TEHNOLOGIE FARMACEUTICA - TEST GRILA

22. Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor

Bibliografie:
  6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001

7. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Ed. Polirom, Iasi 2001

22.1. Parametrii care definesc biodisponibilitatea medicamentelor sunt:

1. cantitatea de substanta medicamentoasa dizolvata din forma farmaceutica
2. concentratia maxima plasmatica dupa administrarea dozei
3. volumul de distributie
4. cantitatea biotransformata in metabolit activ
5. cantitatea absorbita din doza administrata si viteza procesului de absorbtie

Raspuns: E (7, pag. 157 – 194)

22.2. Doua medicamente sunt bioechivalente daca :

A.    sunt echivalente sau alternative farmaceutic

B.    biodisponibilitatile lor (viteza si marimea absorbtiei) sunt similare

C.    dupa administrarea in aceleasi doze molare au efecte similare sub aspectul eficientei si sigurantei clinice

D.    s-au supus testului de dizolvare in vitro

E.     s-a dovedit echivalenta chimica a substantei medicamentoase

Raspuns: B, C (6, pag. 120)

22.3. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) sunt :

1. coeficientul de repartitie lipide/ apa
2. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
3. solubilitatea substantei medicamentoase
4. utilizarea unui precursor medicamentos
5. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva

Raspuns: B, C, E (6, pag. 22)

Formularea unui medicament consta in:

1. cunoasterea tuturor caracteristicilor fizice si chimico-analitice ale substantelor medicamentoase si auxiliare
2. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantelor medicamentoase si auxiliare
3. alegerea optima a recipientelor de conditionare
4. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului
5. cunoasterea proprietatilor farmacologice si toxicologice ale substantelor medicamentoase.

Raspuns: B, C, D (7, pag. 72)

22.5. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la biodisponibilitatea unei substante medicamentoase dintr-un produs farmaceutic sunt false:

1. este denumita si disponibilitate fiziologica
2. exista numai doua tipuri de biodisponibilitate: absoluta si relativa
3. exista trei tipuri de biodisponibilitate: absoluta, relativa, relativa optimala
4. este caracterizata numai de cantitatea relativa de substanta medicamentoasa care este absorbita dintr-o forma farmaceutica si care ajunge in compartimentul sanguin
5. este compusa din doua variabile: cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita in circulatia sanguina si viteza acestui proces de absorbtie

Raspuns: B, D (7, pag. 178 – 179)

Factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase sunt:

1. lipofilia substantei medicamentoase
2. tipul formei farmaceutice
3. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase
4. natura si cantitatea excipientilor
5. procedeul de fabricare a medicamentului

Raspuns: B, D, E (6, pag. 111)

22.7. Influenta agentilor de vascozitate asupra biodisponibilitatii se manifesta prin:

1. cresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase
2. scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbanta
3. cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacal
4. solubilizarea micelara
5. stimularea secretiei biliare

Raspuns: B (7, pag. 157 – 194)

22.8. Calcularea biodisponibilitatii medicamentelor necesita cunoasterea concentratiei substantei medicamentoase

1. din organism
2. din sange
3. legata de proteinele plasmatice
4. din vecinatatea receptorilor
5. din urina

Raspuns: B, E (6, pag. 112)

22.9. Care dintre urmatorii factori nu sunt luati in considerare in studiile de biodisponibilitate ale unui medicament:

1. fizici
2. chimici
3. farmaceutici
4. tehnologici
5. climaterici

Raspuns: E (6, pag. 112)

22.10. Alegeti afirmatiile corecte privind biodisponibilitatea absoluta:

1. se asigura dupa administrarea unei doze pe cale i.v.
2. 100% din doza administrata ajunge in circulatia sistemica
3. se studiaza in cercetarea clinica a unui nou medicament
4. ofera informatii despre farmacocinetica substantei medicamentoase
5. este o biodisponibilitate comparativa

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 111)

22.11. Substantele care ridica probleme biofarmaceutice sunt:

1. substante cu domeniu terapeutic ingust
2. substante cu solubilitate redusa in apa
3. substante asociate cu cantitati mari de excipient
4. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv
5. substante cu solubilitate crescuta in apa

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 112)

22.12. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt:

1. recipientul de conditionare primara
2. constanta de disociere a substantei medicamentoase
3. cantitatea excipientilor
4. eliminarea presistemica
5. locul de aplicare

Raspuns: B, C, D, E (6, pag. 112)

22.13. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama:

1. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
2. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
3. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor
4. de variabilele fluxului tehnologic
5. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 386)

22.14. Preformularea:

1. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica
2. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa
3. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase
4. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare
5. presupune prepararea unei forme farmaceutice

Raspuns: B, C (6, pag. 388)

22.15. Daca pentru anumite preparate farmaceutice forma fizica finala este cea solida, cele mai intalnite tipuri de formulare sunt:

1. solutie
2. creme
3. comprimate
4. unguente
5. spray

Raspuns: C (7, pag. 73)

22.16. Excipientul folosit in realizarea unei forme farmaceutice poate influenta:

1. realizarea formei farmaceutice
2. stabilitatea formei farmaceutice
3. biodisponibilitatea formei farmaceutice
4. toxicitatea formei farmaceutice
5. numai variantele A si C sunt corecte

Raspuns: A, B, C, D (7, pag. 75)

22.17. Farmacistul poate influenta biodisponibilitatea unui medicament alegand:

1. starea fizica a substantei medicamentoase
2. forma farmaceutica
3. starea chimica a substantei medicamentoase
4. culoarea medicamentului
5. tehnologia de preparare

Raspuns: A, B, C, E (7, pag. 186)

22.18. Nu se recomanda substituirea unui medicament cu altul cand:

1. substanta medicamentoasa are indice terapeutic ingust
2. se utilizeaza antiaritmice
3. se utilizeaza antianginoase
4. se utilizeaza antidiabetice
5. se folosesc in tratament analgezice-antipiretice

Raspuns: A, B, C, D (7, pag. 185)

22.19. In general, se considera bioechivalente doua formulari a caror viteza si marime a absorbtiei nu difera cu mai mult de:

Raspuns: C (6, pag. 136)

22.20. Medicamentele 'generice' sunt:

A.    medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa in ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta

B.     medicamente alternative farmaceutice

C.     medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa in ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta

D.    medicamente echivalente farmaceutic (bioechivalente)

E.     pro-droguri

Raspuns: A, D (6, pag. 120)

22.21. Medicamentele “generice”

1. sunt produse practic similare
2. nu se pot inlocui unul cu celalalt
3. trebuie sa fie echivalente terapeutic cu produsele inovante corespunzatoare
4. au un cost apropiat de cel al produselor inovante corespunzatoare
5. nu necesita efectuarea unor studii de biodisponibilitate

Raspuns: A, C (6, pag. 120)

22.22. Biodisponibilitatea relativa

1. permite aprecierea fractiunii de substanta absorbita dupa administrare pe o cale extravasculara in raport cu calea intravasculara
2. permite compararea performantelor unor forme farmaceutice identice sau diferite si administrate fie pe aceeasi cale, fie pe alta
3. permite compararea performantelor unui medicament formulat cu o forma de referinta care, teoretic, va avea o biodisponibilitate mai buna
4. se demonstreaza in cazul unui produs generic prin compararea cu un alt produs generic, utilizat ca standard
5. se evalueaza prin comparatia cantitatii de substanta medicamentoasa absorbita, disponibila precum si a vitezei de absorbtie a acesteia dupa administrarea unei forme farmaceutice testate cu a alteia.

Raspuns: B, E (7, pag. 179)

22.23. Pentru studiile de biodisponibilitate prezinta importanta urmatorii parametri:

1. doza terapeutica maxima
2. concentratia minima eficienta
3. timpul de injumatatire
4. aria de sub curba
5. timpul de latenta

Raspuns: B, D, E (7, pag. 181)

22.24. Biodisponibilitatea formelor farmaceutice administrate pe cale orala creste in ordinea:

1. capsule gelatinoase, comprimate acoperite, comprimate, pulberi, suspensii, solutii
2. capsule gelatinoase, comprimate, comprimate acoperite, pulberi, suspensii, solutii
3. comprimate acoperite, comprimate, capsule gelatinoase, pulberi, suspensii, solutii
4. comprimate acoperite, capsule gelatinoase, comprimate, pulberi, suspensii, solutii
5. comprimate acoperite, comprimate, capsule gelatinoase, suspensii, pulberi, solutii

Raspuns: C (7, pag.191)

22.25. Care dintre urmatoarele notiuni desemneaza cantitatea de substanta activa eliberata din forma farmaceutica:

1. disponibilitate biologica
2. disponibilitate farmaceutica
3. biodisponibilitate absoluta
4. biodisponibilitate relativa
5. disponibilitate fiziologica

Raspuns: B (7, pag.164)

22.26. In faza farmaceutica, substanta medicamentoasa parcurge urmatoarele etape:

1. eliberarea din forma farmaceutica
2. dizolvarea
3. absorbtia
4. distributia
5. eliminarea

Raspuns: A, B (7, pag.163)

