BOLALA CORONARIANA LA VARSTNICI

PREVENTIA SECUNDARA A BOLII CORONARIENE LA VARSTNICI (PACIENTI PESTE 65 ANI)

Imbunatatirea managementului bolilor cardiovasculare a condus la cresterea sperantei de viata a pacientilor si ca urmare a crescut numarul persoanelor cu varsta de peste 65 ani care beneficiaza de preventie secundara.in 1995 prevalenta cardiopatiei ischemice in randul barbatilor si femeilor peste 65 ani a fost 83 la 1000 pentru barbati si 90 la 1000 pentru femei.in ultimele doua decade au aparut dovezi suplimentare in favoarea aplicarii preventiei secundare la varstnicii cu cardiopatie ischemica.[[i]]

S-a pus la dispozitia pacientilor programe de preventie secundara constand in :exercitii fizice,renuntare la fumat,controlul dislipidemiei,al hipertensiunii,diabetului si greutatii corporale,accent pe probleme psiho-sociale(tratamentul depresiei,prevenirea izolarii sociale si reancadrarea in munca a pacientilor).desi programele de preventie secundara exista si sunt bine conduse accesul varstnicilor la acestea este redus in mare parte datorita lipsei de informare.In acest sens trebuie subliniate beneficiile pe care programele de preventie secundara le pot aduce in randul pacientilor peste 65 ani.

PARTICULARITATI LA VARSTNICI

-Cardiopatia ischemica-manifestarile clinice ale cardiopatiei ischemice reprezinta efectul bolii asupra organismului deja afectat de disfunctiile fiziologice ale varstei.La arteriografia coronariana a acestor pacienti se remarca o boala coronariana avansata,cu afectare multivasculara,precum si accentuarea calcificarilor coronariene,fiind astfel mai predispusi la dezvoltarea unui infarct miocardic

-Angina pectorala tipica ramane manifestarea comuna a bolii coronariene la varstnici,insa procentul de pacienti care dezvolta angina pectorala atipica este mai mare la pacientii varstnici(manifestate prin:dispnee,agravarea insuficientei cardiace,angina instabila infarct miocardic nonq)

-Infarctul miocardic:La cresterea mortalitatii prin infarct miocardic la varstnici contribuie incidenta crescuta a comorbiditatilor(BPOC,B.Arteriala periferica,affect.neuromusculare,artrite),boala coronariana extinsa,lipsa de complianta la tratament.

-Terapia interventionala:Datorita faptului ca multi dintre pacientii varstnici nu tolereaza terapia antianginoasa se pune accent pe terapia interventionala,Desi succesul angiografic este comparabil cu cel inregistrat la pacientii mai tineri,varstnicii au o rata inalta de deces postinterventional datorita incidentei crescute a complicatiilor vasculare.

-By-pass aorto-coronarian: Supravietuirea la 5 ani este imbunatatita la cei cu by-pass coronarian comparative cu PTCA (66% vs.55%).Cu toate acestea se inregistreaza o incidenta crescuta a aritmiilor postoperatorii,AVC,spitalizari prelungite.

-Aritmiile:Frecventa aritmiilor cardiace complexe creste semnificativ cu avansarea in varsta,de asemenea moartea subita cardiaca poate fi prima manifestare a bolii cardiace ischemice la acesti pacienti

PREVENTIA SECUNDARA

Au fost utilizate diverse strategii de reducere a factorilor de risc pentru a preveni aparitia evenimentelor coronariene secundare la pacientii cu cardiopatie ischemica,insa putine date au fost raportate despre eficacitatea acestora la pacientii in varsta

-Renuntarea la fumat:are numeroase implicatii benefice,acestea aparand chiar in primii ani.duce la o scadere a mortalitatii globale cu 25 pana la 50% la pacientii cu un IM in antecedente.atat substitutia nicotinei cat si alte tratamente farmacologice sunt sigure si se pot institui pacientilor cu boli cardiovasculare chiar si celor in varsta.

