Stopuri ocluzale-definitie; clasificare; importanta

1.Stopuri ocluzale-definitie; clasificare; importanta

Def: Sub actiunea mm ridicatori ai mandibulei,aceasta efectueaza o miscare de apropiere catre maxilar,oprita de contactele dentre dintre cele 2 arcade

Clasificare

a.Stopuri ocluzale de grad I:cuspizii V ai M si Pm mandibulari intra in contact cu fosele centrale si cele dintre crestele marginale ale dintilor laterali maxilari

-cuspid-fosa anatagonista

-se realizeaza numai cu 2 fose centrale, majoritatea stopurilor fiind realizate cu fosele dintre crestele marginale

-pozitia cea mai stabila a cuspizilor V ai M si Pm in raport cu celelalte grupe dentare,datorita structurii mai compacte a proceselor alveolare mandibulare fata de cele maxilare

b.Stopuri ocluzale de grad II:marginea libera a dintilor frontali mandibulari care articuleaza cu fata P a dintilor frontali maxilari in vecinatatea cingulumului

-in cazul lipsei celorlate contacte pot sustine ocluzia

-au rolul de a proteja dintii laterali importiva componentei orizontale a fortelor ocluzale in toate miscarile mandibulare cu componenta orizontala

-fiecare frontal articuleaza cu 2 antagonisti ,mai putin Ic mandibulari

-in caz de abraziune sau imbolnaviri parodontale se modifica stopurile

c.Stopurile ocluzale de grad III:cuspizii O ai M si Pm maxilari care artculeaza cu fosele centrale si fosele dintre crestele marginale ale antagonistilor mandibulari.

-lateralii maxilari migreaza mai frecvent datorita structurii spongioase

-la indepartarea prin slefuire selectiva a unor contacte ocluzale se recomanda protejarea cuspizilor de sprijin

Importanta:

1.prin stabilirea stopurilor ocluzale se realizeaza IM(pozitia esentiala a mandibulei,cea mai stabila a ADM ssi inchide fiecare ciclu masticator) in care contactele dento-dentare dintre cele 2 arcad sunt maxime.

2.functionalitatea ADM prin triturarea alimentelor si deglutitiei

3.mentinerea DVO (intre pct subnazal si mentonier)

2.Contactele ocluzale functionale si nefunctionale

Contacte functionale:stabile si eficiente(dupa contactul d-d sa nu mai faca nici o deplasare ,derapare, iar triturarea alimetelor sa se faca cu efort minim)

1.varf cuspid-fund fosa-vf cuspidului trebuie sa fie mai putin voluminos decat fosa pentru a putea patrunde

-se poate adapta cu usurint prin slefuire selectiva

2.versante cuspid-versante fosa(tripodic)-in cel putin 3 puncte

-vf cuspidului e mai mare decat fosa si nu mai ajunge in fundul fosei

-eficienta masticatorie cea mai mare:cu minim de presiune se strivesc usor alimentele

-greu de corectat

3.marginea libera a dd frontali mandibulari si fata P a frontalilor maxilari,infracingular-stopuri grad III

Contacte nefunctionale

1.varf cuspid-versant fosa-deraparea mandibulei

2.versant cuspid-versant fosa-deraparea mandibulei

3.varf cuspid-varf cuspid-instabil,eficienta masticatorie redusa

-cand contactul se face intre cuspizii V ai celor 2 arcade se poate produce ranirea mucoasei jugale

-solicitarile primite de cuspizii V mandibulari sunt transmise in directia apexului,a.i solicitarile primite de cuspizii V maxilari sunt transmise infara axului lung al dintelui

4.in suprafata-in urma uzurii accentuate a dintilor,relieful fetei O se transforma in suprafata planaèzone de contact interdentar se maresc;suprafetele se potrivesc perfect;

-stabil ,nefunctionale datorita efortului suplimentar de triturare a a alimentelor

-suprasolicitarea O e favorizata si de marirea suprafetei ,deoarece prin micsorarea H cornonare se apropie de ecuatorul anatomic

5.reducerea nr de contacte ocluzale prin:Inocluzie sagitala-anomalie cls II Angleàstopurile ocluzlae II nu se realizeaza prin contacte D-d;intre frontalii sup si inferiori e un spatiu sagital

Ocluzie deschisa-lipsa stopurilor ocluzale II,cu inocluzie extinsa la nivelul zonei laterale,uneori DVO e mentinut de contactele ultimilor molari

3.RC-definitie,caracteristici,importanta

Def.:raport mandibulo-cranian fundamental,independent de contactele dento-dentare.Pozitia cea mai inalta, posterioara, nefortata si simetrica a condililor in cavitatea glenoida, in care mandibula executa numai miscari de rotatie pura in jurul unei axe orizontale si de la care sunt posibile miscari de lateralitate

-pozitia cea mai superioara pe care o pot ocupa condilii mandibulari in cavitatea glenoida

-intre condili,discurile articulare si fata posterioara a tubercului articular trebuie sa existe contact

-pozitie ligamentara deoarece l igamentele limiteaza deplasarea posterioara(nici un traumatism ocluzal nu poate impinge in sus condilul si meniscul),dar nu duc mandibula in RC

-pozitie terminala deoarece e cea mai posterioara pozitie functionala a condililor mandibulari

-RC e un raport osos,mandibulo-cranian,dependent de ligamente,independent de dinti,prezent toata viata,inclusiv la edentatul total.Poate fi modificat temporar de contractiile musculare anormale,cauzate de contacte d-d defectuase

Importanta

1.RC e o pozitie constanta toata viata,inclusiv la edentatul total-important pentrru protezarea totala

2.RC e o pozitie diagnostica,de la care porneste orice analiza ocluzala

3.RC poate d determinata si transferata-mandibula se pozitioneaza in RC,prin stabilirea ABT, si se poate inregistra si transfera la nivelul uni ocluzor sau articulator

4.RC e o pozitie functionala-intervine in timpul masticatiei(mai ales alimente dure) si e pozitia in care se efectueaza deglutitia

4.Axa balama terminala(ABT)

Urmarind traiectoria punctului interincisiv mandibular,in timpul deschiderii gurii(20mm),intr-un prim timp,acesta descrie un arc de cercèin timpul acestei deplasari,condilii fac o miscare de rotatie pura ,in jurul unei axe,ABT,numai in pozitia de RC

RC fiind o pozitie terminalaàABT materializeaza RC

ABT=axa imaginara care trece prin cei 2 condili mandibulari,cand acestia realizeaza o miscare de rotatie pura,situatie intalnita in deschiderea gurii si revenirea mandibulei pe o distanta de 20mm