22.27. Cea mai utilizata metoda de evaluare a biodisponibilitatii este:

1. determinarea raspunsului clinic al pacientului
2. reprezentarea grafica a variatiei concentratiei sanguine a substantei active in functie de timp
3. determinarea concentratiei de substanta medicamentoasa la locul de actiune
4. determinarea vitezei de eliberare „in vitro' a substantei medicamentoase din forma farmaceutica
5. determinarea concentratiei de substanta activa in urina

Raspuns: A, B (7, pag.181)

22.28. Biodisponibilitatea absoluta unui medicament se exprima procentual prin:

1. raportul dintre concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute cu un preparat de referinta si cea obtinuta prin administrarea formei farmaceutice testate
2. raportul dintre concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute dupa administrarea unei solutii orale si concentratia sanguina realizata dupa administrarea preparatului testat continand aceeasi cantitate de substanta activa
3. raportul dintre concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute cu preparatul testat si cea obtinuta prin administrarea intravenoasa a unei solutii cu acelasi continut in substanta activa
4. raportul dintre concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute cu un preparat administrat intravenos si cea atinsa prin administrarea formei farmaceutice testate, cu acelasi continut in substanta activa
5. raportul dintre concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute cu preparatul testat si cea a unui preparat administrat rectal cu aceeasi cantitate de substanta activa

Raspuns: C (7, pag.179)

22.29. Ca substante auxiliare folosite la prepararea medicamentelor, agentii tensioactivi pot influenta biodisponibilitatea substantelor active prin:

1. favorizarea umectarii
2. complexare
3. prelungirea timpului de evacuare a continutului stomacal
4. modificarea permeabilitatii celulare
5. micsorarea constantei dielectrice a mediului

Raspuns: A, B, C, D (7, pag. 191)

22.30. Micronizarea mareste tolerabilitatea si biodisponibilitatea medicamentelor administrate intern, cu exceptia:

1. aspirinei
2. fenobarbitalului
3. nitrofurantoinei
4. sulfatiazolului
5. griseofulvinei

Raspuns: C (7, pag. 187)

23. Preparate lichide pentru uz oral

Bibliografie:
 7. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Ed. Polirom, Iasi 2001

9. *** Farmacopeea Romana, editia aX-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

23.1. Alegeti categoriile de substante auxiliare recomandate de FR X pentru prepararea solutiilor:

1. agenti pentru corectarea gustului
2. solubilizanti
3. agenti pentru cresterea viscozitatii
4. agenti pentru ajustarea pH-ului
5. conservanti antimicrobieni potriviti

Raspuns: A, B, D, E (9, pag. 849)

Ce fenomen reprezinta cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a solventului apos:

1. solubilizare micelara
2. folosire de cosolventi
3. complexare
4. hidrotropie
5. modificarea structurii chimice

Raspuns: B (7, pag. 232)

Complecsii moleculari obtinuti in scopul cresterii solubilitatii unor substante medicamentoase se formeaza prin:

1. legaturi ionice
2. legaturi covalente
3. legaturi de hidrogen
4. forte Van der Waals
5. intermediul unor sisteme de electroni

Raspuns: C, D, E (7, pag. 232 – 233)

23.4. Procedeul de marire a solubilitatii substantelor medicamentoase prin modificarea pH-ului mediului:

1. se aplica in cazul electrolitilor
2. se aplica in cazul neelectrolitilor
3. conduce la obtinerea unor solutii adevarate micromoleculare
4. conduce la obtinerea unor solutii coloidale
5. se realizeaza prin adaugarea unor acizi organici, acizi minerali sau substante cu caracter alcalin

Raspuns: A, C, E (7, pag. 231)

23.5. F.R. X prevede urmatoarale siropuri care contin zahar in concentratie de 64%:

1. sirop de balsam de Tolu
2. sirop de matraguna
3. sirop de codeina 0,2%
4. sirop simplu
5. sirop de coji de portocale

Raspuns: A, D (9, pag. 845 – 848)

Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:

Raspuns: B (9, pag. 846)

23.7. In ce conditii se poate realiza cresterea solubilitatii in apa a unei substante medicamentoase greu solubile care este o baza slaba:

1. pulverizare avansata
2. cresterea pH–ului
3. scaderea pH-ului
4. adaugare de cosolventi
5. folosirea unei sari solubile

Raspuns: C, D, E (7, pag. 230)

23.8. Prin care procedeu din cele mentionate mai jos, se poate efectua cresterea solubilitatii unei substante medicamentoase neionizabile, la prepararea solutiei:

1. formarea de complecsi mai solubili
2. modificarea pH-ului solutiei
3. utilizare de cosolventi
4. introducerea de grupari polare in molecula
5. asocierea de substante hidrotrope

Raspuns: A, C, E (7, 231 – 237)

Conform FR X, solventii cei mai folositi la prepararea solutiilor sunt:

1. apa distilata
2. apa demineralizata
3. alcoolul
4. etilenglicolul
5. uleiurile vegetale

Raspuns: A, C, E (9, pag. 849)

23.10. Solutia de citrat de magneziu este folosita pentru actiunea sa:

1. purgativa
2. antidiareica
3. antiacida
4. antispastica
5. antiemetica

Raspuns: A (9, pag. 868)

Avantajele care justifica utilizarea solutiilor de uz oral sunt:

1. asigura o biodiponibilitate rapida a substantei medicamentoase
2. asigura un dozaj exact prin prelevarea dozei de medicament
3. reclama folosirea conservantilor antimicrobieni
4. sunt usor de transportat si de stocat
5. diminueaza actiunea iritanta a unor substante medicamentoase la nivelul mucoasei gastrice

Raspuns: A, B, E (7, pag. 222)

23.12. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prepararea siropului simplu sunt adevarate:

1. se realizeaza prin dizolvarea zaharului la cald
2. se realizeaza, conform FR.X, prin dizolvarea zaharului la rece
3. este insotita de clarificarea siropului daca dizolvarea zaharului se realizeaza la cald
4. necesita adausul de conservanti antimicrobieni
5. este insotita de invertirea zaharului daca dizolvarea acestuia se realizeaza la rece

Raspuns: A, C (7, pag. 292)

23.13. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie:

Raspuns: C (9, pag. 852)

23.14. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:

1. Solutia de clorura de calciu
2. Solutia de acetat de amoniu
3. Solutia de clorhidrat de bromhexin
4. Solutia de clorura de amoniu anisata
5. Solutia de trinitrat de gliceril

Raspuns: A, B, C, E (9, pag. 852 – 863)

23.15. La prepararea siropurilor cu o concentratie in zahar inferioara siropului simplu, FR.X indica utilizarea urmatorilor conservanti:

1. nipagin 1 ‰
2. nipasol 1 ‰
3. amestec nipagin : nipasol 9 : 1, 1,5 ‰
4. amestec nipagin : nipasol 1 : 9, 1,5 ‰
5. amestec nipagin : nipasol 1 : 1, 1,5 %

Raspuns: C (9, pag. 845)

23.16. Concentratia oficinala a siropului simplu este:

Raspuns: E (9, pag. 848)

23.17. Solutiile titrate 1:10 sau 1:100 se folosesc cand se prepara solutii cu substante puternic active sau toxice in cantitati mai mici de:

1. 5 µg
2. 5 mg
3. 50 mg
4. 500 mg
5. 50 µg

Raspuns: C (9, pag. 849)

23.18. Factorii care influenteaza direct proportional solubilitatea solidelor in lichide sunt:

1. temperatura, in cazul unui proces exoterm
2. temperatura, in cazul unui proces endoterm
3. marimea particulelor solidului
4. pH-ul
5. vascozitatea vehiculului

Raspuns: B (7, pag. 229)

23.19. Solutiile buvabile conditionate in fiole:

1. sunt solutii apoase in doze unitare
2. sunt sterile
3. sunt solutii alcoolice ale unor substante puternic active
4. se administreaza dupa taierea fiolei la ambele capete
5. se administreaza dupa taierea fiolei la un singur capat

Raspuns: A, B, D (7, pag. 300 – 302)

23.20. Solutia apoasa de clorhidrat de bromhexin contine:

1. acid tartric cu rol de solubilizant
2. acid tartric cu rol de stabilizant
3. substanta activa in concentratie de 2%
4. acid clorhidric 0,1 M.
5. acid citric ca solubilizant

Raspuns: A, B (9, pag. 852 – 853)

23.21. Contractia de volum care apare la amestecarea alcoolului cu apa se produce datorita:

1. fortelor de atractie van der Waals
2. formarii unor legaturi covalente
3. eliminarii gazelor dizolvate
4. schimbarilor de temperatura
5. formarii unor legaturi de hidrogen

Raspuns: E (7, pag. 263)

23.22. La prepararea solutiilor compuse in farmacie, in general, mai intai se dizolva:

1. substantele usor solubile
2. substantele mai greu solubile
3. substantele volatile, cu miros puternic sau colorate
4. substantele puternic active si toxice
5. substantele prescrise in cantitati mari in reteta

Raspuns: B (7, pag. 276)

