12 tenoxicamum (ph. eur.6) - tenoxicam

12 TENOXICAMUM (Ph. Eur.6) - Tenoxicam

Mr. 337,4

Tenoxicamul este 4-hidroi-2-metil-N-piridil-2H-tieno(2,3-e)-1,2tiazin-3carboxamida-1,1-dioxid.

Contine nu mai putin de 99,00% si nu mai mult de 101,0% raportata la substanta anhidra.

Proprietati fizico-chimice

Descriere: pulbere cristalina, galbena.

Solubilitate: practic insolubil in apa, putin solubil in cloroform si alcool, foarte putin solubil in etanol. Solubil in solutii alcaline si acide.

Identificare: metoda spectofotometrica in infrarosu.

Aspectul solutiei: dizolvam 0,10 g in 20 ml cloroform (R). solutia trebuie sa fie clara.

Sulfat cenusa: nu mai mult de 0,1% determinat din 1,0 g.

Apa: nu mai mult de 0,5% determinat din 1,000 g determinat din apa.

Proprietati farmacologice: administrat oral se absoarbe complet; pe calea rectala se absoarbe in proportie de 80 %. Realizeaza concentratia plasmatica la 2 ore dupa administrare orala, ceva mai tarziu dupa administrarea rectala. Se leaga de proteinele plasmatice in proportii de 99 %, patrunde bine, dar relativ lent, in lichid sinovial. Este metabolizat aproape in intregime, cu un timp de injumatatire mediu de 72 ore. In cazul administrarii orale a 20 mg odata/zi, concentratia plasmatica, de 10-15µg/ml, se obtine dupa 10-15 zile de tratament.

Indicatii: terapia simptomatica a afectiunilor reumatice inflamatorii dureroase si degenerative, artrita reumatoida, osteoartrita, spondilita anchilozanta, discopatie lombara, gonartroze si coxartroze, criza de guta. Mai este utilizat ca si antiagregant plachetar.

Efecte adverse: disconfort gastric, greata, voma, diaree, constipatie, urticarie, ameteala, cefalee, uscaciune a gurii, cresterea ureei sanguine, a creatininei, edem.

Contraindicatii: persoane cu sensibilitate la produs, cu antecedente alergice la alte AINS, cu ulcer gastro-duodenal, sau alte afectiuni gastrice, la persoane ce urmeaza sa se supuna unor interventii chirurgicale, deoarece exista pericolul de aparitie a insuficientei renale.

Interactiuni medicamentoase: au fost observate la administrarea de hidroxid de aluminiu si alte pansamente gastrice care incetinesc absorbtia tenoxicamului, insa nu modifica biodisponibilitatea acestuia. Nu se recomanda administrarea concomitenta de aspirina. Deoarece tenoxicamul inhiba agregarea plachetara si poate prelungi timpul de sangerare, aceste efecte trebuie luate in considerare la pacientii care vor suporta interventii chirulgicale.

Mod de administrare: in toate afectiunile: 20 mg/zi; 1 fiola /zi i.m. sau i.v. in primele 2 zile, apoi tratament oral, 1 comprimat /zi timp de 1-2 saptamani. Pentru bolnavii care necesita un tratament de lunga durata se recomanda administrarea pe zi a unei doze de 10 mg ca doza de intretinere [1,4,6,8,19,28].

Preparate: Tenoxicam caps. 20 mg; compr. film. 20 mg.

Neo-ensudix compr film 10 mg; liof. Pt sol. inj. 20 mg [26,32].