5.Determinarea clinica a RC-metoda uni/bimanuala

Metoda unimanuala

Pacientul e asezat pe scaun in pozitie sezanda(ora 3) cu gura usor intredeschisa, atmosfera calma in cabinet.Medicul aplica policele drept pe marginea incizala a Ic mandibulari,iar cu restul degetelor de la mana dreapta cuprinde mentonul.Cu degetele de la mana stanga indeparteaza buza superioara si se sprijina pe dintii maxilari.Pacientului i se spune sa lase libera mandibula,iar operatorul efectueaza miscari limitate de coborare si de ridicare a mandibulei(20mm),IC maxilari venind in contact cu unghia policelui pana la primul contact dentar.La un moment dat se simte un salt al mandibulei spre posterior si in susàpozitionarea in RC

Metoda bimanuala

Pacientul e asezat pe scaun la orizontal.Medicul e asezat pe scaun in spatele fotoliului si cuprinde cu cu policele ambelor maini zona dintre buza inferioara si menton,iar cu restul degetelor cuprinde ramura orizontala a mandibulei.Prin miscari limitate de inchidere/deschidere(20mm) se simte saltul mandibulei spre posterior si in susàpozitionarea in RC

Avantajul e ca mandibula se afla deja intr-o pozitie mai posterioara.

6.Intercuspidarea maxima-definitie si caracteristici

IM-cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana,cu numar amxim de contacte d-d(184).

-in IM se incheie majoritatea ciclurilor functionale prin care se realizeaza incizia si masticatia alimentelor.

-datorita usurintei de determianre,inregistrare si transfer,IM e utilizata in numeroase situatii clinice pentru raportarea modelelor celor 2 arcade.Exista numeroase cazuri in care IM fie lipseste, fie e instabila/nefunctionalaèraportarea modelelor sa se faca de la alta pozitie mndibulo-craniana.

-in IM se inregistreaza numarul cel mai mare de contacte d-d, stabililitatea si suprafata cea mai mare,posibila a acestor cont

-dependenta de prezenta dintiilor pe arcada(toti)-se accepta doar absenta M3

-realizeazaDVO-intre pct subnazal si menton,dependent de contactele d-d

7.Raportul RC-IM

-3variante ale schemei miscariilor mandibulare in plan sagital

Long centric:mandibula executa o usoara glisare din IM in RC,considerata fiziologica(0,3-1,3mm)

-La 87%din pacienti.

1.contact d-d la niv stopurilor I si II:vf cuspid-fund fosa

2.contact d-d la niv stopurilor II-zona imediat infracingulara sa prezinte un platou orizontal(nu e obligatoriu)

Teoria ocluziei mutual protejata:grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelo in toate miscarile excentrice ale mandibulei cu contactd-d,iar grupul lateral protejeaza de suprasarcina sectorul frontal in pozitii centrice(IM si RC).

-toate lucrarile protetice fixe se for realiza a.i sa existe posiblitatea LC

Point centric:glisarea mandibulei din RC in IMèacestea coincid.

-la 13% din pacienti

1.stopuri ocluzale reprezentate de contacte tripodice,pot exista si contacte vf cuspid-fund fosa,deoarece elementul determinant il reprezinta ATM si muschii mobilizatori ai mandibulei

-la majoritatea dintilor laterali,morfologia primara prezinta versante cuspidiene abrupte si fose adanci

-la edentatul total ,arcadele artificiale se realizeaza in PC,deoarece ,la el, dispar oricare stereotipii ale miscarilor mandibulare

Wide centric o mica glisare a mandibulei din IM in lateralitate

-daca si LC si WC sunt posibile atunci exista o liberate in centric,numita freedom in centric.

8.Ocluzia de obisnuinta si ocluzia de necesitate

Ocluzia de obisnuinta:Atunci cand pe traseul de la RC la IM exista un obstacol dento-dentar defectuos care se constituie dintr-un obstacol se declanseaza contractii musculare reflexe in scopul evitarii obstacolului iar efectul se materializeaza prin devierea mandibulei. Daca insa obstacolul actioneaza o perioada mai lunga de timp se instaleaza intercuspidarea maxima de obisnuinta sau ocluzia de obisnuinta.

Desi ocluzia de obisnuinta poate sa functioneze multi ani la fel de bine ca cea initiala la un moment dat ea poate sa provoace fenomene patologice la nivelul dintilor, muschii sau ATM.Ocluzia (IM) de obisnuinta e o IM diferita de cea initiala astfel ca indepartarea tardiva a obstacolului nu e urmarita si de revenirea mandibulei la IM initiala.

In acest caz atitudinea practica a operatorului trebuie sa fie mai nuantat tinand cont de cateva elemente:

-pot exista situatii in care adaptarea functionala la noile raporturi ocluzale induse de un obstacole e foarte buna si nu necesita interventie terapeutica. Din pacate aceste cazuri sunt rare,

-ocluzia in cazurile in care constata compensarea functionala in raporturile ocluzale evident modificate, sumarea unor factori noi, potential patogeni, poate declansa aparitia disfunctiei mandibulo-craniene,

-interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartarea obstacolului initialdeoarece tratamentul e laborious, indelungat si costisitor, motivarea pacientului e esentiala,

Tratamentul atunci cand se indica prezinta urmatoarele obiective:

- amendarea simptomatologiei DMC,

- functionalitatea ADM satisfacatoare pentru pacienti,

- stabilitatea ocluzala.

Ocluzia de necesitateAtunci cand pe traseul de la RC la IM exista un obstacol dento-dentar defectuos care se constituie dintr-un obstacol se declanseaza contractii musculare reflexe in scopul evitarii obstacolului iar efectul se materializeaza prin devierea mandibulei.

Ocluzia de necesitate e o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol recent, atitudinea practica fata de aceste obstacole e evidenta: inlaturarea precoce a obstacolului care duce si la reinstalarea IM initiale. Astfel tratamentul ocluziei de necesitate se face prin echilibrarea ocluzala finala care urmeaza aplicarii oricaror restaurari odontale sau protetice.

9.Relatia de postura a mandibulei-definitie,caracteristici,importanta.

=pozitie diagnostica,fara contact dento-dentar.Se afla pe traseul de la IM la DM.

-contactele d-d intre cele 2 arcade se stabilesc in conditii normale,pe perioade foarte scurte:deglutitie si masticatie(inclusiv inciza) bolului alimentar.