23.23. Care dintre urmatoarele substante se folosesc frecvent ca antioxidanti in solutii apoase:

1. metabisulfitul de sodiu
2. edetat de sodiu
3. acid ascorbic
4. -tocoferol
5. palmitat de ascorbil

Raspuns: A,C (7, pag. 267 – 268)

23.24. Care dintre urmatoarele substante se folosesc frecvent ca antioxidanti in solutii uleioase:   

1. galat de propil
2. butilhidroxianisol
3. α-tocoferol
4. acid ascorbic
5. acid nordihidroguaiaretic

Raspuns: A, B, C, E (7, pag. 268)

23.25. Conservantii antimicrobieni cei mai folositi pentru prepararea solutiilor de uz intern sunt:

1. boratul de fenilmercur
2. esterii acidului p-hidroxibenzoic
3. cloroformul
4. sarurile acidului sorbic
5. clorbutanolul

Raspuns: B, C, D (7, pag. 272)

23.26. Limonadele oficinale in F.R. X sunt:

1. solutia de acetat de amoniu
2. solutia efervescenta
3. limonada de tartrat de sodiu
4. solutia de citrat de magneziu
5. limonada citrica

Raspuns : B, D (7, pag. 299 ; 9, pag. 859, 867)

23.27. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la limonade sunt false :

1. se prepara folosind ca solvent atat apa distilata cat si apa potabila
2. se prepara folosind ca solvent numai apa distilata
3. principiul activ al limonadelor gazoase este oxigenul
4. limonadele negazoase se filtreaza
5. se pastreaza timp scurt, 5 – 7 zile, la temperatura camerei

Raspuns : A, C, E (7, pag. 299)

23.28. Acizii organici folositi la prepararea limonadelor sunt :

1. acid citric
2. acid succinic
3. acid tartric
4. acid ascorbic
5. acid oleic

Raspuns: A, C, D (7, pag. 299)

23.29. Principalele inconveniente ale fiolelor buvabile sunt:

1. contactul continutului cu un singur material de conditionare inert (sticla)
2. pretul mai mare decat al formelor multidoze
3. nu asigura protectia continutului fata de actiunea agentilor externi
4. umplerea lor nu se poate realiza cu masini industriale
5. deschiderea cu riscul unei raniri usoare a manipulatorului si producerea de fragmente de sticla, mai mult sau mai putin vizibile

Raspuns : B, E (7, pag. 302)

23.30. Prepararea apelor aromatice in farmacie se realizeaza prin :

1. dizolvarea directa a uleiului volatil in apa, utilizand ca agent de dispersie talcul
2. antrenarea cu vapori de apa a componentelor volatile din plante
3. diluarea solutiilor aromatice hidroalcoolice concentrate
4. dizolvarea directa a uleiului volatil in apa, utilizand ca agent de dispersie oxidul de magneziu
5. amestecarea unor solutii alcoolice de uleiuri volatile cu apa distilata

Raspuns : A, C (7, pag. 304 – 305)

24. Preparate parenterale

Bibliografie:
 7. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Ed. Polirom, Iasi 2001

9.*** Farmacopeea Romana, editia aX-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

24.1. Care dintre urmatoarele enunturi sunt prevederi ale F.R. X referitoare la solutiile perfuzabile:

1. sterilitate
2. apirogenitate
3. izotonie
4. administrare in volume mai mici de 100 ml
5. limpiditate

Raspuns: A, B, C, E (9, pag. 492)

24.2. Care dintre tipurile de solventi enumerati, sunt recomandati de F.R. X pentru preparate injectabile:

1. apa distilata
2. apa demineralizata
3. apa sterilizata
4. apa distilata pentru preparate injectabile
5. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat

Raspuns: D, E (9, pag. 511)

24.3. Care sunt conditiile prevazute de F.R. X prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de apa sub presiune:

1. la 121 °C timp de cel putin 15 minute
2. la 121 °C timp de cel putin 30 minute
3. la 115 °C timp de cel putin 15 minute
4. la 115 °C timp de cel putin 30 minute
5. in autoclave

Raspuns: A, D, E (9, pag. 1071)

24.4. F.R. X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-una din urmatoarele situatii:

1. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare
2. nu dispunem de aparatura necesara
3. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final
4. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare
5. din considerente economice

Raspuns: C (9, pag. 1071)

24.5. F.R. X prevede ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se efectueze cu ajutorul uneia din urmatoarele metode:

1. nomogramelor
2. formulei bazata pe factorul de izotonie al serului
3. graficelor
4. cifrelor Sprowl
5. echivalentilor in clorura de sodiu

Raspuns: B (9, pag. 511)

24.6. Prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile FR X  urmareste realizarea unuia dintre urmatoarele obiective :

1. izotonia
2. izohidria
3. toleranta
4. stabilitatea
5. apirogenitatea

Raspuns: D (9, pag. 511)

24.7. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru conditionarea preparatele injectabile:

1. sticla sodica
2. sticla borosilicat
3. sticla sodica cu suprafata tratata
4. sticla silico-sodica-calcica
5. sticla sodico-calcica

Raspuns: A (7, pag. 488)

24.8. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:

1. vase de sticla
2. aparatura din portelan si metal
3. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
4. recipiente din plastomer transparent
5. recipiente din plastomer opac

Raspuns: A, B, C (7, pag. 346)

24.9. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:

1. eliminate
2. distruse
3. atenuate
4. coagulate
5. inactivate

Raspuns: A (7, pag. 354)

24.10. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:

1. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
2. sterilizarea prin caldura uscata
3. sterilizarea prin filtrare
4. sterilizarea cu gaz
5. sterilizarea cu radiatii ionizante

Raspuns: A, B, C, D (9, pag. 1071 – 1073)

24.11. Solutiile perfuzabile sunt:

1. solutii apoase sterile si apirogene
2. emulsii tip U/A sterile si apirogene
3. suspensii apoase sterile si apirogene
4. suspensii uleioase sterile si apirogene
5. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura

Raspuns: A, B, E (7, pag. 492)

24.12. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:

1. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu
2. solutia perfuzabila de lactat de sodiu
3. solutia perfuzabila de glucoza
4. solutii perfuzabile cu aminoacizi
5. solutia perfuzabila Ringer lactata

Raspuns: A, B, E (7, pag. 505)

24.13. Controlul impuritatilor pirogene se efectueaza prin:

1. masurarea hipertermiei la soareci
2. masurarea hipertermiei la iepuri
3. urmarirea numarului de globule albe la iepuri dupa injectarea unui preparat pirogen
4. testul Limulus
5. urmarirea numarului de globule rosii la iepuri

Raspuns: B, C, D (7, pag. 492)

24.14. In functie de scopul terapeutic urmarit perfuziile sunt:

1. solutii apoase
2. perfuzii folosite in metabolismul reconstituant
3. emulsii A/U
4. solutii pentru dializa peritoneala si hemodializa
5. emulsii U/A

Raspuns: B, D (7, pag. 498)

24.15. Principalele diferente intre perfuzii si preparatele injectabile sunt:

1. numai perfuziile sunt preparate sterile
2. volumul perfuziilor este mei mic
3. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)
4. perfuziile se administreaza numai in spital
5. perfuziile nu contin conservant

Raspuns: C, D, E (7, pag. 498)

24.16. Sterilizarea cu aer cald se efectueaza la:

1. 121 °C timp de 15 minute
2. 128°C timp de 10 minute
3. 180°C timp de 30 minute
4. 134°C timp de 3 minute
5. 98°C timp de 30 minute

Raspuns: C (7, pag. 406)

24.17. Apa distilata pentru preparate injectabile se pastreaza in industrie in tancuri de capacitate mare, la temperatura de cca:

1. 50 °C
2. 60 °C
3. 70 °C
4. 80 °C
5. 90 °C

Raspuns: E (7, pag. 485)

24.18. Intr-o incapere sterila fluxul de aer se poate deplasa:

1. intr-o curgere turbulenta
2. unidirectional
3. laminar
4. bidirectional
5. tangential

Raspuns: B, C (7, pag. 362)

24.19. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt adevarate cu exceptia:

1. este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari
2. se aplica si in cazul solutiilor coloidale
3. este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotonice
4. este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotonice
5. reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertonice

Raspuns: B, D, E (7, pag. 487)

24.20. Obtinerea de medicamente parenterale apirogene este posibila numai daca :

1. metodele de depirogenare se aplica dupa conditionarea si sterilizarea solutiilor
2. perioada de timp intre prepararea solutiei si sterilizarea ei este cat mai scurta posibil
3. se lucreaza in conditii riguroase de asepsie si sterilitate
4. se folosesc materii prime de calitate
5. se utilizeaza ca metoda de depirogenare caldura umeda

Raspuns : B, C, D (7, pag. 430)

24.21. Nu se admite adaosul conservantilor antimicrobieni in cazul :

1. preparatelor perfuzabile
2. preparatelor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml, indiferent de calea de administrare
3. preparate injectabile administrate intracardiac
4. preparate injectabile administrate intramuscular
5. preparate injectabile administrate intrarahidian

