MODIFICARI RADIOIMAGISTICE IN AFECTIUNILE TRAHEEI SI BRONHIILOR

MODIFICARI RADIOIMAGISTICE IN AFECTIUNILE TRAHEEI SI BRONHIILOR

Modificari de forma si de sediu

Directia si forma traheei sufera modificari in cazul existentei unor procese patologice in regiunea cervicala sau in torace si mediastin. Anevrismele de aorta, hipertrofia ganglionilor mediastinali, teratoamele si gusa tiroidiana imping traheea spre partea opusa. Procesele cicatriciale pleuropulmonare si atelectaziile trag mediastinul si traheea de partea bolnava.

Corpii straini traheo-bronsici

Copiii sunt cel mai frecvent implicatii in acest gen de patologie. Corpii straini pot fi radioopaci sau radiotransparenti. In functie de dimensiunile lor se opresc la nivelul laringelui, traheei sau bronsiilor.

Corpii straini de la nivelul traheei se vad cel mai adesea prin tranparenta coloanei de aer care le ofera un contrast natural. In inspir, aerul trece cu greutate pe langa obstacol, ceea ce face ca portiunea de deasupra obstacolului sa se dilate iar cea de sub nivelul obstacolului sa se ingusteze. In expir, lumenul traheei redevine normal dar, in plus, se constata o accentuare a transparetei campurilor pulmonare datorita dificultatii in evacuare a aerului (mecanism de ventil expirator).

Corpii straini de la nivelul bronsiilor determina diferite grade de obstructie. Obstructia partiala se manifesta ca un mecanism de ventil expirator determinand hiperinflatia segmentului pulmonar deservit de bronsia partial obstruata. Obstructia totala determina atelectazia segmentara corespunzatoare.

Bronsitele

Sunt procese inflamatorii ce afecteaza difuz mucoasa bronsiilor. Bronsiolele intralobulare si alveolele sunt indemne.

Etiologie: boli infectioase, procese alergice, inhalare de pulberi sau substante chimice iritante, tulburari circulatorii sau nervoase.

Bronsita acuta. Apare dupa afectiuni ale cailor aeriene superioare (rinofaringite, vegetatii adenoide) sau concomitent cu infectiile gripale, rujeola, tuse convulsiva, varicela, etc. Din punct de vedere radiologic nu se constata modificari, procesul fiind limitat la nivelul mucoasei si corionului submucos. Daca apar complicatii pulmonare, se constata zone de atelectazie sau focare pneumonice.

Bronsiolita sau bronsita capilara. Apare in rujeola si gripa, la copiii mici la care procesul inflamator cuprinde si cele mai mici ramificatii bronsice cat si alveolele din jur. Radiologic, se constata emfizem datorita ingustarii lumenului bronsiolelor sau imagini de bronhopneumonie miliara (datorita focarelor mici de atelectazie). Vindecarea se face uneori cu cicatrici fibroase.

Bronsita cronica. Procesul inflamator cronic determina leziuni ireversibile ale mucoasei si glandelor submucoase, precum si ale aparatului mioelastic.

Fig. 33 Modificari de bronsita cronica

La nivel alveolar se produc rupturi interstitiale si cicatrici parenchimatoase ce determina in fazele avansate tulburari de hematoza. In stadiile avansate de bronsita cronica, care provoaca emfizem, se realizeaza bronhopneumopatia cronica obstructiva. Bronhografia evidentiaza zone de bronhospasm, ingustarea lumenului bronsiilor iar in fazele avansate spasmul e inlocuit de dilatatii bronsice cilindrice.

Bronsiectaziile

Bronsiectaziile pot fi congenitale sau dobandite ca urmare a unor procese inflamatorii bronho-pulmonare sau pleurale. Dilatatiile bronsice favorizeaza procesele inflamatorii si fibroza consecutiva. Mucoviscidoza este considerata factorul etiologic cel mai frecvent al dilatatiilor bronsice.

Dupa forma lor, dilatatiile bronsice se clasifica in: cilindrice, ampulare, moniliforme, sacciforme.

Fig.33 Tipuri de bronsiectazii-cilindrice, sacciforme, varicoase,chistice

Radiologic: uneori nu se constata modificari, alteori se observa doar modificari datorate proceselor inflamatorii intretinute de bronsiectazii. Aceste aspecte imbraca forma unor cordoane opace divergente de la hil spre bazele pulmonare (bronsii pline cu secretii), imagini de cavitati chistice multiple sau cu nivel hidroaeric, mici zone de transparenta avand forma cifrei 8 sau in rozeta. Uneori se constata o opacitate triunghiulara ca urmare a dilatatiilor bronsice, modificarilor retractile ale parenchimului si pleurei ingrosate (triunghiul lui Rist si Besancon). Examenul bronhografic evidentiaza tipul dilatatiilor bronsice si intinderea afectiunii (fig.34).

Fig. 34 Bronhografie cu modificari de bronsiectazii ampulare si sacciforme

Bronsiectaziile cilindrice si cele moniliforme apar ca benzi opace liniare sau sinuoase, uneori neinsotite de "frunzisul alveolar" deoarece bronhografinul nu opacifiaza bronhiolele si acinii datorita sclerozei retractile. Bronsiectaziile ampulare si cele sacciforme apar ca niste cavitati pline, multiple, grupate in ciorchine.

Diagnosticul diferential se face cu: abcesul pulmonar, caverna bronsiectatica, chistul hidatic supurat, pleurezia si pahipleurita mediastinala, alte stari patologice ce se insotesc de cavitati multiple.

Stenozele bronsice

Stenozele bronsice pot fi produse de:

procese endobronsice: corpi straini, dopuri de mucus si fibrina

procese parietale: inflamatii localizate, tumori benigne, tumori maligne

procese de vecinatate - amprentari ale bronsiilor produse de procese patologice ale organelor din jur: adenopatii, tumori, fibroze, etc.

Diagnosticul de certitudine se pune bronhoscopic si bronhografic (bronhografie clasica sau virtuala).

Orice formatiune endobronsica se comporta ca o supapa cu ventil expirator sau inspirator.

Fig.35 Diferite tipuri de stenoze bronsice , dreapta -pendularea mediastinului

In cazul supapei cu ventil expirator, aerul intra in terioriul pulmonar tributar bronsiei dar nu poate sa iasa, astfel se realizeaza o hiperinflatie pulmonara (emfizem localizat). Cand se instaleaza mecanismul cu supapa inspiratorie aerul patrunde cu dificultate in teritoriul pulmonar, expirul fiind normal. In acest caz scade cantitatea de aer alveolar - ceea ce corespunde imaginii de voal. Cand obstructia bronsica este completa se instaleaza atelectazia pulmonara.