-in fonatie nu trebuie sa existe contact interarcadic.Sunt momente in care spatiul dintre dd celor 2 arcade scade sub 1mmàfonemele fricative(la pronuntia sibilantelor s si z)èspatiul minim de vorbire=cel mai mic spatiu interarcadic din fonatie.In mod normal nu se determina,ci doar se verifica existenta la arcadele artificiale: daca DVO determinat e mai mare decat in cea reala,la pronuntarea cuvintelor cheie(cu multe sibilante) dintii vin in contact(indiciu pentru diminuarea DVO)

-intr-un ciclu de 24h mandibula se afla in relatie de postura,iar dintii celor 2 arcade determina spatiul de inocluzie fiziologica(SIF).SIF poate sa aiba mai multe variante,depinzand de varsta,pozitia corpului,stari fiziologice sau patologice

-relatia de postura=pozitia de repaus,determinat de contractia tonica a muschiilor ridicatori si coboratori ai mandibulei,deci un repaus ligamentar.

- SIF=2-4mm èDVR=SIF+DVO

10.Aria miscarilor in plan sagital,frontal,transversal

Sagital:din orice punct de pe traseul propulsiei cu contacte d-d,mandibula poate cobora pana la DM.

-sunt considerate miscari functionale deplasarea in plan sagital spre anterior de la RC spre CCP si spre inferior,pana aproapre de DM

-PM e considerata o miscare nefunctionala.

-pana la nivelul punctului H,condilii au efectuat o miscare de rotatie pura in jurul ABT si dupa aceea apare miscarea de translatie,pentru aevita traumatizarea elementelor aflate posterior de mandibula

Frontal:mandibula nu face practic nici o miscare de translatie puraè nu exista 2 puncte care sa realizeze aceeasi miscare.

-toate miscarile mandibulare au componente in cel putin 2 din cele 3 planuri de referinta

-extremitatea superioara reflecta pozitii mandibulo-craniene cu contact d-d.Acolada orizontala prezinta in mijlocul ei IM(se realiz DVO).Daca IM=RC sau RC dif de IM ,dar nu se modifica DVO,IM si RC sunt reprezentate printr-u singur punct,iar daca nu RC se palseaza mai jos.Intr-o parte si alta a acoladei ,miscare functionala reprezentata de traseul IM-CCL,urmat apoi de miscare nufunctionala,traseul CCl-LM.

-CCL-IM=IM-CCL

-IM-CCL incepe cu o pozitie stabila,in schimb CCL-IM incepe cu una instabila.

-in interiorul diagramei se gasesc eventual RC si CCP;PM;RP care se termina cu DM

Transversal Spre deosebire de miscarea de propulsie la nivelul arcadelor, lateralitatea se realizeaza printr-o miscare mai complexa care se manifesta la nivelul condililor prin rotatie si translatie.

-Axa de rotatie e verticala si trece prin condilul de partea caruia se face miscarea de lateralitate ceea ce face ca amplitudinea miscarii sa fie direct proportionala cu departarea punctului de referinta fata de centrul de rotatie.

-Miscarea functionala de lateralitate e mai ampla in sectorul frontal si progresiv mai redusa spre zona distala a arcadelor.

-LM stg-RC-LM dr-functional

-celelate pozitii nu sunt functionale

-segmentul posterior al diagramei orizontale e alcatuit din 2 arcuri concave spre posterior si concurente in RC=arcul gotic.Deschiderea sa e dependenta de unghiul si miscarea Bennett

-unghiul bennett=proiectia in plan orizontal a traiectoriei in propulsie si a traiectului in lateralitate a condilului orbitant(deplasarea spre lini mediana a condilului pivotant depinde de oblicitatea pe care o are tuberozitatea anterioara)

-miscarea Bennett-miscarea de translatie a centrului de rotatie la nivelul condilului pivotant,modifica atat traiectul de deplasare a condilului orbitant cat si a dintilor mandibulari.Depinde de: lig temporomand al condilului pivotant;modificari ale peretelui medial al condilului orbitant si unghiul de 60o cu directie postero-superioara;antero-inferioara si rectilinie in plan frontal

11.Miscarea de propulsie cu contacte d-d

In cadrul miscarii mandibulare in plan sagital(Posselt),limita superioara, avansarea punctului interincisiv mandibular din IM pana cand marginile incizale ale Ic mand ajung in dreptul marg incizale ale Ic maxilari(CCP)àmiscarea functionala e din CCP in IM,dar se studiaza invers deoarece IM-CCp e o pozitie stabila,pe cand CCP-IM nu e..Reprezinta limita superiara a bicuspoidului lui Posselt.

-Incizia=Panta condiliana+panta incisiva

-in miscarea de propulsie se produce o translatie pe 3 planuri:panta incisiva si cele 2 pante condiliene,asociata cu o rotatie redusa in etajul inferior ale ATM

-ghidajul este ghidajul anterior,reprezentat de toti cei 8 incisivi(ideal),functional sunt necesari minim 2 I maxilari cu antagonistii ,simetic asezati,de-o parte si de alta a liniei mediane

-depinde de OB;OJ si Panta incisiva

-patologic:1 I maxilar cu antagonistiièinterferenta(obstacol care impiedica realizarea unui ghidaj functional)lucatoare in propulsie sau 1I maxilar cu antagonistii sustine pozitia CCPècontact prematur(obstacol care impiedica realizarea unei pozitii functionale) in propulsie

-Miscarea functionala este de retropulsie din CCP spre IM dar se studiaza miscarea inversa (de propulsie) deoarece se poate observa mai bine si mandibula porneste dintr-o pozitie stabila(IM).

-Ghidajul anterior este parte componenta a determinantului anterior

-Rapoartele ocluzale la nivelul dintilor frontali Ocluzia labiodonta Ocluzia inversa Inocluzia sagitala Inocluzia verticala

-Obstacole ocluzale in regiunea laterala

a.Contact prematur in RC

b.Fenomenul Thielemann

-Principiul lui thielemann(echilibrul fun ctional al miscarii de propulsie):(PI*PC)/(Pcs*CS*PO) unde PI=panta incisiva; PC=panta condiliana; Pcs=panta cuspidiana/inaltimea cuspizilor dd lat; CS=curba lui Spee(arc de cerc tangent la vf caninilor si ale cuspizilor V ai dd lat mand)

12.Miscarea de lateralitate cu contacte dento-dentare

Se studiaza pe diagrama frontala

-Conducerea dentara:

1.Ghidaj canin

2.Ghidaj antero-lateral →IL si C sau IC IL C

3.Ghidaj de grup : →lateral (toti dintii laterali)

→complet( C si toti dintii laterali)

→incomplet( C si 2, 3 dinti laterali succesivi: ex. C PM1 PM2, C PM1 PM2 M1

-Situatii patologice:

1.Orice alta combinatie care nu corespunde cu situatiile de mai sus

2.Contactele de pe partea lucratoare→ILL sau contacte premature lucratoare

3.Contactele de pe partea nelucratoare →INLL sau contacte premature nelucratoare

-Miscarile condililor sunt diferite:

1.Translatie laterala→miscarea Bennett efectuata de condilul lucrator/pivotant

2.Deplasare anterioara,inferioara si spre partea lucratoare →condilul orbitant/nelucrator

3.Proiectia in plan orizontal a traiectoriei in propulsie (TP) si a traiectoriei in lateralitate(TL) a condilului orbitant→unghiul Bennett

4.Mandibula se roteste intr-o miscare complexa spre partea lucratoare

5.Axul de rotatie trece prin condilul pivotant.