Raspuns : A, B, C, E (9, pag. 511)

24.22. Conform F.R. X, continutul in substante active din preparate perfuzabile se exprima astfel :

1. g/V (unitati de masa pentru 1000 ml solutie)
2. mEq/l (mEq pe 1000 ml solutie)
3. g/g
4. mol/l (moli pe 1000 ml solutie)
5. cal (calorii)

Raspuns : A, B, E (9, pag. 492)

24.23. Filtrele care au cea mai mare capacitate de retinere a microorganismelor sunt:

1. filtre din retele poroase solide
2. filtre de sticla sinterizata
3. filtre de azbezt
4. filtre cu membrana
5. filtre de sticla obisnuita

Raspuns : D (7, pag. 422)

24.24. Care dintre urmatoarele solutii perfuzabile sunt izoosmotice cu serul sanguin:

1. solutia perfuzabila de glucoza 200 ‰
2. solutia perfuzabila de clorura de sodiu 9 ‰
3. solutia perfuzabila de manitol 100 ‰
4. solutia perfuzabila de sorbitol 5,5 %
5. solutia perfuzabila de lactat de sodiu 18 ‰

Raspuns : B, D, E (7, pag. 431)

24.25. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii este folosit de FR X:

1. factorul F
2. factorul Z
3. factorul de letalitate
4. constanta de viteza a inactivarii
5. valoarea D

Raspuns : E (9, pag. 1071)

24.26. In starea de alcaloza se administreaza parenteral:

1. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, in formele usoare
2. carbonat acid de sodiu
3. acetat de sodiu
4. lactat de sodiu
5. solutii acidifiante in formele mai grave

Raspuns : A (7, 518)

24.27. Preparatele perfuzabile folosite in metabolismul reconstituant sunt:

1. perfuzii cu hidrolizate de proteine
2. perfuzia Ringer lactata
3. perfuzii cu aminoacizi
4. perfuzii cu lipide
5. perfuzii pentru terapia afectiunilor hepatice

Raspuns: A, C, E (7, pag. 521 - 523)

24.28. Conform F.R. X, sterilizarea cu gaz foloseste ca agent sterilizant:

1. oxid de propilen
2. formaldehida
3. trietilenglicol
4. oxid de etilen
5. azot

Raspuns: D (9, 1073)

24.29. Pirogenele, a caror absenta este o conditie obligatorie pentru majoritatea preparatelor perenterale, sunt:

1. substante responsabile de reactii febrile
2. substante termolabile si sensibile la sterilizarea prin autoclavare sau prin caldura uscata
3. exotoxine proteice secretate in mediu de catre germenii gram – pozitivi
4. endotoxine lipopolizaharidice provenite din structura peretelui celular al germenilor gram – negativi
5. prezente in bacterii vii sau omorate, intacte sau dezagregate

Raspuns : A, D, E (7, pag. 428)

24.30. Ca metode de depirogenare prin eliminarea pirogenelor se pot folosi :

1. hidroliza acida sau alcalina
2. caldura umeda
3. atractia electrostatica
4. distilarea
5. alchilarea cu aldehida acetica, succinica sau ftalica

Raspuns : C, D (7, pag. 430)

25. Preparate oftalmice

Bibliografie:
7. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Ed. Polirom, Iasi 2001

9. *** Farmacopeea Romana, editia aX-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

25.1. Precizati care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt sunt prescrise in colirele prevazute in F.R. X si sunt usor oxidabile:

A.    sulfat de atropina

B.    azotat de pilocarpina

C.    rezorcinol

D.    adrenalina

E.     fizostigmina

Raspuns: C (9, pag. 713)

25.2. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:

1. 1g %
2. 0,1 g%
3. 0,5 g%
4. 2 g %
5. 0,05 g%

Raspuns: A (9, pag. 711)

25.3. Conform F. R. X, vehiculele utilizate pentru prepararea colirelor sunt:

1. apa distilata sterila
2. vehicule izotonice sterile
3. vehicule uleioase
4. alcool
5. glicerol

Raspuns: A, B, C (9, pag. 709)

25.4. Sunt oficinale in F.R. X urmatoarele colire:

1. colirul cu cloramfenicol
2. colirul cu resorcinol
3. colirul cu sulfat de atropina
4. colirul cu nitrat de pilocarpina
5. colirul cu nitrat de argint

Raspuns: B, C, D (9, pag. 711 – 714)

25.5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropina sunt false:

1. contin sulfat de atropina in concentratie de 1%
2. contin sulfat de atropina in concentratie de 0,5%
3. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu
4. se conserva la Separanda
5. sunt izotonizate cu clorura de sodiu

Raspuns: B, D, E (9, pag. 711)

25.6. Conform FR.X, cand cantitatea de substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de 1g%, masa de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza folosind:

1. formula prezentata in monografia Injectabilia
2. tabele cu scaderea punctului de congelare
3. tabele cu echivalentii in clorura de sodiu
4. metoda hematocritului modificat
5. diferite nomograme

Raspuns: A (9, pag. 710)

25.7. Conform FR.X, la prepararea picaturilor pentru ochi se poate folosi ca vehicul:

1. apa demineralizata
2. apa proaspat fiarta si racita
3. apa pentru preparate injectabile
4. uleiul de floarea soarelui neutralizat
5. soventi miscibili cu apa

Rapuns: B, C, D (9, pag. 709)

25.8. Picaturile pentru ochi cu rezorcinol:

1. sunt oficinale in F.R.X
2. contin sistemul tampon acid boric/tetraborat de sodiu
3. au o concentratie de 2% rezorcinol
4. se conserva la Separanda
5. se elibereaza in recipiente incolore

Raspuns: A, D (9, pag. 713)

25.9. Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci cand concentratia substantei active este sub 1%, se face prin:

1. dizolvarea substantei active in apa
2. suspendarea substantei active in solventul respectiv
3. dizolvarea substantei active in solutie de clorura de sodiu 0,009%
4. dizolvarea substantei active in solutii hipertonice sterile
5. dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile

Raspuns: E (7, pag. 567)

25.10. Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeaza in farmacie in recipientul de conditionare definitiva la:

1. autoclav la 121°C timp de 15 – 20 minute
2. etuva la 121°C timp de15 – 20 minute
3. autoclav la 115°C timp de 25 – 30 minute
4. etuva la 115°C timp de 25 – 30 minute
5. la 98-100°C timp de 30 de minute

Raspuns: E (7, pag. 566)

25.11. Nu este permisa adaugarea conservantilor antimicrobieni colirelor:

1. care contin miotice
2. care contin enzime
3. unidoza
4. multidoza
5. conditionate in recipiente de sticla

Raspuns: C (7, pag. 566)

25.12. Conservantii antimicrobieni admisi de F.R. X la prepararea colirelor multidoza sunt:

1. nipaesterii
2. acetatul de clorhexidina
3. fenoseptul
4. clorura de benzalconiu
5. fenolul

Raspuns: B, C, D (9, pag. 710)

25.13. Oculoguttae pilocarpini nitratis (F.R. X):

1. are concentratia 1 %
2. se pastreaza la Venena
3. trebuie sa prezinte un pH cuprins intre 4 – 5,5
4. are efect miotic
5. se prepara cu tampon fosfat

Raspuns: B, D (9, pag. 712)

25.14. Unguentele oflalmice se conserva:

1. in recipiente sterile de cel mult 20 g
2. in recipiente bine inchise
3. la cel mult 25 °C
4. ferit de lumina
5. la loc racoros

Raspuns: C (9, pag. 953)

25.15. Factorii care favorizeaza biodisponibilitatea oculara a picaturilor pentru ochi sunt :

1. excesul de colir
2. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee
3. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat
4. pH-ul care favorizeaza ionizarea
5. forma ionizata a alcaloizilor

Raspuns: B, C (7, pag. 597 – 601)

25.16. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale F.R.X cu privire la izotonizarea picaturilor pentru ochi :

1. nu se izotonizeaza
2. nu se izotonizeaza solutiile coloidale
3. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza)
4. cand masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutIa se prepara prin dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile
5. cand masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile

Raspuns: B, D (9, pag. 709)

25.17. F.R. X recomanda utilizarea urmatorilor conservanti antimicrobieni la prepararea colirelor multidoza:

1. nipagin
2. cloretona
3. borat de fenilmercur
4. acetat de clorhexidina
5. clorura de benzalconiu

Raspuns: C, D, E (9, pag. 710)

25.18. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:

1. sterilitatii colirului
2. stabilitatii chimice a substantei active
3. tolerantei la administrare
4. eficientei terapeutice
5. lipsei particulelor in suspensie

Raspuns: A, B, C, D (7, pag. 448)

25.19. In cazul picaturilor de ochi suspensie, marimea a 90 % din particulele suspendate trebuie sa fie de cel mult:

1. 10 micrometri
2. 25 micrometri
3. 50 micrometri
4. 100 micrometri
5. 150 micrometri

Raspuns : B (9, pag. 710)