-Hipertensiunea:este prezenta in randul pacientilor varstnici si reprezinta un risc major pentru dezvoltarea cardiopatiei ischemice,a bolilor cerebro-vasculare,si a afectiunilor vasculare periferice,fiind afectiunea care duce cel mai frecvent la insuficienta cardiaca.studiile au demonstrat eficienta crescuta pe care o are controlul HTA la pacientii cu varste intre 60-80 de ani in prevenirea AVC,IC,mortalitate globala scazuta.Tratamentul ar trebui sa includa terapie nonfarmacologica:controlul greutatii corporale,scaderea aportului de sodiu,si de alcool,activitate fizica regulata,care s-au demonstrate a fi mai eficiente la varstnici.precum si un tratament farmacologic adecvat bazat pe severitatea HTA,prezenta factorilor de risc,comorbiditati etc.

-Dislipidemiile:Multiple studii au demonstrat valoarea tratamentului menit sa scada valoarea serica a lipidelor atat in cadrul preventiei primare a cardiopatiei ischemice,cat si a celor secundare,dar aceste studii nu au fost orientate in directia varstnicilor astfel incat nu au putut fi stabilite concluzii certe.S-a demonstrat ca reducerea nivelului de colesterol cu simvastatin la pacientii peste 65 ani a dus la importante reduceri a frecventei evenimentelor coronariene in comparatie cu cei mai tineri,mortalitatea in cardiopatia ischemica a fost redusa cu 43%la cei peste 65 ani.Datorita faptului ca riscul evenimentelor coronariene la varstnici este mai mare beneficiile sunt cu atat mai importante.Astfel putem considera ca terapia adecvata a dislipidemiilor ar trebui aplicata si pacientilor coronarieni foarte in varsta

-Obezitatea:este un factor de risc pentru aparitia evenimentelor coronarienesecundare atat la barbatii cat si la femeile in varsta.Acest fapt apare ca urmare a asocierii obezitatii cu dislipidemia,hipertensiunea,si rezistenta la insulina,astfel scaderea in greutate duce si la reducerea altor factori de risc.Cu toate ca pacientii varstnici cu cardiopatie ischemica au o rata scazuta a obezitatii pierderea in greutate ca urmare a exercitiilor fizice asociate dietelor hipocalorice ,este asociata cu imbunatatiri similare ale factorilor de risc cum ar fi:scaderea fractiunilor lipidice si a rezistentei la insulina

-Diabetul:este un predictor important pentru aparitia evenimentelor coronariene secundare la pacientii varstnici cu cardiopatie ischemica.Prevalenta rezistentei la insulina si a diabetului zaharat creste cu varsta indeosebi in prezenta obezitatii abdominale.Managementul diabetului zaharat la varstnici ar trebui sa contina pe langa antrenament fizic si scadere in greutate programe care sa includa screeningulnivelurilor plasmatice ale glucozei pentru depistarea pacientior nediagnosticati inca,precum si supravegherea indivizilor care sunt deja sub tratament.

-Interventii psiho-sociale:trebuie sa ia in considerare dorintele pacientilor de a ramane fizic activ.Statusul socio-economic,izolarea,depresia duc la o crestere a ratei mortalitatii astfel ar trebui sa fie tratati corespunzator prin program de tratament si consiliere.

Activitatea fizica:Prescrierea antrenamentului fizic pentru cresterea tolerantei la efort a pacientilor cardiaci a fost o componenta importanta a preventiei secundare de cel putin doua decade.Baza acestei indrumari o constituie cresterea capacitatii functionale a bolnavilor insotita de semne si simptome reduse daorate activitatii fizice..La fel ca pentru pacientii mai tineri,o abordare multidisciplinara a preventiei secundare ce include si exercitiu fizic poate avea un impact pozitiv asupra altor factori de risc cardiac,inclusiv hipertensiune ,obezitatea,hiperglicemia si a multiplilor factori psihosociali,in special calitatea vietii in acelasi timp tratand depresia si sentimentele de izolare

Participarea la programele de preventie secundara a fost estimata la 20%,iar aderenta pe termen lung este chiar mai mica.Acest lucru se datoreaza urmatoarelor cauze:

1)lipsa recunoasterii atat de catre furnizorii de servicii de sanatate ,cat si de pacienti si familiile acestora a importantei preventiei secundare la aceasta categorie de varsta

2)consideratii economice si logistice pentru cei care vor sa participe

3)oportunitati limitate a programelor sigure si eficiente cu cost redus.

