Relatii parazit-gazda

RELATII PARAZIT-GAZDA

Obiectul de studiu al parazitologiei medicale il reprezinta organismele animale si vegetale parazite pentru om , relatiile care se stabilesc intre parazit si gazda , precum si genomenele care rezulta din aceste relatii .

La modul simplist , termenul de parazit presupune un organism viu care traieste si se hraneste pe seama altor organisme vii , acestea din urma reprezentand ceea ce numim gazde .

Importanta parazitologiei medicale reiese din morbiditatea crescuta prin boli parazitare in pofida tuturor progreselor inregistrate de medicina pana la finele secolului XX .

Astfel , in anul 2000 Organizatia Mondiala a Sanatatii raporta existent ape glob a peste 300 de milioane cazuri de amibiaza , peste 400 de milioane cazuri de malarie si peste 800 de milioane cazuri de anchilostomiaza .

Pentru o mai buna evaluare a fenomenului de boala prin infectie parazitara amintim ca aceleasi statistici OMS precizeaza ca peste 80% din bolile transmisibile sunt boli parazitare si , de asemeni , peste 80% din decesele datorate bolilor transmisibile in tarile in curs de dezvoltare sunt date tot de infectii parazitare .

Putem defini relatia de parazitism ca o relatie ce se stabileste intre parazit si gazda , relatie in care gazda ofera parazitului suportul necesar supravietuirii si reproducerii .

Criterii de clasificare a parazitilor

Exista mai multe criterii de clasificare acceptate :

a)     In functie de teritoriul parazitat exista 2 categorii de paraziti :

     Ectoparaziti – traiesc pe suprafata organismului uman . Exemple : Sarcoptes scabiei , Pulex iritans , speciile genului Pediculus ( P. capitis , P. corporis , P.pubis ) ;

Complexul feneomenelor declansate gazdei de catre ectoparaziti se numeste infestatie .

1       Endoparaziti – traiesc in interiorul organismului uman , ca de exemplu :

     Cavitati – viermi intestinali . Exemple : Ascaris lumbricoides , Enterobius vermicularis ;

     Tesuturi – Trichinella spiralis ;

     Celule – Toxoplasma gondii , Leishmania .

Complexul fenomenelor declansate gazdei de catre endoparaziti se numeste infectie .

b)     In functie de perioada de timp in care paraziteaza gazda exista 2 categorii de paraziti :

1       Paraziti temporari – traiesc timp limitat pe suprafata organismului uman , practic doar timpul necesar pentru a se hrani . Exemplu : insectele hematofage ;

2       Paraziti permanenti – paraziti a caror existenta este dependenta in totalitate de gazda .

c)     In functie de profunzimea relatie parazit-gazda , exista 2 categorii de paraziti :

1       Paraziti obligatorii – sunt total dependenti de gazda si nu pot exista in afara acestei relatii ;

2       Paraziti facultativi – sunt paraziti care pot trai atat liberi in natura , cat si intr-o gazda pe care in anumite conditii o pot invada . Exemplu : micetele oportuniste .

Modificari ale parazitilor ca urmare a adaptarii

la modul de viata parazit

Adaptarea este definita ca find un complex de transformari structurale si functionale pe care le sufera un organism astfel incat sa fie posibila supravietuirea si reproducerea .

De-a lungul a 600 de milioane de ani de vietuire in paralel cu vertebratele , parazitii animali au suferit modificari , astfel incat prin selectie genetica a fost posibila adaptarea .

Adaptarea s-a realizat prin pierderea unor organe si functii in paralel cu aparitia altor organe si functii .

Enumeram cateva din modalitatile de adaptare morfologice si fiziologice ale parazitilor :

a) modificari morfologice :

- forma corpului

Pentru a permite o buna deplasare , corpul ectoparazitilor este turtit dorso-ventral ( exemplu : speciile genului Pediculus ) sau latero-lateral ( exemplu : Pulex iritans ) ; protozoarele au forma de para ( Giardia lamblia , Trichomonas vaginalis ) sau semi-luna ( exemplu : Toxoplasma gondii ) , forma care ii permite patrunderea in celule .

- organele locomotorii si organele de fixare

La endoparaziti , organele locomotorii se atrofiaza si dispar complet in final ; fixarea acestor paraziti , mai ales la cei cu tropism digestiv se face prin : ventuze , carlige , botridii si spini cuticulari .

b) modificari fiziologice

- nutritia - disparitia aparatului digestiv a detrminat aparitia de modificari structurale si functionale ale cuticulei , ceea ce a facut posibila in final realizarea nutritiei prin osmoza ( exemplu : cestodele ) .

- respiratia - la protozoare , traversarea oxigenului si a dioxidului de carbon se face pe toata suprafata membranei celulare ; la parazitii intestinali , respiratia s-a modificat prin folosirea glicogenului ca sursa de oxigen si energie .

- reproducerea are o serie de particularitati care explica marea prolificitate a parazitilor realizata prin mai multe modalitati :

- hermafroditism - tipic pentru trematode si cestode . Exemplu : Fasciola hepatica elimina intre 3000-5000 oua pe zi , Taenia saginata si Diphilobotrium latum intre 120-200 milioane de oua pe toata lungimea proglotelor mature ;

- cresterea fertilitatii oualor datorita numarului mare de masculi care asigura fecundarea ;

- existenta de paraziti care elimina larve vii . Exemplu : Trichinella spiralis ;

- rezistenta mare a oualor si chisturilor in mediul exterior , rezistenta conferita de structura particulara a invelisului extern a acestora .