13.Miscarea de deschidere a gurii

La nivelul bicuspodului lui Posselt,se constata ca prin coborarea mandibulei,punctul interincisiv mandibular descrie 2 arcuri pentru a realiza deschiderea maxima.Timpul I reprezinta rotatia pura a condililor in jurul ABT(20mm).Pentru a realiza DM,condilii mandibulari efectureaza o miscare de rotatie in etajul inferior al ATM si una de avansare si coborare in etajul superior.Exista si aici o miscare de rotatie,dar nu in jurul ABT,condilii nemaifiind in RC.

-DM are o amplitudine de 40-60mm

-Miscarea de deschidere a durii ar trebui sa se faca dua o linie continua,strict in plan sagital,fara a determina dureri musculare sau zgomote articulare.Orice abatere de la traiectorie,devierea spre dreapta sau spre stanga,traseu in zig-zagèspasme musculare,suferinte articulare,urmare a unor cntacte d-d defectuare.

Semne musculare:spasme musculare(limitarea sau devierea DM)

Semne articulare:zgomote articulare asociate,dureroase sau nedureroase:clicuri,cracmente,crepitatii(uni sau bilaterale)

14.Ciclul masticator-definitie,caracteristici

=traseu inchis,cu geometrie complexa,parcurs repetat de mandibula in etapa de masticatie.

Caracteristicile ciclului masticator

àForma tipica la adult: in perspectiva frontala→picatura

àDurata: 700ms din care in IM 200ms

àFrecventa: 70-80 cicluri/minut

àViteza de deplasare a condililor: mai mare in faza descendenta

àDirectia de deplasare a condililor:-Inferior, anterior, spre partea lucratoare in FD

-Superior, posterior, spre partea nelucratoare in FA

àComponente:Faza ascendenta(FA)/Faza descendenta(FD)/Componenta ocluzala(CO)/Vertex(V)/Unghi functional de ocluzie(UFO)

-unghiul dintre FA si FD=V<;=UVI(unghiul dintre versanele cusp interne)

-UFO=unghiul dintre CO si planul sagital,masura a tipului engramei masticatorii

àContractia musculara:

-Asimetrica: → 30-50% temporalii

→ 35% maseterii

→ 20-40% pterigoidienii

-Asincrona: contractii lente → predominent temporalii

contractii rapide →predominent pterigoidienii

àForta medie a m.ridicatori in masticatie:20-105kgF → 350kgF

15.Masticatia bilaterala si unilaterala:

Din momentul declansarii msticatia poate fi :unilaterala; bilateral simultan sau biateral alternativ.

-majoritatea pacientilor realizeaza triturarea alimentelor bilateral stanga-dreapta

-masicatia unilaterala e indusa de:

1.dieta moale;neabraziva

2.afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac dificila,ineficienta sau imposibila masticatia pe una din parti

3.atralgii

4.12%pacienti-e fiziologica

5.10%pacienti realizeaza masticatie bilaterala simultana.

16.Miscarea Bennett,Unghiul Bennett, condilul pivotant, condilul orbitant, arcul gotic

-segmentul posterior al diagramei orizontale e alcatuit din 2 arcuri concave spre posterior si concurente in RC=arcul gotic.Deschiderea sa e dependenta de unghiul si miscarea Bennett

-Miscarea Bennett: Miscarea de translatie a centrului de rotatie la nivelul condilului pivotant poarta denumirea de miscare Bennett si modifica atat traiectoria de deplasare a condilului orbitant cat si cea a dintilor mandibulari.

Prin utilizarea unei inregistrari interocluzale de lateralitate in identitatile careia se adapteaza cele doua modele montate in bratele unui articulator semiadaptabile in care s-a programat anterior panta condilianta se poate deduce valoarea miscarii Bennett pe care o face condilul ipsilateral fata de inregistrare precum si valoarea unghiului Bennett de la nivelul ATM contralaterala. Se inscrie intr-un con cu unghiul de 60 de grade, deoarece directia de miscare poate fi:

-Postero-superioara

-Rectilinie in planul frontal

-Antero-inferioara

-Unghiul Bennett:Deplasarea spre linia mediana a condilului de balans depinde de oblicitatea pe care o are tuberculul articular adica de unghiul pe care acesta il face cu un plan vertical. Acest unghi poarta numele de unghi Bennett.

Programarea sa la articulatoarele semiadaptabile se face cu ajutorul unei inregistrari interocluzale de lateralitate. In concluzie se poate afirma ca directia de translatie a condilului de balans in timpul miscari de lateralitate e dependenta de panta condiliana si de unghiul Bennett.

-ATM de partea spre care se face miscarea de lateralitate-parte lucratoareècondilul pivotant

-ATM de partea nelucratoareècondilul orbitant

17.Determinantii miscarilor mandibulare

Definitie: factori ce determina amplitudinea si directia miscarilor mandibulare

Clasificare:

1.Determinantul anterior

2.Determinantul posterior

3.Determinantul neuro-muscular

Determinantul anterior

-Arcadele dentare in intregime

Factor variabil, se modifica prin carie migrari, tratamente restauratoare,

Determina mai ales directia de miscare.

-Panta incisiva→abrupta/lina

-Overbite (acoperire in plan vertical)

-Overjet (acoperire in plan sagital)

àMiscarile mandibulei cu contacte dento-dentare sunt influentate ca directie si amplitudine de aceste caracteristici morfologice ale dintilor frontali.

1.Ghidajul anterior este parte componenta a determinantului anterior

Ideal: toti incisivii (partea lucratoare)

Functional: minim 2 incisivi maxilari cu antagonistii

2.Ghidaj canin

3.Ghidaj antero-lateral →IL si C sau IC IL C

4.Ghidaj de grup : →lateral (toti dintii laterali)

→complet( C si toti dintii laterali)

→incomplet( C si 2, 3 dinti laterali succesivi: ex. C PM1 PM2, C PM1 PM2 M1

Determinantul neuromuscular

àMuschii masticatori:Maseter Temporal Pterigoidieni extern si intern

àMuschii limbii Muschii cefei si muschii gatului(cervico-dorsali) Muschii suprahioidieni Muschii infahioidieni

àToti muschii implicati in mentinera posturii generale a corpului

àEfectorul miscarilor mandibulare sub coordonare

1.Centrala → miscarile voluntare

2.periferica → miscarile reflexe/automatizate

àDetermina amplitudinea si directia miscarii

àSe modifica prin patologie: paralizie, spasme,

àLimiteaza prin contractie amplitudinea miscarilor maxime permise de ATM la miscari functionale

Determinantul posterior

Articulatiile temporo-mandibulare

Inclinarea sagitala a pantei condiliene

Pozitia ligamentului temporo-mandibular in raport cu peretele anterior al tuberculului articular

Rigiditatea ligamentului temporo-mandibular

àDetermina mai ales amplitudinea miscarilor (miscari maxime/limita) dar si directia acestora:

-Miscarile condililor diferite de cele ale mandibulei:

-rotatie pura condili- coborarea mandibulei din RC pe o distanta de 20mm.

