Recuperarea functionala a umarului

Recuperarea functionala a umarului

Umarul este o articulatie foarte mobile, cu o coaptare articulara imperfecta, la care determinismul functional local este influentat de structurile capsuloligamentare si tenomusculare. Cea mai

Cea mai grava sechela posttramatica est limitarea de mobilitate sin u pozitiile vicioase sau procesele degenerative. Aici sunt incadrate in special periartrita scaulohumerala, cu toate formele clinice, de la tendinita, umar blocat si AND. Aparitia AND monopolar sau bipolar.

Tratamentul mobilitatii aritculare si al asuplizarii este de baza in cazul umarului.

Indiferent de lezinea umarului, recuperarea functionala poate fi incadrata in cinci faze: indifferent de leziune, la care se pot face modificari in fucntie de tipul lezional.

Faza I: urmeaza imediat traumatismului sis au interventiei chirurgicale si reprezinta faza de imobilizare. (Cel putin relative).

Umarul este in repaos, relative, iar kinetoterapeutul se ocupa de de membru superior in ansamblu, de coloana vertebrala si de torace.

Imobilizarea cu cotul lipit de torace, de tip Dujarier:

-se efectueaza cu benzi adezive, fesi simple sau gipsate, care duc antebvratul pe fata anterioara a toracelui. (ADD si rotatie interna.

- pericolul la aceasta imobilizare este aparitia precoce a capsulitei retractile in zona inferoanterioara, motiv pentru care, sub brat se aplica perne. Nu dureaza mai mult de 30, 30 de zile.

- pastrarea functiei centruii se face prin:

Principii:

a.       Mobilizarea pumnului, degetlelor, coloanei cervicale (exercitii libere active).

b.      Controlul staticii gatului, umerilor coloana vertebrala. (se efectueaza in fata oglinzii pentru prevenirea cifoscoliozei si tendintei de ridiicare a umarului).

c.       Contractii izometrice (se recomanda pentru deltoid si rotatori, darn u intotdeauna este posibil).

d.      Miscari globale ale articulatiei scapulotoracice (nu intotdeauna se vor efectua).

e.       Gimnastica respiratory (se recomanda exercitii de tip costal superior).

f.       Masaj - trebuie efectuat lin regional sau cervicodorsal.

Imobilizarea in abductie.cu ajutorul unui aparat toracobrahial care,desi e greu de suportat,are avantajul prevenirii capsulitei retractilei.

De asemenea,aceasta imobilizare in pozitii relative fizice are posibilitati de reglare si ajustare a abductiei si flexiei in functie de leziune.

Imobilizarea poate depasi 30 zile si respecta aceleasi principii amintitte anterior.

In plus , se pot efectua miscari de abductie 90 de grade si flexie 40 grade,evitand rotatiile si coborarea bratului sub unghiul de imobilizare.

Imobilizarea in esarfa:

-se poate aplica de la incepuit sau poate urma celelalte tipuri de imobilizare.

FAZA II cea care urmeaza imediat imobilizarii , chiar daca aceasta nu e completa.

Acum se incepe mobilizarea de intretinere a umarului cu evitarea suprasolicitarii tesuturilor lezate.

Mijloace de baza sunt:

1.Masajul

2. Rearmonizarea mecanica a umarului

3.Mobilizarile propriu-zise

1.Dintre acestea se efectueaza pentru efectul antialgic si decontracturant fie superficial pe masele musculare mari,fie profund ,adresandu-se capsulei si tendonului(tehnica CYRIAX)

2.Rearmonizarea mecanica a umarului : la nivelul umarului exista o actiune combinata a rotatorilor si deltoidului .

Deltoidul cu coracobrahialul ,bicepsul si trapezul determina o tractiune longitudinala de jos in sus care are tendinta de a subluxa superior capul humeral.

Atrofia lor poate determina caderea capului humeral si ,deci,luxarea inferioara.

Rotatorii(suspinalul,subscapularul si rotundul mic) si supraspinosul contrabalanseaza actiunea deltoidului tragand in jos capul humeral.Deci rotatorii stabilizeaza capul humeral blocand ascensiunea lui.

Instabilitatea superioara apare cand rotatorii sunt afectati sau cand exista contractura musculara pe muschii care au componenta vectoriala longitudinala de jos in sus.

Metodele de reducere sunt:

-postura :bratul in rotatie externa,flexie si abductie

-tractiunea axiala:a bratului in jos

-exercitii de tip CODMAN: exercitii autopasive cu tractiune in ax in asa fel incat capul humeral e tras in jos

-mobilizarea active a bratului.

Instabilitatea inferioara : apare dupa fracturi ale capului humeral si dupa leziunea muschiului care asigura ascensionarea capului humeral.In astfel de situatii se recomanda exercitii statice si dinamice cu rezistenta pentru tonizarea musculara.

3. Exercitii pasivo-active,active de intretinere a amplitudinii articulare:

-hidrokinetoterapie : in general se evita pozitia ortostatica pentru ca sa nu se produca ascensionarea umarului

Tehnica BAD RAGAZ :pacientul cu flotuare la brate , in pozitia orizontala, incearca sa efectueze abductia membrului bolnav impingand mana terapeutului(rezistenta).

Se produce o deplasare a trunchiului spre partea opusa aparand cu adevarat abductia.

La aceasta tehnica se incepe cu un exercitiu izometric care se transforma intr-unul izotonic sau exercitiu dinamic nu prin miscarea bratului ci a trunchiului.

