TUMORILE COLONULUI

TUMORILE COLONULUI

TUMORILE BENIGNE

POLIPII ADENOMATOSI

Frecventa polipilor adenomatosi variaza. Astfel, la autopsie ei sunt decelati intr-o proportie de 30 - 40 %. Statisticile radiologilor indica o frecventa de 5%, iar ale endoscopistilor de 10%.

Frecventa polipilor creste cu varsta.

Localizare: mai ales la nivelul rectosigmoidului, colonului descendent, mai rar la nivele proximale.

Histologic: exista adenoame tubulare, tuboviloase, viloase.

Au potential de malignizare direct proportional cu marimea polipului.

Radiologic, se evidentiaza o imagine lacunara bine delimitata cu pedicol mai larg sau mai ingust, mai lung sau mai scurt. Atunci cand pedicolul este proiectat ortograd, imaginea lui se suprapune polipului realizand aspectul de "palaria mexicana" sau cocarda. Conturul lacunei este bine delimitat, lobulat la formatiunile peste 2 cm.

Polipii pot fi unici sau multipli. Nu exista criterii precise radiologice de apreciere a malignizarii. Singurul in masura sa precizeze aceasta este examenul anatomopatologic. Dimensiunile polipilor sunt variabile. Potentialul de malignizare creste cu dimensiunea.

   

Fig. 236 Polipoza colica

SINDROMUL PEUTZ - JEGHERS

Sindromul Peutz-Jeghers - asociaza polipozei gastrointestinale o pigmentatie mucocutanata, de obicei periorificiala.

LIPOMUL

Se localizeaza in submucoasa, in special la nivelul cecului, mai rar la nivelul seroasei.

Este de obicei unic, mai rar multiplu.

Radioimagistic - la examenul cu bariu - lipomul apare ca o lacuna cu contur bine delimitat, neted, cu baza larga pe peretele colic.

CT - confirma diagnosticul; valorile densitatii fiind intre -80 - (-120) HU

LEIOMIOMUL

LIMFANGIOMUL

HEMANGIOMUL

ENDOMETRIOZA

TUMORILE MALIGNE

CARCINOMUL PRIMAR

Carcinomul primar colorectal este cea mai frecventa forma de carcinom gastrointestinal care are un prognostic mai bun - rata de supravietuire fiind de 50%.

Factorii favorizanti sunt: colita ulceroasa, boala Crohn, polipii, cancerul colic anterior, cancer in antecedentele heredocolaterale, carcinomul genital feminin, iradierea pelvisului, ureterosigmoidoneostomia, retinita pigmentara.

Localizare: in aproximativ 50% din cazuri carcinomul se localizeaza la nivelul rectosigmoidului, 35% la nivelul cecului si colonului ascendent, restul in celelalte segmente colice.

Anatomopatologic - exista mai multe forme carora le corespund aspecte radiologice caracteristice.

Forma vegetanta - este caracterizata prin dezvoltarea tumorii spre lumenul intestinal si are un prognostic mai bun ca celelalte forme.

Forma anulara - se dezvolta circumferential, reprezinta o leziune mai avansata si are un prognostic mai sever.

Forma ulcerativa - este localizata la nivelul unei singure margini a colonului si poate evolua spre forma anulara.

Forma schiroasa - infiltreaza peretele colonului (submucoasa si mucoasa) producand o ingrosare a lui fara a leza mucoasa.

IMAGISTICA CARCINOMULUI COLORECTAL

Modificarile imagistice depind de forma anatomopatologica. In formele vegetante - se observa o imagine lacunara, la inceput mica, cu conturul net, care nu poate fi deosebita de un polip. Biopsia este, in acest caz, metoda cea mai sigura de diagnostic. Cand vegetatia are dimensiuni mari, lacuna are un contur neregulat, prezinta semitonuri si pinteni sau ulceratii. Formatiunea este atasata unei margini a colonului. Cand formatiunea se dezvolta circumferential, se produce o stenoza excentrica cu contururi neregulate, pliuri intrerupte, realizandu-se o imaginea in "cotor de mar". Tumora se poate invagina in portiunea sanatoasa a colonului realizand imagine in "pantalon de golf". Tumorile mari ileocecale invagineaza in portiunea ascendenta evidentiindu-se o imagine lacunara caracteristica.

Carcinoamele plate sunt rare; apar ca defect unilateral al conturului.

Formele infiltrative produc o stenoza axiala cu contur neregulat. Pliurile mucoase sunt infiltrate, peretele intestinal rigid.

Calcificari intratumorale se intalnesc rar observandu-se mai ales in adenocarcinoamele mucosecretante.

   

Fig. 237Cancer colic vegetant

   

Fig.238 Cancer anular colic

ULTRASONOGRAFIA

Carcinomul produce o ingrosare a peretelui intestinal realizand un aspect in cocarda sau de pseudoinel.