25.20. Sistemele terapeutice oftalmice cu eliberare controlata sunt reprezentate de:

1. prodrug-uri
2. sisteme rezervor
3. sisteme matriceale
4. lipozomi
5. nanoparticule

Raspuns : B, C (7, pag. 593)

25.21. Care dintre urmatoarele enunturi privind valoarea pH-ului colirelor sunt corecte :

1. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
2. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
3. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
4. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
5. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru

Raspuns : C, E (7, pag. 570)

25.22. Conform F. R. X, pentru izotonizarea colirului cu rezorcina se utilizeaza:

1. clorura de sodiu
2. azotat de sodiu
3. glucoza
4. acid boric
5. acid boric – borax

Raspuns: D (9, pag. 713)

25.23. Care dintre urmatoarele colire se elibereaza cu eticheta «Otrava » :

1. colirul cu azotat de argint
2. colirul cu sulfat de atropina
3. colirul cu azotat de pilocarpina
4. colirul cu rezorcina
5. colirul cu sulfat de zinc

Raspuns : B, C (9, pag. 711 – 713)

25.24. Agentii vascozifianti folositi in colire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cu exceptia:

1. sa fie liposolubili
2. sa fie inerti din punct de vedere chimic
3. sa nu obstrueze caile lacrimale
4. sa fie tolerati de mucoasa oculara
5. sa permita sterilizarea preparatului oftalmic

Raspuns : A (7, pag. 576)

25.25. Eliberarea substantei active dintr-o forma oftalmica cu eliberare controlata depinde de:

1. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
2. firma producatoare
3. factori biologici
4. natura suportului in care este introdusa substanta medicamentoasa
5. culoarea ochilor

Raspuns : A, C, D (7, pag. 592)

25.26. Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezinta urmatoarele dezavantaje:

1. sunt dificil de sterilizat prin caldura
2. sunt mai transparenti decat sticla
3. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
4. se preteaza foarte bine la operatiile de liofilizare
5. se preteaza foarte putin la operatiile de liofilizare

Raspuns : A, C, E (7, pag. 581)

25.27. Ochiul tolereaza mai bine:

1. solutiile cu pH 5 – 7,5
2. solutiile usor alcaline
3. solutiile usor acide
4. solutiile cu pH 7,5 – 9,5
5. solutiile cu pH 4,5 – 5

Raspuns : B, D (7, pag. 570)

25.28. Baile oculare:

1. se prescriu in cantitati de cel putin 50 g
2. trebuie sa fie izohidrice
3. se prezinta sub forma de solutii sau suspensii
4. se utilizeaza in termen de 7 zile de la deschiderea flaconului
5. trebuie sa fie sterile

Raspuns : A, E (9, pag. 711)

25.29. O baza de unguent oftalmica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1. sa fie liposolubila
2. sa fie hidrosolubila
3. sa nu fie iritanta pentru mucoasa conjunctivala
4. sa se etaleze usor prin miscarea pleoapelor
5. sa nu cedeze usor substanta medicamentoasa

Raspuns : A, C, D (7, pag. 590)

25.30. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile:

1. sunt forme farmaceutice solide
2. sunt sterile
3. sunt indicate cand substantele medicamentoase au solubilitate limitata in apa
4. sunt utile pentru o prelungire a actiunii terapeutice
5. nu sunt prevazute de F.R. X

Raspuns : B, C, D (7, pag. 589)

25.31. Sistemul terapeutic oftalmic « OCCUSERT » :

A.    este un sistem rezervor adaptat mai ales pentru substante medicamentoase hidrosolubile

B.     este un sistem rezervor pe baza de silicona care contine o substanta activa hidrofoba

C.     este un sistem terapeutic care functioneaza prin osmoza

D.    contine substanta medicamentoasa dispersata intr-un gel de acid alginic

E.     elibereaza substanta activa prin difuziune

Raspuns : A, D, E (7, pag. 593 - 594)

26. Suspensii farmaceutice

Bibliografie:
6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001

9.*** Farmacopeea Romana, editia aX-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

26.1. In suspensii, viteza de sedimentare a particulelor insolubile:

1. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate
2. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%)
3. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile concentrate
4. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie
5. scade cu scaderea concentratiei fazei solide

Raspuns: C, D (6, pag.477)

26.2. Alegeti enunturile corecte prevazute in F. R. X referitoare la suspensiile injectabile:

1. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti de suspendare
2. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de suspendare
3. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme
4. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente
5. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp

Raspuns: A, C (9, pag.512)

26.3. Care dintre urmatoarele enunturi sunt prevederi oficiale cu privire la stabilitatea suspensiilor:

1. suspensiile nu trebuie sa sedimenteze in timp
2. suspensiile pot sedimenta in timp
3. dupa agitare timp de 1-2 minute trebuie sa se redisperseze
4. dupa redispersare trebuie sa-si mentina omogenitatea pe durata administrarii
5. substantele puternic active sau toxice suspendate nu trebuie sa fie prelucrate intr-o masa care depaseste doza maxima pe 24 ore

Raspuns: B, C, D, E (9, pag.893)

26.4. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor: care dintre enunturi sunt corecte:

1. marimea particulelor
2. viteza de sedimentare
3. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei
4. vascozitatea
5. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule

Raspuns: A, B, C, D (6, pag.480)

26.5. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice:

1. umectanti
2. lubrifianti
3. conservanti
4. agenti pentru cresterea viscozitatii
5. polimeri bioadezivi

Raspuns: A, C, D (9, pag.893)

26.6. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin:

1. viteza de sedimentare lenta
2. sedimentul afanat
3. sedimentul format din particule individuale
4. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului
5. supernatant clar

Raspuns: B, E (6, pag. 478)

26.7. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor puternic active: care dintre enunturi este corect

1. se evita prepararea de suspensii cu acestea
2. in cazuri exceptionale se face suspendarea unor cantitati reduse la jumatate fata de cele prescrise
3. cantitatea prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 24 ore
4. cantitatea suspendata poate depasi doza maxima pe 24 de ore daca substanta respectiva nu este un stupefiant
5. daca substanta care se suspenda este un stupefiant se va recurge la solubilizarea micelara

Raspuns: C (9, pag.894)

26.8. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor: care dintre enunturi sunt corecte

1. suspensiile care contin antibiotice
2. suspensii care se aplica pe plagi
3. suspensii care se aplica pe arsuri
4. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor
5. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare

Raspuns: B, C, D (9, pag. 894)

26.9. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii, in monografia de generalitati: care din enunturi sunt corecte

1. marimea particulelor
2. masa totala pe recipient
3. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”
4. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore
5. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile

Raspuns: A, B, C (9, pag. 893)

26.10. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate:

1. sedimentarea individuala a particulelor
2. lichid clar deasupra sedimentului
3. evitarea cimentarii
4. redispersare foarte usoara
5. riscul formarii de sediment cimentat

Raspuns: A, E (6, pag. 476)

26.11. Suspensii care se administreaza pe alta cale de administrare decat cea orala, pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din F.R. X si care trebuie sa corespunda si prevederilor acelor forme farmaceutice:

1. unguente
2. supozitoare
3. colire
4. solutii injectabile
5. solutii perfuzabile

Raspuns: C, D (9, pag. 709, 512)

26.12. Ce proprietati prezinta suspensiile floculate:

1. cristale individuale care sedimenteaza rapid
2. flocoane laxe care sedimenteaza rapid
3. supernatant opalescent
4. volum mic de sedimentare
5. sediment cimentat

Raspuns: B (6, pag. 478)

26.13. Factori care influenteaza favorabil stabilitatea suspensiilor:

1. dimensiunea particulelor solide insolubile
2. umectarea particulelor solide
3. vascozitatea mediului
4. lipsa sarcinii electrice
5. lipsa stratului de hidratare

Raspuns: A, B, C (6, pag.477)

26.14. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru 24 de ore:

1. pentru substantele anodine
2. pentru substantele puternic active
3. pentru substantele toxice
4. pentru substantele colorante
5. pentru substantele antioxidante

Raspuns: B, C (9, pag. 893)

26.15. Suspensiile apoase sunt sisteme disperse eterogene formate din:

1. particule solide insolubile in apa
2. ulei de floarea soarelui
3. alcool
4. acetona
5. glicerol

Raspuns: A (9, pag. 893)

26.16. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin:

1. particule solide dispersate individual
2. particule agregate in flocoane
3. viteza de sedimentare mare
4. vascozitate mare a mediului de dispersie
5. sediment lax

Raspuns: A (6, pag 476-477)

26.17. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele proprietati fizice:

1. polimorfism
2. structura cristalina
3. punct de topire
4. stare anhidra sau solvatata
5. densitate

Raspuns: A, B, D (6, pag. 476 )

26.18. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective:

1. evitarea sedimentarii particulelor suspendate
2. reducerea vitezei de sedimentare
3. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii
4. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului
5. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor

Raspuns: B, D (6, pag. 475)

26.19. Controlul calitatii suspensiilor implica determinarea:

1. marimii particulelor
2. vitezei de sedimentare
3. potentialului Zetta
4. vascozitatii
5. gradului de coalescenta

