai lent, necesitand periodic revenirea pentru tratament balneofizioteraapic

BIBLIOGRAFIE

In alcatuirea prezentei lucrari de diploma am folosit, datorita complexitatii temei medicale pusa in discutie numeroase lucrari de specialitate dintre care:

Prof. doctor ANDREI RADULESCU

Prof. doctor ANDRIES VIOREL

Prof. doctor N. TELEKI

Prof. doctor MIHAI BERTEANU

Prof. universitar doctor ION DRAGAN

Doctor DELIA CINTEZA

Prof. universitar doctor CONSTANTIN ALBU

Doctor ALOIS GHERGUT

Doctor ZBENGHE TUDOR

Doctor JAROSLAV KISS

Alte surse inspirate din paginile de internet