-rotatie si translatie condili- deplasarea inferioara si anterioara a mandibulei( deschiderea gurii, propulsia )

-Deplasari diferite ale condililor in miscarea de lateralitate mandibulara

-Factor relativ fix(nu poate fi modificat decat de patologia articulatiei, traumatic sau chirurgical)

18.Anomalii dento-maxilare in propulsie

1.progenie si ocluzie inversa frontala- pacientii nu fac propulsie;miscari predominant verticale

2.ocluzie labiodonta-nu fac propulsie cu contacte d-d;dintii in IM se afla CCP

3.proalveolie cu prodentie si inocluzie sagitala mare-la nivelul frontalilor nu exista contacte d-d,iar ghidajul e preluat de Pm maxilari care nu sunt adaptati parodontal la solicitariàdegenerescenta hialina

4.anomalii clsII Angle-dizarmonie intre necesitatile functionale,miscarile mandibulei si posibilitatile parodontale

19.Simulatoarele dentare

Simulatoarele-instrumente care imita partial sau total miscarile mandibulei si permit inregistrarea si transferul unor date specifice si a unor RMM de referinta.

Clasificare:

1.Articulatoare simple-ocluzoare

2.Articulatoare cu valori medii,neprogramabile

3.Articulatoare partial programabile

4.Articulatoare individuale/total programabile

Simulatoare cu valori fixe:

Ocluzorul→deschidere, inchidere,IM, DVO

Articulatorul cu valori medii, fixe →deschidere, inchidere, propulsie, lateralitate, PC, unghiul Bennett, DC.

Simulatoare reglabile individual:

1. Partial programabile(semiadaptabile)→valori reglabile individual: PC,PI,unghiul Bennett,distanta ABT-punctul interincisiv

Se realizeaza in 3 variante:

-PC liniara

-PC curba

-PC modelata anatoform prin frezare acrilica a articulatiei artificiale.

2. Total programabile (individuale Toti parametrii se regleaza individual

Planuri de referinta:Frankfurt, Camper.

→ electronice→programare computerizata/inregistrare si redare electronica a cinematicii mandibulare

Articulatiile artificiale sunt modelate anatoform din acrilat

Clasificare dupa tipul constructiv

1.ARCON Condilii sunt solidari cu bratul inferior

-PC variabila in plan sagital, dar programarea este precisa(condilii trebuie sa atinga pantele)

-Unghiul dintre PC si PO este constant indiferent de gradul de deschidere a gurii

-Mentinerea modelelor in RC este dificila

-Ideal pentru protezarile fixe

2.NON ARCON Condilii sunt solidari cu bratul superior

-bratul superior solidar cu bratul inferior

-PC solidara cu bratul inferior

-PC se regleaza pana cand modele se potrivesc in lateralitate

-Mentinerea modelelor in RC este simpla

-Utile pentru protezele totale moblizabile

Indiferent de tipul constructiv sensul miscarii simulate este invers decat cel real, deoarece bratul fix este cel inferior sprijint pe masa de lucru, iar cel maxilar este mobil:

Coborarea mandibulei= ridicarea modelului maxilar

Propulsia mandibulei= impingerea posterioara a modelului maxilar

Lateralitate dreapta= deplasarea modelului maxilar spre stanga

Sistemul split cast Permite indepartarea modelului de bratul articulatorului si repozitionarea lui ori de cate ori este nevoie, astfel ca articulatorul poate servi pentru mai multe perechi de modele.Sistemul prezinta placute cu magneti si chei de pozitionare realizate in soclul modelelor.

20.Arcul facial-definitie si tipuri

-se foloseste pentru determinarea, inregistrarea si transferarea parametrilor necesari pentru reglarea articulatorului

-metoda grafica extraorala

-asigura acelasi raport geometric dintre ABT si dintii arcadei maxilare,la articulator ca si la pacient.Deoarece ABT e fixa la orice articulatoràarcul facial permite transferul pozitiei arcadei maxilare fata de ABT

-Dispozitiv specific fiecarui tip de articulator

a.De precizie( determinare/transfer ABT)

b.Pantografic    c.Cu montare rapida- cu olive aplicate in CAE

21.Teoria ocluziei protejate mutual

In pozitii centrice (IM, RC) dintii laterali sunt in contact si asigura protectia sectorului frontal, unde pot exista contacte slabe sau chiar inocluzie.

In miscarile excentrice (propulsie si lateralitate), dintii frontali sunt in contact (ghidaj anterior sau canin) si asigura protectia dintilor laterali care sunt in inocluzie.

22.Criteriile ocluziei functionale dupa ENE

1) stopurile ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM,

2) ghidajul anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile ATM,

3) dezocluzia tuturor dintilor cuspidate cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie

4) dezocluzia dintilor cuspidati de parte nelucratore cand mandibula efectueaza miscarea de lateralitate

5) absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul ghidajului.

23.Trauma ocluzala parodontala-definitie,tipuri,caracteristici si tratament

=actiunea nociva a unei forte ocluzale asupra parodontiului,cand directia,intensitatea sau durata fortei ocluzale sunt peste parametrii functionali

Tipuri si caracteristici

-Primara: ocluzia traumatica forta ocluzala de intensitate mare, directie paraaxiala, sau durata mare) actioneaza pe un parodontiu initial integru, sanatos

-nu provoaca boala parodontala,ci numai leziuni parodontale izolate

-Secundara: ocluzia normala sau traumatica actioneaza pe un parodontiu bolnav prin boala parodontala primara (parodontopatie) - chiar si fortele ocluzale normale pot fi nocive

Evolutie fara dureri

-Leziuni izolate (1 2 dinti) de necroza osoasa a ligamentelor periodontale, liza osoasa si consecutiv:

àmobilitate patologica → ex. fenomenul Thielemann

àModificarea pozitiei dintelui

àFara migrarea insertiei epiteliale

àFara formarea de pungi osoase

Tratament:

