Anatomia rectului

ANATOMIA RECTULUI

Rectul - ultimul segment al tubului digestiv,masoara 14 cm, dintre care rectul pelvin are 9-14 cm si canalul anal are 3-4 cm. Prezinta doua regiuni dezvoltate diferit ontogenetic:ultima parte a ansei metenteronului si portiunea posterioara a cloacei primitive.

Rectul abdomino - pelvin are aceleasi surse de irigatie si inervatie cu ale colonului stang. Este irigat de artera mezenterica inferioara, drenaj venos in vena mezenterica inferioara, limfonodulii tributari mezentericei inferioare.

Inervatia este vegetativa, componenta simpatica din lantul paravertebral lombosacrat si plexul hipogastric si componenta parasimpatica cu muschii erectori.

Mucoasa este de tip cilindric monostratificat, bogata in glande mucipare. Functia este de staza prefecatoare.

Canalul anal, a doua portiune a rectului, are aceleasi surse de irigatie cu ale vezicii urinare.

Irigatia arteriala provine din arterele iliace interne (hipogastrice); drenajul venos urmeaza venele iliace interne, drenajul limfatic in limfonodulii iliaci si inghinali. Inervatia este somatica si provine din plexul anal.

Mucoasa in portiunea superioara este de tip cuboidal, iar inferior pavimentos stratificat.

Rectul prezinta in plan frontal curburi: doua spre dreapta si intre ele una spre stanga. Prima se afla la 4-7 cm deasupra liniei ano-cutanate, a doua la 8-10 cm, a treia la 10-12 cm. In plan sagital prezinta un traiect cu concavitatea anterioara, apoi brusc se formeaza o concavitate posterioara. Curbira inferioara este foarte importanta deoarece realizeaza continenta.

Structural rectul prezinta la suprafata tunica seroasa-acopera fata anterioara si cele laterale pana la fundul de sac Douglas (rectoprostatovezical la barbat si rectocolpouterin la femeie), stratul extern e reprezentat de periproctiu sau teaca rectului GEROTA. In partea inferioara din periproctiu pornesc aripioarele rectale THOMA IONESCU.

Tunica musculara-fibrele longitudinale la exterior, apoi fibrele circulare alcatuiesc sfincterul anal intern.

Sfincterul anal extern este structurat din 3 anse:subcutana, superficiala si profunda.

Raporturi: rectul pelvin vine in raport anterior cu:ansele ileale sau cu ansa sigmoidiana, sub fundul de sac Douglas cu trigonul vezical, prostata, veziculele seminale la barbat, cu peretele posterior al vaginei la femeie.

Lateral-cu spatiul pelvisubperitoneal ocupat de tesut conjunctiv. Posterior vine in raport cu fascia presacrala.

Posterior-coccisul si triunghiul minor realizat de fasciculul superficial al sfincterului extern, lateral-fosele ischio-rectale, anterior-vagina la femeie, prostata si uretra membranoasa la barbat.

Linia care separa ampula rectala de canalul anal prezinta cripte marginite de valvulele semilunare MORGAGNI. Linia anorectala apare dintata. Orificiul anal este inconjurat de linia anocutanata. Intre linia anorectala si anocutanata se gaseste o proeminenta de culoare mai palida, linia alba HILTON.

Linia pectinata imparte canalul in doua portiunksub linia pectinata canalul e captusit cu epiteliu scuamos stratificat. Este irigat de artera rectala inferioara, venos dreneaza in venele rectale inferioare, limfatic in nodulii inghinali. Inervatie somatica data de nervii rectali inferiori.

Fiziologic - senzatia iminenta de defecatie, patologic: hemoroizii interni si adenocarcinoamele.

Irigatia rectului este data de 2 surse: artera mezenterica inferioara si artera iliaca interna. Drenajul venos prin plexurile hemoroidale in vena rectala superioara apoi prin mezenterica inferioara se varsa in sistemul port.

Din partea inferioara a retelei hemoroidale pornesc venele rectale medii tributare venelor hipogastrice si venelor rectale inferioare ,in vena iliaca interna.

Drenajul limfatic al rectului si canalului anal formeaza doua plexuri extramurale deasupra si sub linia pectinata. Plexul superior conduce limfa in limfonodulii rectali superiori, la nivelul bifurcatiei arterei rectale superioare, in hilul lui MONDOR,apoi limfa trece in nodulii mezenterici inferiori.

Inervatia motorie a sfincterului anal intern este realizata de fibre simpatice care induc contractia si parasimpatice care o inhiba. Nervul parasimpatic sacral mediaza senzatia de distensie rectala.

Sfincterul anal extern e inervat de ramura hemoroidala inferioari a nervului rusinos intern si de ramura perineala a nervului 4 sacrat.

Peretele rectal inferior este inervat de plexul rectal din nervul splahiic pelvin parasimpatic si nervul hipogastric (simpatic). Ridicatorii anali sunt inervati de perechile 3-4 de nervi sacrali.

FIZIOLOGIE - rectul e implicat in staza prefecatoare si defecatie. Staza prefecatoare si definitivarea bolului fecal se realizeaza in portiunea terminala a sigmoidului, separate de ampula rectala de un sfincter functional.

Rectul nu contine materii fecale, cand insa acestea exista, este initiata senzatia de defecatie, contractia reflexa a rectului si relaxarea sfincterului anal.

Senzatia de nevoie de defecatie ia nastere prin excitarea unor proprioceptori ai muschilor ridicatori anali.

Ridicatorii anali inchid inferior pelvisul, formand o palnie in care se afla rectul.indepartarea chirurgicala a rectului cu realizarea unei anastomoze colo-anale a dovedit ca senzatia de nevoie de defecatie nu apare prin excitarea receptorilor proprii ai rectului.

Împingerea bolului fecal prin canalul anal determina reflex hipjtonia aparatului sfincterian si evacuarea usoara a continutului rectal.

În repaus, presiunea din canalul anal (25-120 mm Hg) ofera o bariera eficienta impotriva presiunii rectale joase (5-20mm Hg). Presiunea de repius se datoreaza in special sfincterului intern.

Cand ampula rectala este plina presiunea exercitata pe peretii rectului determina staza in reteaua venoasa submucoasa si turgescenta venelor hemoroidale. În acest fel se etanseizeaza inchiderea canalului anal.