Functiile secretorii ale organelor digestive

Functiile secretorii ale organelor digestive

Constituentii alimentari nu sunt direct asimilabili din cauza diferentei structurii lor fizico-chimice fata de constituentii proprii ai organismului.De aceea,pentru a putea strabate mucoasa digestiva si a intra in procesele metabolice,alimentele trbuie sa fie degradate pana la compusi simpli (aminoacizi,monozaharide si acizi grasi).Aceste transformari sunt rezultatul actiunii succesive a unor multiple sisteme enzimatice prezente in sucurile digestive.

Saliva este produsul celor trei perechi de glande salivare mari si al numeroaselor glande mici diseminate in mucoasa bucala.Aceasta este secretata zilnic in cantitati de 800-1500 ml si contine:

o       apa → 99.5% din masa totala

o       substante anorganice → 0.2% din masa totala,reprezentate de Na,K,Cl,HCO ,Mg,Ca

o       substante organice → 0.3% din masa totala,reprezentate de amilaza salivara,mucina si lizozimul

Saliva intervine in

T    protectia mucoasei bucale prin    : racirea alimentelor fierbinti

: diluarea eventualului HCl

: protectie antibacteriana prin lizozim

T    inlesneste masticatia,lubrifiaza alimentele,usurand deglutitia

T    curata si umecteaza mucoasa bucala,favorizand vorbirea

T    elaborarea senzatiei gustative prin dizolvarea substantelor cu gust specific pe suprafata receptiva a analizatorului gustativ

T    eliminarea de : metaboliti (uree,acid uric)

: virusuri (poliomelita,turbare)

: substante toxice (Hg,Pb)

T    digestie prin : pregatirea alimentelor pentru masticatie (inmuiere)

: formarea bolului alimentar (lubrifierea cu mucus) si deglutitie

: α amilaza produce digestia chimica a amidonului,care este hidrolizat pana la stadiul de maltoza

Reglarea secretiei salivare se realizeaza pe cale exclusiv reflexa si este conditionata,calitativ si cantitativ,de natura excitantului care o provoaca.

Reflexul salivar este declansat de stimularea recptorilor din mugurii gustativi ai limbii si a receptorilor de tact,temperatura si durere din cavitatea bucala.Impulsurile de la limba ajung la:

o       nucleul salivator superior din punte → impulsurile din partea anterioara a limbii

o       nucleul salivator inferior din bulb → impulsurile din partea posterioara a limbii

Stimularea acestor centrii duce la descarcarea unor impulsuri,care ajung prin fibrele nervoase parasimapatice a:

T    nervului facial (VII) → pentru glandele submaxilara si sublinguala

T    nervului glosofaringian (IX) → pentru glanda parotida

Inervatia simpatica a glandelor provine din primele doua segmente toracice.Stimularea simpaticului produce o secretie redusa,dar bogata in enzime,in timp ce parasimpaticul produce o secretie abundenta,dar cu un continut enzimatic mai redus.

Rolul stomacului este,in primul rand,de depozit in care se acumuleaza alimentele ingerate.Dar,in stomac,alimentele sufera importante modificari fizico-chimice,care le pregatesc pentru digestia din intestin.Aceste modificari sunt rezultatul activitatii secretorii si motorii a stomacului.Functia secretorie a stomacului consta in secretia sucului gastric.Acesta este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent,si foarte acid (pH=1,5-2,5).Sucul gastric este constituit din :

o       apa → 99% din masa totala

o       substante anorganice → 0.6% din masa totala,reprezentate de cloruri de Na si K,acid clorhidric si fosfati de Ca si Mg.Cea mai importanta componenta anorganica a sucului gastric este acidul clorhidric (HCl) care are urmatoarele roluri:

T    activeaza enzimele proteolitice si creaza un mediu optim pentru actiunea acestora

T    actioneaza asupra proteinelor alimentare,facandu-le mai usor digerabile

T    stimuleaza evacuarea gastrica

T    impiedica dezvoltarea unei flore bacteriene intragastrice

o       substante organice → 0.4% din masa totala,reprezentate de enzime si mucus.