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 480)

26.20. Reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide dintr-o suspensie poate fi micsorata prin:

1. scaderea concentratiei fazei solide
2. scaderea gradului de dispersie
3. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
4. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
5. cresterea diferentei de densitate intre cele doua faze

Raspuns: D (6, pag. 477)

26.21. Stabilitatea suspensiilor defloculate poate fi imbunatatita prin:

1. reducerea dimensiunii particulelor
2. micsorarea vascozitatii mediului de dispersie
3. absenta sarcinii electrice
4. absenta peptizatorilor
5. evitarea excipientilor tixotropi sau plastici in mediul de dispersie

Raspuns : A (6, pag. 477)

26.22. La prepararea suspensiilor, umectarea particulelor solide are loc daca unghiul de contact θ:

1. este mai mic de 90˚
2. este mai mare de 90˚
3. este de 180˚
4. este de 0˚
5. se micsoreaza prin adaugarea unui tensioactiv

Raspuns : A, E (6, pag. 38 - 39)

26.23. Cel mai important factor care asigura stabilitatea fizica a suspensiilor defloculate este :

1. izotonizarea
2. umectarea
3. peptizarea
4. utilizarea unor vehicule cu vascozitate de structura
5. pulverizarea

Raspuns: D (6, pag. 475)

26.24. Cel mai important factor care asigura stabilitatea fizica a suspensiilor floculate este :

1. flocularea controlata a particulelor fazei interne in vehiculul ca atare
2. umectarea
3. peptizarea
4. flocularea controlata a particulelor fazei interne in vehicule cu vascozitate de structura
5. pulverizarea

Raspuns: A, D (6, pag. 475)

26.25. La prepararea suspensiilor floculate, flocularea particulelor suspendate se realizeaza prin:

1. neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor folosind electroliti si monitorizarea potentialului zeta
2. neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor folosind numai tensioactivi ionici si monitorizarea potentialului zeta
3. invelirea integrala a aprticulelor cu un film de tensioactiv neionogen
4. cresterea la maximum a potentialului zeta
5. folosirea unor polimeri hidrofili, caz in care se poate aprecia cu usurinta momentul flocularii

Raspuns : A (6, pag. 478)

26.26. Care din urmatoarele substante se prepara sub forma de suspensie apoasa:

1. glucoza
2. clorhidrat de procaina
3. fenobarbital
4. propifenazona
5. cafeina  

Raspuns : C (6, pag. 476)

26.27. La monografia Suspensiones, F.R. X admite ca dimensiunea particulelor suspendate sa fie de :

1. 50 μm
2. 100 μm
3. 180 μm
4. 200 μm
5. 300 μm

Raspuns : A, C (9, pag. 893)

26.28. La prepararea suspensiilor se pot folosi ca umectanti :

1. tensioactivi
2. parafina lichida
3. ulei de floarea soarelui
4. ulei de ricin
5. guma arabica

Raspuns : A (6, pag. 476)

26.29. In suspensiile farmaceutice, polimerii hidrofili actioneaza prin :

1. solubilizare micelara
2. conferire de sarcini electrice particulelor suspendate
3. adsorbtie la suprafata particulelor insolubile sub forma unui strat multimolecular
4. reducerea tensiunii interfaciale solid – lichid
5. marirea vascozitatii mediului de dispersie

Raspuns : C, E (6, 476)

26.30. Aprecierea gradului de floculare al unei suspensii se determina prin:

1. metoda diluarii
2. metoda colorarii
3. masurarea volumului de sediment format
4. metoda conductometrica
5. masurarea indicelui de refractie

Raspuns : C (6, pag. 478)

27. Unguente. Preparate transdermice

Bibliografie:
 6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001

9. *** Farmacopeea Romana, editia aX-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

27.1. Conform F. R. X, lanolina anhidra (Adeps lanae anhydricus) prezinta urmatoarele proprietati:

1. este un excipient hidrofil
2. este un emulgator apa/ulei
3. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie
4. se dizolva in apa;
5. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale

Raspuns: B, C, E (9, pag. 91)

27.2. Alegeti variantele corecte referitoare la prepararea unguentelor emulsie, conform farmacopeei:

1. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care, in prealabil s-a incorporat emulgatorul
2. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila
3. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de proprietatile acestora si de scopul terapeutic urmarit
4. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti;
5. unguentul obtinut se sterilizeaza

Raspuns: A, C, D (9, pag. 951)

27.3. Bazele de unguent oficinale in FRX sunt:

1. unguentum emulsificans
2. unguentum gliceroli
3. ungentum macrogoli
4. unguentum simplex
5. unguentum lanalcoli

Raspuns: A, B, C, D (9, pag. 954 – 960)

27.4. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati din F.R. X: care dintre enunturi este corect

1. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase
2. corpuri pseudoplastice
3. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara
4. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce intotdeauna la obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza
5. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent, ci doar a celor de natura polimerica

Raspuns: A (9, pag. 951)

27.5. Care dintre enunturi se refera la prevederi oficinale de preparare pentru unguentele care se aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor:

1. se prepara cu baze de unguent lipogeluri
2. se prepara cu baze de unguent hidrogeluri
3. se prepara cu baze de unguent cu proprietati emulsive sau peliculogene
4. se prepara prin metode care le asigura sterilitatea pana la deschiderea recipientului
5. se sterilizeaza cu oxid de etilen

Raspuns: C (9, pag. 952)

27.6. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte:

1. se prepara din polimeri hidrosolubili
2. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate
3. sunt opace;
4. aspect: clar
5. se prefera administrarea pe cornee

Raspuns: A, B, D (6, pag. 532)

27.7. Conservarea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, se face intr-unul din urmatoarele recipiente:

1. in recipiente din sticla
2. in tuburi din aluminiu
3. in tuburi din materiale plastice
4. in recipiente sterile inchise etans, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 25°C
5. in tuburi din aluminiu acoperite la interior cu rasini epoxidice, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 20°C

Raspuns: D (9, pag. 953)

27.8. In ce conditii vehiculul preparatelor dermatologice poate imbunatati absorbtia percutanata a substantei medicamentoase:

1. cand solubilitatea substantei incorporata in vehicul este redusa
2. cand solubilitatea substantei incorporata in vehicul este mare
3. cand activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mica
4. cand activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mare
5. cand vehiculul este un hidrogel

Raspuns: B, D (6, pag. 453)

27.9. Absorbtia percutanata se poate realiza prin:

1. foliculul pilos
2. si printre celulele stratului cornos
3. peretii foliculilor pilosi
4. glandele sebacee
5. glandele sudoripare

Raspuns: B, C, D, E (6, pag. 519)

27.10. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute:

1. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul
2. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul
3. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos
4. grosimea stratului cornos
5. suprafata de aplicare a preparatului pe piele

Raspuns: A, B, C, E (6, pag. 519 – 522)

27.11. STT cu nitroglicerina cedeaza substanta activa pe o durata de:

1. 12 ore
2. 24 ore
3. 72 ore
4. 4 zile
5. 7 zile

Raspuns: B (6, pag. 614)

27.12. Unguentele sterile prevazute de F.R.X. sunt:

1. aplicate pe pielea sugarilor
2. aplicate pe arsuri
3. aplicate pe plagi
4. oftalmice
5. aplicate pe mucoasa nazala

Raspuns: A, B, C, D (9, pag. 952-953)

27.13. Bazele grase hidrofobe:

1. favorizeaza absorbtia si biodisponibilitatea substantelor medicamentoase din preparate dermatologice
2. actioneaza ca preparate oclusive, dupa aplicare
3. se prepara din baze grase la care se adauga un emulgator
4. sunt usor de indepartat prin spalare cu apa
5. au capacitatea de a incorpora apa

Raspuns: B (6, pag. 532)

27.14. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X:

1. unguent cu clotrimazol 1%
2. unguent cu acetat de hidrocortizon 1%
3. unguent cu fenilbutazona 4%
4. unguent cu oxid galben de mercur 2%
5. unguent cu oxid de zinc 10%

Raspuns: A, B, C, E (9, pag. 953 – 960)

27.15. Conform F.R.X, unguentele:

1. trebuie sa aibe un aspect omogen
2. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule
3. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4,5 si 8,5
4. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4,5
5. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C

Raspuns: A, C (9, pag. 952)

27.16. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente:

1. cheratolitice
2. emoliente
3. antiseboreice
4. ecran antisolare
5. paste

Raspuns: D, E (6, pag. 518)

27.17. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt:

1. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare
2. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici
3. cedate numai pe baza gradientului de concentratie
4. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina
5. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina

Raspuns: B, E (6, pag. 523)

27.18. Bazele de unguent lavabile:

1. se indeparteaza numai prin spalare cu apa si sapun
2. pot fi anhidre sau hidratate
3. se mai numesc evanescente
4. dupa aplicare pe piele formeaza un film care nu este oclusiv
5. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidratat

Raspuns: B, C, D (6, pag. 527)