Influenta parazitilor asupra gazdei

Agresiunea parazitilor asupra gazdei este rezultatul patrunderii si dezvoltarii parazitilor in organisml uman cu multiple efecte datorate proceselor fiziologice si metabolice ale parazitilor care influenteaza negativ sanatatea gazdei .

Intensitatea si durata proceselor patogene exercitate de paraziti depind de numerosi factori , cum ar fi : numarul de paraziti , particularitatile ciclului biologic , tipul de nutritie , modalitatile de reproducere .

Principalele tipuri de actiuni exercitate asupra gazdei pot fi sistematizate astfel :

* actiune mecanica :

- fenomene ocluzive la nivel intestinal si cai biliare ( exemplu : Plathelminti si Nemathelminti ) ;

- fenomene compresive prin dezvoltarea si distrugerea tesuturilor limitrofe ( exemplu : chistul hidatic ) ;

- perforatii prin patrunderea parazitilor prin suturile chirurgucale ( Ascaris lumbricoides ) ;

- hemoragii - paraziti hematofagi care perforeaza mucoasa intestinala si micele plagi rezultate raman sangerande mult timp dupa desprinderea parazitilor . Exemplu : Ancylostoma .

* actiune de spoliere a organismului gazda :

- prin consum de chim gastric ( spoliere glucidica , lipidica , proteica , vitamina A , C , B1 , B2 , calciu ) . Exemplu : Taenia solium , Taenia saginata ;

- anemii prin distrugerea hematiilor . Exemplu : speciile genului Plasmodium .

* actiune iritativa inflamatoare . Exemplu :

- Giardia lamblia , parazit a carui densitate poate ajunge la aproximativ 1 milion trofozoiti pe cm2 de mucoasa explica procesul inflamator cronic , precum si maldigestia si malabsortia consecutive existentei acestei densitati a parazitului in forma de trofozoit ;

- Fasciola hepatica determina un proces inflamator cronic al cailor biliare ;

- Trichinella spiralis - parazitul in forma de larva exercita un important proces iritativ si inflamator in fibrele musculare striate .

* actiune toxica datorita eliminarii de catre parazit a unor produse de metabolism toxice pentru organismul gazda . Exemplu : Ascaris lumvricoides ;

* actiune toxico-alergica tipica in parazitozele digestive . Exemplu :

- Giardia lamblia este parazit care determina o incidenta a manifestarilor alergice ce depaseste 11 % ;

- Sindromul Loeffler in ascarioza .

* actiune anafilactica - socul anafilactic poate sa apara in hidatidoza ca o consecinta a ruperii chistului hidatic si revarsarea continutului lichian in cavitatea peritoneala sau in cavitatea toracica ;

*fenomene de deficit imun ( sindroame de deficit imun ) consecutive unor parazitoze cum ar fi : malarie , tripanosomiaza , leishmanioza .

In conformitate cu reglementarile zoologice , parazitii cu importanta medicala sunt grupati in :

Increngatura Rhizoflagellata ( Sarcomastigophora )

Clasa Rhizopoda ( Sarcodina )

- Entamoeba histolytica

- Entamoeba hartmanni

- Entamoeba coli

- Dientamoeba fragilis

- Endolimax nana

- Naegleria fowleri

Clasa Flagellata ( Mastigophora )

- Trypanosma

- Leshmania

- Trichomonas

- Giardia

Increngatura Cilliata ( Ciliophora )

- Balantidium

Increngatura Sporozoa ( Apicomplexa )

- Plasmodium

- Toxoplasma

- Sporocystis

- Isopora

- Cryptosporidium

Paraziti cu clasificare incerta

- Pneumocystis carinii

Increngatura Platheminthes

Clasa Trematoda

- Fasciola

- Dicrocoelium

- Opistorchis

- Fasciolopsis

- Heterophyes

- Paragonimus

- Schistosoma

Clasa Cestoda

- Taenia

- Diphyllobothrium

- Hymenolepis

- Echinococcus

- Multiceps

Increngatura Nemathelminthes

Clasa Nematoda

Ovipare :

- Trichuris trichura

- Enterobius vermicularis

- Ascaris lumbricoides

- Ancylostoma duodenale

- Necator americanus

- Strongyloides stercoralis

- Toxocara canis

- Ancylostoma brasiliensis

- Trichinella spiralis

Vivipare :

- Wuchereria bancrofi

- Wuchereria pacifica

- Brugia malayi

- Loa loa

- Onchocerca volvulus

- Dracunculus medinensis

- Mansonella streptocerca

- Mansonella perstans

- Mansonella ozzardi

Arthropoda

Clasa Insecta

Ordinul Anoplura

- Pediculus

- Phtirius

Ordinul Heteroptera

- Cimex

- Tratoma

- Rhodnius

Ordinul Siphonaptera

- Pulex

- Xenopsylla

- Nasopsyllus

Ordinul Diptera

- Nematocere ( cu antene lungi ) culicidae

- Culex

- Anopheles

- Mansonia

- Aedea

- Simulium

- Phlebotomus

Brahicere ( cu antene scurte )

- Chrysops

- Glossina

Clasa Arachnida

Ordinul Acarina

- Sarcoptidae

- Ixodidae

- Argasidae ( g. Ornithodorus )