Mucusul gastric este o glicoproteina cu rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni nocive,in special de autodigestie,sub actiunea pepsinei si a acidului clorhidric.Principalele enzime gastrice sunt:

o       pepsina → cea mai importanta enzima gastrica,este secretata sub forma inactiva (pepsinogen) si este activata de catre stomac.Fiind o enzima proteolitica,pepsina initiaza procesul de descompunere a proteinelor,hidrolizand legaturile peptidice,rezultand peptide de dimesiuni mai mici.

o       labfermentul → secretat mai ales la sugari si probabil absent la adulti,produce coagularea laptelui prin transformarea cazeinogenului solubil in paracazeina care,in prezenta Ca,se transforma in paracazeinat de calciu,insolubil.

o       gelatinaza → lichefiaza gelatina

o       lipaza → importanta mai ales la sugari,scindeaza hidrolitic grasimile emulsionate (lapte,frisca,smantana)

Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale si este conditionata,calitativ si cantitativ,de alimentele ingerate.Procesul gastrosecretor are,in functie de sediul de actiune al stimululuialimentar,trei faze:

o       faza cefalica → este declansata de gandul,vederea,gustul sau mirosul alimentelor.Este dependenta de integritatea fibrelor vagale ce inerveaza stomacul.Aproape jumatate din secretiile gastrice ce se produc in timpul unei mese sunt rezultatul stimularii vagale.

o       faza gastrica → este declansata in momentul intrarii bolului alimentar in stomac,ceea ce determina distensia gastrica si tamponarea aciditatii gastrice,crescand pH-ul gastric,o data cu stimularea secretie.Rata secretiei este mai redusa decat in faza cefalica,dar procesul este mai indelungat.

o       faza intestinala → este declansata o data cu intrarea chimului gastric in duoden,secretia fiind foarte redusa. Mecanismul dominant al acestei faze implica secretia gastrinei de catre glandele duodenale.Gastrina va stimula secretia gastrica, pe cale umorala,la fel de bine cum enterogastrona,un hormon duodenal,va inhiba secretia gastrica.

Sucul pancreatic este un lichid incolor,inodor,alcalin (pH=8),care contine:

o       apa → 99.5% din masa totala

o       substante anorganice → 0.2% din masa totala,reprezentate de electroliti precum Na,K

o       substante organice → 0.3% din masa totala,reprezentate de amilaze,lipaze si proteaze

amilaza → are o actiune mai puternica decat amilaza salivara,hidrolizand amidonul pana la stadiul de maltoza

lipaza → hidrolizeaza grasimile neutre in glicerol si acizi grasi

proteazele → reprezentate de

o       tripsina si chimiotripsina → secretate ca proenzime inactive (tripsinogen si chimiotripsinogen),sunt activate in lumenul intestinal de actiune enterokinazei.Rolul lor este de a ataca proteinele care au trecut intacte de actiunea pepsinei gastrice si asupra produsilor de scindare a acesteia,pe care ii degradeaza pana la stadiul de peptide.

o       elastaza → activata de tripsina,hidrolizeaza proteinele fibroase

Reglarea secretie pancreatice se realizeaza predominant umoral si secundar nervos.Umoral secretia este controlata de o serie de hormoni duodenali (colecistochinina si secretina),iar vagul stimuleaza secretia de suc pancreatic.

Bila,produsul de secretie al hepatocitelor,este secretata permanent in cantitate de 500-700 ml/zi.Intre mese,cand sfincterul Oddi este inchis,aceasta se colecteaza in vezicula biliara.Este un lichid verde sau galben,alcalin (pH=8),amar,care contine:

o       apa → 97% din masa totala

o       substante anorganice → reprezentate de electroliti precum Na,K si saruri care se reabsorb prin mecanismul enterohepatic.

o       substante organice → reprezentate de pigmenti (bilirubina si bili verdina),lecitina,colesterol.

Rolul cel mai important al bilei este in digestia lipidelor,desi nu contine nici o enzima:prin sarurile biliare determina emulsionarea grasimilor,favorizand astfel digestia lor.Activeaza lipazele,si formeaza cu lipidele micelii,care fiind hidrosolubile pot trece de mucoasa intestinala.Un alt rol este cel de agent bacteriostatic.

Reglarea secretiei si excretiei biliare se efectueaza in special de catre factorii umorali.Secretia este mai abundenta dupa mese:parasimpaticul stimuland secretia,iar simpaticul inhiband-o.Evacuarea bilei din vezicula biliara are lor datorita contractiilor fibrelor netede din peretii acestei,pe fondul relaxarii sfincterului Oddi.

Glandele din mucoasa intestinala secreta un lichid bogat in mucus si bicarbonat,care are rolul de a neutraliza aciditatea chimului gastric ajuns in duoden.Secretia acestor glande este controlata de factori chimici locali (pH-ul chimului),factori hormonali (colecistochinina si secretina) si de factori nervosi (vagul).Principalele enzime continute in acest suc sunt:

o       Peptidazele → actioneaza asupra polipeptidelor,descompunandu-le pana la aminoacizi

o       Dizaharidazele (maltaza,zaharaza,lactaza) → actioneaza asupra dizaharidelor,pe care le desfac in mono-zaharide (glucoza,fructoza si galactoza).

o       Lipaza intestinala → are actiunea asemanatoare cu lipaza pancreatica,transformand lipidele in acizi grasi si glicerol.