27.19. Conform F.R. X, se pastreaza la Separanda urmatoarele unguente:

1. unguentul cu clotrimazol
2. unguentul cu oxid galben de mercur
3. unguentul emulgator
4. unguentul cu acetat de hidrocortizon
5. unguentul oftalmic cu pilocarpina clorhidrica

Raspuns: D (9, pg. 953)

27.20. Criteriile de calitate in formularea unguentelor sunt:

1. stabilitatea fizico-chimica
2. puritatea
3. inocuitatea
4. eficienta
5. cantitatea fazei apoase din compozitie

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 533)

27.21. Alegeti enunturile corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice:

1. reprezinta forme farmaceutice de cedare controlata a substantei medicamentoase
2. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata, reproductibila si de lunga durata
3. exista diferite sisteme terapeutice comercializate, dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit
4. se aplica numai pe tegumente
5. au numai efecte locale

Raspuns : A, B, C (6, pag. 611 - 621)

27.22. Care dintre procesele mentionate mai jos nu constituie etapa a prepararii unguentelor anhidre de tip solutie:

1. topirea componentelor grase
2. dizolvarea substantelor active in masa topita
3. dizolvarea substantelor active in unul din componentii vehiculului
4. amestecarea cu restul bazei de unguent
5. omogenizarea la 100sC

Raspuns: E (6, pag. 533)

27.23. Care dintre urmatoarele baze de unguent sunt lavabile:

1. unguent emulgator
2. unguent cu stearina
3. vaselina
4. unguent simplu
5. glicerolatul de amidon

Raspuns: A, B, E (6, pag. 532)

27.24. Factorii fiziologici care maresc absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase sunt:

1. hidratarea stratului cornos
2. tratarea pielii cu solventi organici
3. cheratinizarea excesiva a stratului cornos
4. cresterea fluxului sanguin dermic
5. pielea intacta

Raspuns: A, B, D (6, pag. 524)

27.25. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este:

1. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
2. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
3. o matrita monolitica corespunzator formulata
4. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric
5. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate

Raspuns: A, C, D (6, pag. 523)

La prepararea produselor semisolide de tip emulsie, amestecarea fazelor se realizeaza:

1. la temperatura de 50 - 70 °C
2. la temperatura de 70 - 72 °C
3. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa
4. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie, urmata de o dispersare in picaturi mai fine
5. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa

Raspuns : B, D (6, pag. 534)

27.27. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre:

1. amestecul de vaselina si ceara
2. lanolina
3. unguentul simplu
4. unguentul emulgator
5. alcoolii de lana

Raspuns : B, C, E (6, pag. 532)

27.28. Absorbtia percutanata:

1. este un proces de difuziune activ
2. decurge contrar gradientului de concentratie
3. nu depinde de factorii fizico-chimici caracteristici substantei medicamentoase
4. este un proces de difuzie pasiv
5. nu depinde de starea pieli

Raspuns : D (6, pag. 520)

27.29. Acceleratorii de penetrare folositi la obtinerea unguentelor:

1. scad temporar capacitatea bariera a pielii
2. au actiune farmacologica
3. sunt incompatibili cu substantele active
4. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
5. sunt alergeni

Raspuns: A, D (6, pag. 527)

27.30. Penetrarea substantelor medicamentoase prin piele este crescuta in:

1. portiunea posterioara auriculara
2. zona plantara
3. zona presternala
4. zona anterioara a bratelor
5. cazul in care se administreaza esteri ai acidului nicotinic

Raspuns: A, C, E (6, pag. 544)

28. Preparate rectale. Comprimate. Capsule.

Bibliografie:
 6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001

9. *** Farmacopeea Romana, editia aX-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

28.1. Criterii pentru alegerea excipientului sau bazei de supozitor:

1. interval larg intre punctul de topire si solidificare
2. interval ingust intre punctul de topire si solidificare
3. solidificarea masei topite sa nu se faca cu contractie de volum;
4. vascozitatea excipientului topit sa fie mica spre a permite manipularea tehnologica
5. topirea sau dizolvarea la locul de aplicare sa se faca lent

Raspuns: A (6, pag. 542)

28.2. Dozele terapeutice maxime ale substantelor medicamentoase care se administreaza pe cale rectala, in comparatie cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern, sunt, conform farmacopeei:

1. reduse la jumatate
2. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala a pacientului
3. dublate
4. nemodificate
5. nu se pot folosi intrucat nu se admite administrarea substantelor care au doze maxime, pe aceasta cale de administrare

Raspuns: D (9, pag. 889)

28.3. Etape care se succed de la administrarea supozitorului pana la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala sunt:

1. topirea excipientului lipofil
2. dizolvarea excipientului hidrosolubil
3. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal
4. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala
5. transferul direct din excipient in mucoasa rectala

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 539)

28.4.In procedeele de preparare industriala prin turnare a supozitoarelor, un element particular il reprezinta:

1. prepararea masei excipientului si substantei medicamentoase
2. turnarea in forme
3. racirea formelor cu excipient si substanta medicamentoasa
4. ambalarea in cutii de carton a plachetelor cu supozitoare
5. turnarea materialului topit direct in ambalajul din material plastic, care va constitui si recipientul de conditionare

Raspuns: E (6, pag. 548)

28.5. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot aparea neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte

1. indicele de aciditate mare
2. indicele de iod mare
3. polimorfism
4. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite
5. lipsa hidrofiliei

Raspuns: C, D, E (6, pag. 543)

28.6. Pe ce cale se administreaza supozitoarele cu metronidazol prevazute in F.R. X:

1. uretrala
2. rectala
3. vaginala
4. auriculara
5. intracavitara

Raspuns: B (9, pag. 889)

28.7. Prevederi ale F.R. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare:

1. se obtin prin turnare   
2. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica
3. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale
4. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate
5. se interzice folosirea de substante auxiliare

Raspuns: A, C, D (9, pag. 889)

27.8. Care dintre urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X:

1. grasimi semisintetice
2. Brij
3. Myrj
4. masa gelatinoasa
5. masa de polietilenglicoli

Raspuns: A, D, E (9, pag. 889)

27.9. Care supozitoare sunt mentionate in F.R.X:

1. supozitoare cu glicerol
2. supozitoare cu metronidazol
3. supozitoare cu fenilbutazona
4. supozitoare cu noraminofenazona
5. supozitoare cu paracetamol

Raspuns: A, B (9, pag. 891 – 892)

28.10. Conform F. R. X, masa supozitoarelor rectale pentru adulti este de:

1. 2 – 3 g
2. 2 – 4 g
3. 1 – 2 g
4. 5 – 12 g
5. 3 – 5 g

Raspuns: A (9, pag. 889)

28.11. Supozitoarele rectale au forma:

1. cilindro-conica
2. sferica
3. ovoidala
4. de cilindri ascutiti la un capat
5. de torpila

Raspuns: A, E (9, pag. 889)

28.12. Administrarea medicamentelor pe cale rectala se abordeaza:

1. in caz de obstructii ale tractului gastrointestinal
2. in cazul substantelor inactivate de secretiile gastrice
3. pentru administrarea de durata in boli cronice
4. in cazul substantelor medicamentoase inactivate la nivel hepatic
5. in vederea asigurarii unei actiuni prelungite a substantelor medicamentoase

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 538)

28.13. Conform FR.X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in apa la 37 ± 2 °C in cel mult:

1. 15 minute
2. 30 minute
3. 1 ora
4. 2 ore
5. 3 ore

Raspuns: C (9, pag. 890)

28.14. Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor, sunt:

1. tendinta de a rancezi
2. inocuitate
3. contractie de volum la racire mica si insuficienta
4. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile)
5. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs

Raspuns: A, C, D, E (6, pag. 542 – 543)

28.15. Conform F.R. X, supozitoarele se pastreaza in recipiente bine inchise la cel mult:

1. 8 °C
2. 15°C
3. 30°C
4. 25°C
5. 18°C

Raspuns: D (9, pag. 890)

28.16. Prepararea supozitoarelor in farmacie se face prin:

1. porfirizare
2. comprimare directa
3. modelare manuala
4. granulare
5. metoda imersiei

Raspuns: C (9, pag. 899)

28. 17. Care dintre procedeele de preparare a supozitoarelor rectale sunt oficinalizate in F.R. X:

1. procedeul Munzel
2. modelarea manuala
3. topirea si turnarea masei in forme
4. metoda presarii masei
5. procedeul König

Raspuns: B, C, D (9, pag. 889)

28.18. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale in F.R. X:

1. modelare manuala
2. presare
3. topire, turnare in forme
4. supozitoare rectale
5. supozitoare vaginale

Raspuns: C, D (9, pag. 891 – 892)

28.19. Supozitoarele cu metronidazol oficinale in FR X, contin pe supozitor si sunt:

1. 1,5 g metronidazol
2. 500 mg sau 1 g metronidazol
3. supozitoare rectale
4. supozitoare vaginale
5. supozitoare uretrale

Raspuns: B, C (9, pag. 892)