FAZA III nu are nimic specific ca tipologie a exercitiilor si este perioada in care leziunea incepe sa fie treptat solicitata.

FAZA IV este perioada recuperarii functionale propriu-zise la care se incearca refacerea amplitudinii de miscare si tonizarea musculara..

Caldura,masajul si electroterapia sunt folosite in scop antialgic.

Manevrele de intindere capsuloligamentare sunt indicate pentru remobilizarea capului humeral in cavitatea glenoida si pentru evitarea capsulitei retractile .

Exercitiile:

-tractiunea axiala

-decoaptarea glenohumerala

-coborarea capului humeral

-abductia cu coborarea capului humeral

-alunecarea posterioara a capului humeral

-tractiunea infara capului humeral

Aceste manevre trebuie efectuate de catre chinetoterapeut cu multa experienta si sunt contraindicate in fazele extreme de dureroase,in:luxatiile recidivate,fracturile de cap humeral si treimea superioara a diafizei humerusului,fazele precoce ale algoneurodistrofiei

Exercitii de facilitare proprioceptive Kabath-cu scop decontractural muscular .

In diagonala

-flexie ,abductie,rotatie externa pentru intinderea capsulei inferioare si relaxarea muschilor coboratori

-flexie,adductie,rotatie interna cu rol de intindere a capsulei posterioare

Exercitii:autopasive la scripet

Exercitii active

Exercitii cu rezistenta

Exercitii de coordonare(exercitii de reeducare gestuala a miscarii umarului si o serie de miscari ergoterapeutice-lustruitul si slefuitul pe suprafete verticale si orizontale).

FAZA V cea de recastigare a profesionalismului pentru cei care lucreaza munca fizica intense.Este un reantrenament sustinut la exercitiul fizic.

Se mai numeste si faza de recastigare prin antrenamentul gesticii.

Pentru unii pacienti aceasta faza nu e necesara sau nu poate fi atinsa datorita leziunilor care pot lasa sechele redutabile sau pot exista contraindicatii precum:decompensarea cardiopulmonara,senescenta.

CONTUZIILE UMARULUI

Cele mai frecvente traumatisme produc leziuni ale extremitatilor superioare ale humerusului cu atingere ,in spatial mansonului rotatorilor si a lungii portiuni a bicepsului.

1. RUPTURA MANSONULUI

Se produce prin prinderea tendonului intre capul humeral de dedesubt si arcul acromial de deasupra.

Leziune completa sau incompleta plus minus burasita traumatica subdeltoidiana

Desi miscarea de abductie e efectuata de deltoid aceasta se compromite pentru ca rotatorii nu pot stabiliza capul humerusului si nu pot impiedica ascensiunea acestora.

decizia terapeutica apartine ortopedului care poate avea mai multe optiuni si in functie de acestea se adapteaza si programul de recuperare:

a)Fara opozitie si fara imobilizare -aceasta atitudine se aplica leziunilor usoare in rupture tendinoase partiale.In aceste cazuri fizioterapia e de baza si consta in:

-masaj sedativ

-crioterapie

-electroterapie

-kinetoterapia,cu urmatoarele particularitati:se incearca rearmonizarea mecanica in scopul coborarii capului humeral prin asezarea pasiva a bratului in abductie si rotatie externa.

Se menajeaza temporar rotatorii cu evitarea intinderii lor in cadrul unor miscari

-se indica exercitiile autopasive de tip CODMAN(2-3 saptamani)

-dupa 3 saptamnai de la leziune se incepe tatonarea tractiunii pe tendoanele leza

-pentru cresterea fortei musculare ,pentru subspinos si rotundul mic se recomanda rotatii externe rezistive si pentru muschiul subscapular se recomanda rotatuii interne rezistive,pentru muschiul supraspinos se recomanda exercitii izometrice cu bratul pe langa corp in prima parte a abductiei

b)Ruptura de rotator cu imobilizare in aparat toracobrahial

Se folosesc elemente de recuperare din faza I care se pot continua dupa 20 de zile cu elemente de faza II.

Se fac exercitii in toate directiile numai deasupra planului atelei de imobilizare

c)Cu interventie operatorie

Se intervine chirurgical in rupturile totale ale tendoanelor si se reinsereaza sau se sutureaza tendoanele dupa care urmeaza imobilizarea totala in aparatul toracobrahial.

Intreaga recuperare se desfasoara ca la rupturile tratate orthopedic.

2. RUPTURA LUNGII PORTIUNI A BICEPSULUI

Tendonul lung al bicepsului poate fi lezat in culisa bicipitala.

Pot fi complete si incomplete si uneori se produce se produce subluxarea tendonului din culisa sa.Locurile predilecte de leziuni sunt in treimea superioara a santului bicipital.

In care unei rupturi complete apare o boselara in treimea distala a bratului.

Semnul YERGSON ne ajuta la diagnostic:

-antebratul cu cotul flectat si in supinatie cu contrarezistenta determina durerea vie in culisa bicipitala.Lungul tendon al bicepsului e in principal flexor si supinator al antebratului pe cand scurtul tendon e si flexor si slab abductor al bratului.

De obicei tendonul rupt se lasa sa se reinsereze spontan in teaca sa.Daca se opune se insera la apofiza coracoida sau la tendonul marelui pectoral sau la culisa bicipitala.

Recuperarea se suprapune cu cea de la rupture rotatorilor cu anumite caracteristici:

-impotenta functionala e de lunga durata

-exista tendinta de fixare in flexie a cotului prin scurtarea muschiului,de aceea se insista pe exercitiile active a cotului.