Profilactic si curativ: echilibrare ocluzala, tratament ortodontic

24.Deraparea mandibulei si contacte premature in RC

Deraparea mandibulei

daca contactele nu sunt multiple in momentul inchiderii gurii in RC/IM se produce o derapare a mandibulei pentru a stabili cat mai multe stopuri ocluzale.Directia de derapare a mandibulei din RC in IM e dictata de versantele dd maxilar conflictual

-din cauza unui contact prematur

-devierea spre anterior:MUDL-versant maxilar mezial/distal mandibular

-derapare spre obraz:BULL- de aceeasi parte cu obstacolul,versant MV maxilar sau DL mandibular

-derapare spre limba:LUBL-versant ML maxilar sau DV mandibular

Contacte premature in RC

ocluzie in 2 timpi

-deviere MUDLèafectarea dd anteriorièpropulsia:

-abraziunea exagerata in zona de contact cu antagonistii

-imbolnavirea parodontiului

-hiperactivitate musculara

-interferente la nivelul dd lateraliàmiscari mandibulare noi pt a evita obstacolul, in conflict cu ghidrea normala a frontalilor

-efect traumatic asupra parodontiului frontalilor

25.Dizarmonia si disfunctia ocluzala-definitii

Dizarmonia sau malocluzia-abatere de la morfologia ocluzala a dintilor si arcadelor,necorectata, poate duce la disfunctiii

Disfunctia-abaterile de la morfologia ocluzala cu aparitia de semne subiective si obiective la nivelul structurilor ADM

-TCM la care determinarea etiologica primara e ocluzala,din cauza unei dizarmonii

26.Fenomenul Thielemann

Interferenta in propulsie de partea lucratoare àcauzata de ultimul molar migrat vertical/capuson de mucoasa care acopera molarul de minteèmodificari patologice la nivelul dintilor anteriori maxilari,cel mai interesat e incisivul lateral unde se determina migrarea verticala,vestibularizarea si uneori mobilitate.

Diagonala thielemann:vinovat de interferenta in propulsie pe partea nelucratoare e un molar mandibular/capuson mucosà fenomenele negative apar la un Ic sau Il maxilar de parta opusa.Dar daca interferenta pe parte nelucratoare e ultimul molar maxilaràfenomenele negative apar la un Il maxilar de aceeasi parte.

-initial dintele interesat de fenomenul thielemann se mobilizeaza, migreaza spre V si spre planul de ocluzieàincisivul lateral afectat nu mai prezinta mobilitate dupa un timp,el nemaiavand contact cu antagonistii nici in IM nici in propulsie,fiind consolidat in noua pozitie

27.Sindromul molarului de 6 ani

Semne patologice:

1.mezioversiunea M2 si 3 mandibulari

2.aparitia diastemei si tremelor,hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari

3.linguoversiunea M2 si 3 mandibulari

4.migrarea verticala a antagonistilor

-din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogeneintre cuspizii DV mandibulari si cuspizii L maxilari in momentul cand mandibula face lateralitate de partea opusa

Analiza ocluzala primara

-un sistem de screening pentru tulburarile cranio-mandibulare

a.chestionar anamnestic si/sau dialog medic-pacient;

b.examinare clinica directa a A.T.M. si muschilor masticatori

àexaminare distincta (inspectie, palpare, percutie, auscultatie) a celor doi determinanti ai miscarilor mandibulare

àexaminarea miscarilor de deschidere - inchidere a gurii

-examenul ocluziei dentare

a.analiza ocluzala statica

b.analiza functionala a raporturilor mandibulo-maxilare la nivelul arcadelor dentare

c.identificarea parafunctiilor ocluzale

29.Examenul clinic al ATM

àInspectie:

simetrie/cicatrici/modificari inflamatorii sau tumorale

àAuscultatie: directa/stetoscopul

Clicuri/cracmente/crepitatii

-nesincronizarea intre deplasarea condilului si discul articular corespunzator

-hipermobilitate mandibulara

-osteoartroza(crepitatii)

-osteofite

-modificari structurale ale meniscului articular(cracmente la deschidere/inchidere)

àPalpare: bilateral(preauricular si in CAE) simultan

-excursia condililor: simetrica-asimetrica si sincrona-asincrona

àExamen indirect (examenul miscarilor mandibulare)

Daca sunt posibile/amplitudine/directie/simptome asociate

30.Rapoartele interarcadice

--Rapoarte interarcadice in plan sagital

Examinarea din norma laterala (dr. si stg.)

Repere:

1.molar(M1 mand.)à Cheia lui Angle: : santul intercuspidian al M1 mandibular se afla in dreptul cuspidul MV al M1 maxilar.

2.canin(C mand.)à varful caninului mandibular se afla in spatiul dintre C si IL maxilar

3.Incisiv

èRaport neutral: fata vestibulara a incisivilor mandibulari se afla in contact cu fata linguala a incisivilor maxilari →raport/ocluzie psalidodonta

èRaport neutral: marginea libera a incisivilor mandibulari se afla in contact cu marginea libera a incisivilor maxilari    →raport/ocluzie labiodonta

Rapoarte patologice

Fata vestibulara a incisivilor maxilari este in contact cu fata linguala a incivilor mandibulari→raport/ocluzie inversa

Fata vestibulara a incisivilor mandibulari se afla in raport cu fata linguala a incisivilor maxilari,fara a fi in contact (ex. un spatiu in plan sagital)→ocluzie psalidodonta cu inocluzie sagitala

Fata vestibulara a incisivilor maxilari este in raport cu fata linguala a incisivilor mandibulari, fara a fi in contact→ocluzie inversa cu inocluzie sagitala

-Rapoarte interarcadice in plan transversal

Molarà Molarii maxilari depasesc in plan transversal(spre vestibular) molarii mandibulari(S.O. De gr.I si III)

Caninà Fata vestibulara a caninului mandibular se afla in contact cu fata linguala a caninului maxilar

Incisiv à Linia interincisiva mandibulara se afla in prelungirea liniei interincisive maxilare→Coincidenta liniilor interincisive

àLinia intermaxilara superioara coincide cu linia intermaxilara inferioara→Coincidenta liniilor intermaxilare

àLinia intermaxilara superioara/inferioara coincide cu linia interincisiva maxilara/mandibulara→Coincidenta liniilor intermaxilare cu cele incisive

àLiniile intermaxilare coincid intre ele si cu liniile interincisive→Coincidenta celor 4 linii intermaxilare si ininterincisive simultan

Rapoarte patologice:

èMolarii mandibulari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii maxilari( S.O. Inversate)→raport/ocluzie inversa transversala

Molarii mandibulari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii maxilari( ex. spatiu transversal)→raport/ocluzie inversa cu inocluzie transversala