28.20. Untul de cacao are urmatoarele proprietati:

1. sufera schimbari polimorfe la incalzire si topire peste 30 °C
2. sufera schimbari polimorfe la incalzire si topire peste 40 °C
3. revine la forma stabila beta in decurs de cca 4 zile de la supratopire
4. revine la forma stabila beta dupa cateva ore de la supratopire
5. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C

Raspuns: B, C, E (6, pag. 543)

28.21. Utilizarea gliceridelor semisintetice ca excipienti pentru supozitoare se bazeaza pe urmatoarele caracteristici:

1. au consistenta adecvata
2. sunt instabile si autooxidabile
3. capacitate redusa de incorporare a apei
4. contractie redusa a volumului la racire
5. sunt reprezentate de numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avand proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare, fapt ce permite alegerea excipientului in functie de caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat

Raspuns: A, E (6, pag. 543 - 544)

28.22. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare:

1. stabilitate la caldura
2. contaminare microbiana redusa
3. higroscopicitate
4. capacitate mare de dizolvare
5. dezagregare rapida

Raspuns : A, B, D (6, pag. 544)

28.23. Care dintre urmatoarele afirmatii privind prepararea supozitoarelor prin topire si turnare sunt adevarate:

1. procedeul se realizeaza la rece
2. se determina capacitatea formelor goale
3. se foloseste o cantitate de excipient si substanta activa in exces
4. se determina factorul de dislocuire
5. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare

Raspuns: B, C, D (6, pag. 546 – 547)

28.24. Care dintre urmatoarele substante poate fi utilizata ca promotor de absorbtie la preparare supozitoarelor:

1. tocoferol
2. acid sorbic
3. tensioactivi
4. hialuronidaza
5. acid oleic

Raspuns: C, D, E (6, pag. 545)

28.25. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimatele efervescente, sunt corecte:

1. contin un amestec generator de dioxid de carbon (acid citric si bicarbonat de sodiu)
2. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componentei acide si alcaline
3. toti componentii sunt solubili, cu exceptia lubrifiantului
4. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia
5. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac

Raspuns: A, B (6, pag. 576)

28.26. In formularea invelisului capsulelor gelatinoase tari se utilizeaza:

A. gelatina

B. colagenul

C. plastifianti

D. apa

E. antioxidanti

Raspuns: A, C, D (6, pag. 585)

28.27. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente :

1. stearatul de magneziu
2. talcul
3. acidul stearic
4. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare
5. benzoatul de sodiu

Raspuns: D, E (6, pag. 568)

28.28. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule gelatinoase moi oficinale:

1. tetraciclina
2. ampicilina
3. rifampicina
4. vitamina E
5. vitamina C

Raspuns: D (9, pag. 202)

28.29. Care dintre testele prevazute de F.R. X permit evaluarea capacitatii de eliberare a substantei medicamentoase din comprimate:

1. uniformitatea masei
2. dezagregarea
3. dozarea
4. conservarea
5. dizolvarea

Raspuns: B, E (9, pag. 284)

28.30. Celuloza microcristalina (Avicel) reprezinta excipientul cel mai important al comprimatelor in cazul in care acestea se obtin prin:

1. comprimare dupa granulare uscata
2. comprimare dupa granulare umeda
3. comprimare directa
4. acoperirea cu film
5. acoperirea cu zahar

Raspuns: C (6, pag. 565)

28.31. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita:

1. cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore
2. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic
3. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase
4. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologic scurt si cu indice terapeutic mare
5. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite (polimer hidrosolubil, termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar permeabil (sistem rezervor)

Raspuns: A, B, D, E (6, pag 577)

28.32. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult cresterea rezistentei mecanice a comprimatelor :

1. lubrifiantul
2. forta de comprimare
3. liantul
4. dezagregantul
5. diluantul

Raspuns : B, C (6, pag. 296, 562, 566)

28.33. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de F.R.X in masa continutului capsulelor:

1. talc
2. acid stearic
3. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
4. aerosilul
5. lactoza

Raspuns: A, B, C, D (9, pag. 193)

Lubrifiantii care micsoreaza lipirea materialului de comprimat de ponsoane si matrita sunt denumiti:

1. lubrifianti propriu-zisi
2. glisanti
3. lianti
4. antiaderenti
5. agenti antifrictionali

Raspuns : D (6, pag. 567)

28.35. F.R. X prevede, in monografia de generalitati Compressi, urmatoarele tipuri de comprimate:

1. comprimate neacoperite
2. comprimate acoperite
3. comprimate cu cedare prelungita
4. comprimate cu cedare controlata
5. comprimate pentru uz parenteral

Raspuns: A, B (9, pag. 284)

28.36. Clasificarea lubrifiantilor se face in:

1. propriu-zisi
2. solubili in benzen
3. antiaderenti
4. coloratti
5. glisanti

Raspuns: A, C, E (6, pag. 567)

28.37. Avantajele acoperirii comprimatelor:

1. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu
2. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente
3. usurarea ingerarii
4. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite
5. prelungirea actiunii

Raspuns: A, B, C, E (6, pag.569)

28.38. F.R.X. oficializeaza:

1. capsule gelatinoase tari (operculate)
2. capsule gelatinoase moi (perle)
3. microcapsule
4. nanocapsule
5. capsule amilacee

Raspuns: A, B, E (9, pag. 193)

28.39. F.R.X. prevede prepararea invelisului capsulelor din:

1. amidon
2. hidroxipropil metilceluloza
3. gelatina
4. gelatina formolizata
5. metilceluloza

Raspuns: A, C (9, pag. 192)

28.40. In formula de preparare a continutului capsulelor, F.R.X. admite cel mult:

1. 3 % talc
2. 5 % caolin
3. 1 % acid stearic
4. 1 % stearat de magneziu sau de calciu
5. 10 % aerosil

Raspuns: A, C, D, E (9, pag. 193)

28.41. Conform F.R. X, capsulele gelatinoase tari:

1. se mai numesc capsule operculate
2. se mai numesc perle
3. sunt constituite din doua parti cilindrice
4. au forma sferica
5. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera

Raspuns: A, C (9, pag. 584 – 585)

28.42. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la comprimate sunt prevazute de F.R.X:

1. sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
2. sunt destinate administrarii pe cale orala si vaginala
3. se obtin prin comprimare directa sau dupa o prealabila granulare
4. pot fi neacoperite si acoperite
5. se conserva in recipiente bine inchise

Raspuns: A, C, D, E (9, pag. 284)

28.43. Conform F.R.X, comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege:

1. in apa, in cel mult 15 minute, daca nu se prevede altfel
2. in solutie acida de pepsina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel
3. in solutie acida de pepsina, in cel mult 30 minute, daca nu se prevede altfel
4. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel
5. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 90 minute, daca nu se prevede altfel

Raspuns: B (9, pag. 285)

28.44. Conform F.R.X, este admisa adaugarea corectorilor de gust si de miros numai pentru comprimatele:

1. care se mentin in gura
2. cu cedare rapida
3. care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
4. cu cedare prelungita
5. acoperite

Raspuns: A, C (9, pag. 284)

28.45. Conform F.R. X, daca nu se prevede altfel, in formula de preparare a comprimatelor talcul trebuie sa fie de cel mult:

Raspuns: B (9, pag. 284)

28.46. Polimerii enteroslubili folositi pentru acoperirea comprimatelor sunt:

1. PVP
2. Selac
3. acetoftalat de celuloza
4. polivinilacetoftalat
5. PEG

Raspuns: B, C, D (6, pag. 571)

28.47. Conform F.R. X, capsulele sunt invelisuri care contin doze unitare de substante active si, in functie de consistenta invelisului, difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le invelesc:

1. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preparate din gelatina, au invelis continuu, forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se inchid prin imbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante active
2. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un invelis continuu si moale de gelatina, au forma sferica sau ovala, contin substante active lichide sau sub forma de pasta sau substante solide in solutie
3. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma sferica sau ovala, contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule
4. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, care se inchid prin imbucare si contin de obicei amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granulate
5. capsulele amilacee (casete) sunt preparate din amidon, au forma de cilindrii plati ale caror diametre difera putin ca marime, permitand inchiderea lor prin suprapunere sau apasare, contin amestecuri de substante solide

Raspuns: B, D, E (9, pag. 192 – 193)

28.48. Conform F.R. X comprimatele sunt:

1. forme farmaceutice solide care contin multidoze din una sau mai multe substante active
2. forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
3. se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active cu sau fara ajutorul substantelor auxiliare
4. prin rularea masei intr-un magdaleon cilindric care se divide in parti egale
5. sunt destinate administrarii pe cale orala

Raspuns: B, C, E (9, pag. 284)

28.49. In scopul prepararii unui comprimat de marime convenabila, se utilizeaza ca excipient un:

1. diluant
2. liant
3. dezagregant
4. lubrifiant
5. edulcorant

Raspuns: A (6, pag. 565)

28.50. Liantii cei mai folositi pentru obtinerea comprimatelor sunt:

1. talcul
2. guma arabica
3. coca de amidon
4. zaharul
5. gelatina

Raspuns: B, C, D, E (6, pag. 566)