SEMNE DE AVERTIZARE - SAH
Pacientii diagnosticati cu SAH isi reamintesc
adesea episoade anterioare de cefalee cu debut brusc care au avut loc in cursul
a catorva saptamani anterioare(Van Gijn si Van Dongen,1980).Este probabil ca
acestea sunt hemoragii mici("sangerare de avertizare"),pentru care pacientul nu
a solicitat consult medical sau pe care clinicianul nu a reusit sa le
diagnosticheze(G.H.H.Linn si colab.).Unii cred ca aceste simptome sunt
consecinta hemoragiei intr-un perete anevrismal ,dar este dificil de cercetat
cum(cel mai adesea peretele « de grosimea colii de hartie »)ar
putea sa tolereze aceasta fara ruptura.In afara cefaleei,mai pot exista si alte
semne de everstizare.O paralizie a nervului trei se poate dezvolta fara
evidentierea unei rupturi si indica expansiunea sacului anevrismal si
posibilitatea unei hemoragii iminente.Paralizia nervului trei este in mod mod
obisnuit asociata unei dureri periorbitale si in mod general reflexul pupilar
este pierdut(Hepler si Cantu,1967 ;Soni,19740.Aceasta contrasteaza cu neuropatiile
ischemice ale nervului trei gasite la pacientii cu diabet sau
hipertensivi,(Azbury si colab.,1970 ;Nadeau si Trobe,1983),unde pupila
este in mod obisnuit crutata si durerea este adesea absenta.Pe de alta
parte,absenta durerii si mentinerea reactivitatii pupilare la lumina nu
exclude o cauza anevrismala(Kissel si colab.,983 ;O'Connor si
colab.,1983).Totusi aceasta nu face ca angiografia sa fie imperativa la toti
pacientii cu paralizii a nervului trei cu reactivitate pupilara mentinuta.Daca
de exemplu,un pacient diabetic de 70 de ani se prezinta cu asemenea
leziune,este probabil intelept sa asteptam cateva saptamani pentru a vedea daca
are loc o recuperare spontana care indica improbabilitatea unei SAH
iminente.Daca clinicianul simte ca pacientul necesita investigatii
ulterioare,CT reprezinta o metoda nonivaziva de excludere a unui anevrism de
dimensiuni suficiente pentru a cauza o compresiune de nerv trei (Teasdab si
colab.,1990).
Sansa unui anevrism determinat a unei
paralizii izolate de nerv sase de mica,la pacientii mai varstanici recuperarea
spontana se produce in mod obisnuit si angiografia este rar indicata.Alte
leziuni de nervi cranieni sunt rar determinate de anevrism.Thomas si Yoss(1970)
au accentuat ca un anevrism ar trebui considerat la pacienti cu sindrom
Tolosa-Hunt chiar cand exista o evolutie de remisiune si ca acest anevrism
poate cauza ocazional sindromul paratrigeminal Raeder.Anevrismele intinse pot
determina o varietate larga de semne clinice(Sawar si colab.,1967).De exemplu,au
fost mentionate anevrisme cauzatoare de semne de trunchi cerebral,mimand o
tumora de fosa posterioara(Arseni si colab.,1969 ;Nijenshon si
colab.,1976).
Anevrismele pot detemina defecte de camp
vizual,la acesti pacienti chirurgia este indicata nu numai pentru prevenirea
hemoragiei dar si pentru prevenirea pierderii profunde a vederii.Intr-un
anevrism de artera caroida-oftalmica,desi rar este cea mai problematica
cauza(Drake si Ferguston,1980),simptomele constau in pierderea progresiva a
vederii,cu debut intr-unul din ochi in campurile nazale si
superioare.Expansiunea ulterioara a anevrismului poate determina pierederea de
camp temporal in ochiul opus.Anevrismele arterei comunicante anterioare
determina rar compresiunea nervului optic sau a chiasmei,un fapt surprizator
in ceea ce priveste localizarea acestor anevrisme chiar deasupra nervilor
optici(Walsh,1964).