Molarii maxilari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii mandibulari, (cuspizii V mand fiind in contact cu cuspizii L maxilari)→raport/ocluzie lingualizat(a)

Molarii mandibulari se afla in contact cap la cap cu molarii maxilari→raport/ocluzie cap la cap

Ocluzie inversa totala

Ocluzie inversa incrucusata

èFata vestibulara a caninului mandibular se afla in raport cu fata linguala a caninului maxilar, dar nu in contact( ex. un spatiu transversal)→ inocluzie transversala

Fata linguala a caninului mandibular se afla in contact cu fata vestibulara a caninului maxilar→ raport invers

Marginea libera a caninului mandibular se afla in contact cu marginea libera a caninului maxilar.→raport cap la cap

èNecoincidenta liniilor interincive

Necoincidenta liniilor intermaxilare

Necoincidenta liniior interincisive cu liniile intermaxilare corespunzatoare

-Rapoarte interarcadice in plan vertical

Molarà Molarii maxilari(si premolarii maxilari) depasesc in plan vertical omologii mandibulari cu aprox. inaltimea unui cuspid

Caninà Caninul maxilar depaseste in plan vertical caninul mandibular cu 1/3àraport psalidodont in plan vertical

Incisivà Incisivii maxilari acopera incisivii mandibulari (pe fata lor vestibulara) cu 1/3 →1/2→acoperire de 1/3 sau ½à psalidodontie verticala sau acoperire 0→ Ocluzie labiodonta

Rapoarte patologice:

èmolar

Acoperire mai mare de 1/3    → raport/ ocluzie adanca

Acoperire 0    → raport/ocluzie cap la cap

Spatiu vertical -lipsa contactului -    → inocluzie verticala

èCaninul maxilar depaseste in plan vertical caninul mandibular cu mai mult de 1/3. raport de ocluzie adanca (supraacoperire in plan vertical)

Raport cap la cap (cu exceptia ocluziilor labiodonte)

Inocluzie verticala

èincisiv

Acoperire mai mare de ½: →supraacoperire de 2/3, 4/5, 7/8, 1/1

Spatiu vertical existent intre incisivi→Inocluzie verticala

31.Cheia lui Angle

santul intercuspidian al molarului 1 mandibular se afla in dreptul cuspidul MV al molarului 1 maxilar

Clasificarea Angle

1.Clasa I ocluzie neutrala

2.Clasa II ocluzie distalizata

3.Clasa III ocluzie mezializata

4.Clasa IV forme mixte

32.Tulburarile cranio-mandibulare-definitie si clasificare

=entitati patologice in care in cel putin una din componentele sale ,ADM nu e adaptat structural sau functional la propria activitate(raporturi ocluzale,patologie ATM etc.)

Clasificarea

-Tulburari musculare(extracapsulare)

Sindromul algodisfunctional miofascial

-Tulburari articulare(intracapsulare)

Deplasari discale anterioare

Deplasari discale cu recaptare

Deplasari discale fara recaptare

Afectiuni degenerative: osteoartroza

Afectiuni inflamatorii: osteoartrite,sinovite, capsulite

33.Bruxismul nocturn-definite,simptomatologie,diagnostic

=parafunctie ocluzala manifestata prin strangerea si/sau frecarea involuntara in timpul somnului a dintilor celor 2 arcade.

-intervine frecvent in timpul somnului superficial(stadiul II),cu REM si vise,dureza 5 min si se repeta in cursul noptii la interval de 90 min.Frecventa noptilor cu episoade bruxogene e variabila,dependenta de statusul psihoemotional al subiectului.

Simptomatologie

-abraziunea moderata,fenomenele usoare de remodelare osoasa a proceselor alveolae si a TM si/sau mialgii moderate si redoare matinala

-apare atat la dentitia deciduala,mixta si definitiva.

-la copii e mai frecvent,pana la varsta de 12 ani si nu pare sa sa fie insotit de modificari patologice,considerandu-se chiar o cale de functionalizare a contactelor ocluzale

Diagnostic

Anamneza.Examen clinic.Provocarea parafunctiei

-pacientul e asistat sa-si pozitioneze mandibula fata de maxilar intr-un raport in care suprafetele se abraziune de pe dintii antagonisti sa corespunsa.In aceasta pozitie e rugat sa isi frece cu putere dintii,simuland bruxismulèsuficient pentru a determina declansarea simptomelor subiective.

-daca nu exista pozitie in are fatele de abraziune sa corespunda,e posibil ca episodul bruxogen sa se fi remis spontan

34.Abraziunea patologica din bruxismul nocturn

Bruxism prin frecarea dintilor celor 2 arcade:

-in vecinatatea pozitiilor cranio-mandibulare"centrice"=bruxism centric.Abraziunea intereseaza toti dintii aflati in contact ocluzal=abraziune generalizata

intr-o pozitie laterala a mandibulei=bruxism excentric.Abraziunea intereseaza la inceput dintii care ghideaza lateralitatea=abraziune localizata.Se observa aplatizarea marginii libere a C maxilar.Suprasolicitarea articulara e mai mare decat in cel centric.Modificarile importante apar la nivelul ATM,contralateral partii pe care se face bruxismul.Pe masura ce abraziunea avanseaza,nr dintilor care intra in contact in timpul paraafunctiei e progresiv mai mare,inti pe parte lucratoare,apoi si pe nelucratoare.Abraziunea generalizata apare atat in bruxismul centric,cat si in stadiile avansate ale bruxismului excentric.

Suferinta parodontala

1.mobilitate dentara patologica

2.impact alimentar prin pierderea suprafetelor de contact interdentar

3.agraveaza evolutia unei parodontopatii concomitente:

Fisuri/fracturi coronare/radiculare

Leziuni ale partilor moi produse de marginile ascutite ae dintiilor abrazati

Micsorarea DVO-rar

Pulpite sau gangrene pulpare pin expunerea intraorala

Semne musculare si articulare:mialgii;spame;redoare matinala;hipokinezie;zg articulare sau semne de osteoartroza

Cefaleea recurenta

Hipertrofie maseterina

35. Semne clinice si radiologice dentare si parodontale

Dentare clinice

Odontalgii (de cauza traumatica dento-parodontala, pulpite)

Fisuri/fracturi coronare la dinti vitali si devitali

Abfractie (miloliza)

Abraziunea dentara

vGeneralizata

vElicoidala

vSectoriala

vExcentrica

vAd palatum

vIn cupa

vPolimorfa

vFatete de uzura

Pulpopatii,necroza pulpara

Masticatie unilaterala

Dentare radiologice:

Fisuri/fracturi radiculare

Resorbtie radiculara: rizaliza/cementoliza

Hipercementoza

Denticuli pulpar

Parodontale clinice:

Mobilitate dentara patologica

Fremitus

Treme si diastema secundare

Fisura Stilmann

Migrari dentare(vezi fenomenul Thielemann)

Parodontale radiologice:

Rarefactie osoasa periapicala

Ingrosarea/intreruperea laminei dura

Largirea spatiului periodontal

Resorbtia limbusului alveolar

Observatii

Semnele dentare si parodontale pot exista in TCM dar nu sunt patognomonice, deoarece, conform clasificarii diagnostice, dintii si parodontiul sunt structuri asociate. Ele sunt semne de dizarmonie ocluzala ce pot genera disfunctie ocluzala.