CONCLUZII

Interventiile pentru preventia secundara asupra factorilor de risc la pacientii varstnici cu cardiopatie ischemica,inclusiv fumatul de tigarete,hipertensiunea, dislipidemia,hiperglicemia,obezitatea,factori psiho-sociali,si activitatea fizica, se dovedesc a fi eficiente la un nivel similar cu cel observat la pacientii mai tineri.Este necesara o implicare mai mare a varstnicilor in aceste programe pentru a se putea realiza pe deplin potentialul terapeutic si preventiv secundar.

VOM URMARI URMATOARELE OBIECTIVE:

CUNOASTEREA PREVALENTEI BOLILOR CARDIOVASCULARE LA VARSTNICI

CUNOASTEREA PREVALENTEI FACTORILOR DE RISC CARDIOVASCULARI LA VARSTNICI    APLICAREA DE MASURI DE PREVENTIE SECUNDARA

EVALUAREA REZULTATELOR

6luni

1. ELABORAREA SI REALIZAREA PROGRAMULUI PREV DE PROFILAXIE SECUNDARA A BOLII CORONARIENE LA VARSTNICI

SELECTIONAND UN LOT DE 300 DE PACIENTI VARSTNICI DIN CLUJ-NAPOCA,EFECTUAND UN SCREENING INITIAL(examinari clinice,paraclinice,ECG,Ecocord):CU DETERMINAREA FACTORILOR DE RISC CARDIOVASCULARI(fumat.HTA,dislipidemii,obezitate,diabet).

Elaborare si distribuire materiale publicitare privind PREV,pagina web ,baza de date.

STUDIU PRIVIND INCIDENTA SI PREVALENTA BOLII CORONARIENE LA VARSTNICII PESTE 65 ANI DIN CLUJ-NAPOCA

6 luni

2. PROFILAXIA SECUNDARA IN CADRUL PROGRAMULUI PREV

-cu depistarea si tratamentul BCV(CI,HTA,Aritmii,IC)

-actiuni publicitare,depistarea si corectarea FRCV,interventie cardiologica ,dietetica,psihologica,participarea si aderarea varstnicilor la reabilitare,interventii farmacologice,si psihosociale.

-Interventie Profilactica secundara la loturile de personae,dgn si tratamentul BCV,in cabinetul de asistenta cardiologica ambulatorie,elaborate planuri terapeutice ,urmarirea bolnavilor

3. SCREENING FINAL DUPA 12 LUNI DE APLICARE A MASURILOR DE PREVENTIE SECUNDARA.

IN CADRUL PROGRAMULUI PREV

VOM REALIZA STUDII STATISTICE PRIVIND PREVALENTA FACTORILOR DE RISC CARDIOVASCULARI SI PREVALENTA BOLILOR CARDIOVASCULARE INAINTE SI DUPA APLICAREA DE MASURI DE PREVENTIE IN CADRUL PROGRAMULUI PREV ,

COMPARAREA COSTURILOR INGRIJIRILOR MEDICALE INAINTE SI DUPA APLICAREA MASURILOR DE PREVENTIE SECUNDARA

STUDIU PRIVIND EFICIENTA PROGRAMULUI PREV.

IN FINAL VOM PREZENTA SI DEMONSTRA FUNCTIONALITATEA SI UTILITATEA PROGRAMULUI PREV DE PROFILAXIE SECUNDARA, CU DISEMINAREA PE SCARA LARGA PRIN COMUNICAREA SI PUBLICAREA NATIONALA SI INTERNATIONALA A REZULTATELOR.