36.Abraziunea patologica

vGeneralizata- in bruxism

-stergerea reliefului ocluzal

-reducerea H coronare

-marirea,largirea suprafetei ocluzale la dintii laterali

-inversarea curbei lui spee

-boselarea proc alveolare

-poate ajunge pana la colet,desfiintand dintii

vElicoidala-batranii

-cuspiziiV ai M1,cuspizii O ai M2 si cuspizii V ai M3 mandibulariàaspect de elice

vSectoriala-interpozitia pipei sau creionului

vExcentrica-fatele de uzura intereseaza 2-3 perechi de dinti antagonisti,si nu se potrivesc nici in RC si nici in IM

vIn cupa-intereseaza marginea libera a incisivilor,aspect excavat

vAd partum-fata linguala a frontalilor maxilari,fara a reduce inaltimea,doar grosimea V-O

vPolimorfa-remodelarea fetei ocluzale a M

vFatete de uzura-suprafete mici de abraziune localizata pe un dinte cu corespondent identic pe dintele antagonist

-zone usor lustruite,mai lucioase decat restul smaltului

-contact prematur sau interferenta

37.Durerea miofasciala-definitie si caracteristici

=manifestare patologica, prin declansarea unor crize algice prin stimularea unor locusuri hiperiritabile(zone trigger=benzi indurate locale, hiperexcitabile, in tesutul muscular) de la nivelul t. muscular sau al fasciei asociate.Durerea poate fi localizata sau la distanta,e o durere nesegmentara.Zonele trigger pot fi identificate prin palpare.Durerea miofasciala e semn fizic al TCM

Caracteristici:

- Durerea la nivelul sursei poate fi:

àActiva(prezenta) cefalee (palparea creste durerea)

àlatenta→ palparea nu creste durerea. Este importanta ANAMNEZA (istoricul durerii) si reconstituirea conditiilor in care se reactiveza sursa (apare cefaleea) pentru diagnostic.

- Activarea sursei latente:

àSuprasolicitarea uni muschi

àStressul emotional

àInfectie respiratorie a cailor superioare

-Evolutie tipica la pacientii cu acuze de cefalee seara, dupa servici, in zile obositoare, stresante.

-Simptomele clinice sunt asociate mai ales cu efectele de excitare a SNC, determinate de zonele trigger, si nu de zonele trigger

àHiperalgezie secundara (hiperestezia pielii capului)

àCo-contractie (zone trigger din muschii cervicali determina co-contractia m. Masticatori, apare durere locala, care nu trece dupa aplicarea unui tratament local)

àLacrimare, pseudorinita alergica, albirea/roseata fetei, conjunctivita,

-Trebuie identificate zonele trigger: benzi indurate la palpare, hipersensibile

-De obicei nu apare durerea locala, cand muschiul este in repaus.

38.Interventii terapeutice reversibile in tulburarile craniomandibulare

Kinetoterapia:exercitii de coordonare; exercitii izotonice(cresc amplitudinea de miscare); exercitii izometrice(cresc forta de contractie); exercitii pentru musculatura gatului

Anestezia si analgezia locala:refrigeratia; infiltratiile anestezice; simularea electrica transcutana; ultrasunetele; ionoforeza; caldura locala(infrarosii,ultrasunete,diatermie); acupunctura

39.Gutiera ocluzala-definitie, functii si eficienta clinica

=dispozitiv protetic realizat din acrilat dur si interpus intre dintii celor 2 arcade pentru a stabili functional ATM,de aatenua activitatea mm mobilizatori mandibulari si de a proteja dintii impotriva abraziunii si/sau a suprasolicitarii ocluzale,plus functie diagnostica prin sprijinirea pozitii dg a mand(RC) sau testarea reactiei musculoarticualre la repozitia terapeutica mand craniana pana sa fie ireversibila

Functii

1.suspendarea obstacolelor ocluzale si inlocuirea prin contacte multiple si simultan in pozitii centriceàse elimina activitatea neuromusculara patologica

2.protectia dintilor impotriva efectelor bruxismului

3.stabilizarea ATM

4.redistribuirea fortelor de la nivelul dintilor

5.relaxarea temporara a mm ridicatori ai mandibulei

6.prezenta gutierei constientizeaza pacientul de existenta problemei si poate actiona in consecinta

Eficienta clinica

1.gurtierele uzuale au eect redus asupra zgomotelor articulare

2.opresc atralgiile temporomandibulare,prin marirea DVOàrepaus condilii mandibulari

3.are eficienta maxima asupra mialgiilor ocluzogene prin disparitia spasmului muscular (ca urmare a stergerii engramei)

4.impiedica abraziunea dentara si trauma ocluzala

40.Slefuirea selectiva-definitie si indicatii

=modalitate terapeutica ireversibila prin care se indeparteaza diferentiat zone de smalt(obstacole ocluzale) pentru a obtine relatii ocluzale functionale in pozitii centrice si miscari de lateralitate si propulsie si a oferi stabilitate ATM in pozitii centrice

-nu e suficienta pentr disparitia dizarmoniei ocluzale

Indicatii

disfunctii mandibulo-craniene la care dizarmonia ocluzala e f. importanta

trauma ocluzala

raporturi ocluzale instabile

pre si postprotetic

inainte,in si dupa tratamentul ortodontic

RC-IM e mai mare de 2mm sau deviata lateral

Coronoplastia-definitie si indicatii

=interventii de eliminare a unei cantitati variabile de tesut dentar dur coronar.Se adreseaza dintilor care u suferit migrari importante si au modificat nefunctional planul de ocluzie.Migrarile importanteà devitalizareàpana la extractie sau alveolopastie.

-nu face propriu-zis parte din slefuirea selectiva(Interventie terapeutica ireversibila)

-se realizeaza anterior slefuirii selective

Indicatii

1.dintii migrati in brese edentate

2.restaurari odontale sau protetice care dau un plan de ocluzie nefunctional

3.dintii in malpozitie primaraàplan de ocluzie nefunctional sau inestetici

4.reducerea cuspizilor care determina impact alimentar la nivelul spt interdentar antagonist