COMPUTER TOMOGRAFIA

Stabileste extensia procesului tumoral, invadarea organelor din jur, depisteaza adenomegaliile metastatice regionale si la distanta precum si metastazele in alte organe

COMPLICATIILE CANCERULUI COLORECTAL

n     Ocluzia intestinala este produsa in ¾ din cazuri de cancer colorectal. In localizarile cecale, semnele imagistice sunt caracteristice ocluziei la nivelul intestinului subtire.

n     Perforatii. Necroza tumorala poate produce perforatii cu formare de abcese pericolice intraperitoneal sau retroperitoneal.

n     Colitele asociate, localizate de obicei deasupra tumorii, pot masca de cele mai multe ori leziunea de baza. Cuprinzand un segment lung al colonului - pliurile mucoase sunt mult ingrosate, neregulate.

n     Invaginatia colonului are un aspect de coild spring.

Desi sensibilitatea metodei in dublu contrast este mare, 6% din carcinoame pot fi omise. Cauze: pregatire incorecta, coexistenta diverticulozei, deficite de tehnica.

COLITA ULCEROASA

Colita ulceroasa este o afectiune inflamatorie, recidivanta caracterizata prin diaree si rectoragie.

Afecteaza varstele decadei a 2-a si a 4-a.

Boala lezeaza mai ales mucoasa, mai rar straturile profunde. Se localizeaza initial la nivelul rectului, apoi se extinde retrograd afectand colonul, care se ingroasa si se scurteaza. Seroasa este hiperemica. Ulceratiile sunt superficiale, mucoasa este hemoragica, granulara si friabila si de multe ori se formeaza polipi inflamatori.

Dupa vindecare, ulceratiile dispar, suprafata mucoasei ramane granulara sau devine atrofica. Valva ileocecala este edematiata, marita in dimensiuni, incontinenta. Ileonul terminal este afectat in 10% din cazuri (ileita back wash). Prognosticul bolii este dependent de marimea implicarii colonului. Riscul displaziei si a malignizarii este mare in colita ulcerativa. Portiunea terminala a colonului se dilata, peretele colonic este subtire, papiraceu realizand megacolonul toxic. Ulceratiile alterneaza cu insule de mucoasa normala. Riscul perforatiei este mare.

MODIFICARILE RADIOIMAGISTICE ALE COLITEI ULCEROASE

Sigmoidoscopia si colonoscopia

Diagnosticul colitei ulceroase are la baza metodele endoscopice si simptomatologia clinica.

Radiografia simpla poate evidentia:

n     un contur neregulat determinat de hipertrofia pliurilor mucoase

n     contur spiculat produs de existenta ulceratiei

n     pierderea haustrelor si a falturilor interhaustrale

n     peretele intestinal este ingrosat in colitele fulminante datorita edemului din submucoasa

n     calibrul colonului transvers creste peste 8,5 cm (N=5,5)

n     aerocolie localizata pe transvers

Radiografia simpla trebuie repetata de mai multe ori intr-o zi deoarece dilatarea toxica a colonului poate sa se dezvolte foarte rapid.

n     pneumoperitoneul indica perforatia

n     absenta continutului stercoral in colon

Examenul radioimagistic prin clisma baritata in dublu contrast

In colita ulceroasa, examenul in dublu contrast nu necesita pregatire datorita faptului ca mucoasa inflamata elimina rapid SDC. In fazele de inactivitate, este indicata pregatirea obisnuita: laxative, regim alimentar, clisma evacuatorie. Dintre cele 2 metode: contrastul dublu este mult mai sensibil (97%) pentru diagnosticul colitei decat contrastul simplu (77%).

Modificari radioimagistice:

n     modificari ale mucoasei; aspect granular, fin sau grosolan, care este evident numai pe radiografia de fata. La o examinare mai atenta, se observa ca acest aspect este format din puncte fine si inele care corespund ulceratiilor superficiale si insulelor de edem al mucoasei.

n     disparitia lizereului de siguranta.

n     conturul poate fi intrerupt de ondulatii neregulate ori de mici plusuri de substanta reprezentand ulceratiile. Ele au o adancime sub 3 mm.

n     dublul contur prin infiltrarea bariului intre mucoasa si submucoasa

n     modificari de tip polipoid determinate de inflamatia mucoasei dintre zonele ulcerate si de hipertrofia foliculilor limfatici.

Fig. 239 Modificarile in colita ulceroasa

In fazele tardive se produc:

Modificari de forma (configuratie) a colonului care sunt determinate de:

n     disparitia haustrelor

n     disparitia falturilor dintre haustre

n     largirea spatiului presacrat

n     ingustarea rectului (poate fi produsa de spasm, cand reducerea calibrului colic e mai mare de ½, este vorba de stenoza

n     ingustarea si scurtarea colonului

n     stergerea unghiurilor colonice

Fig.240 Aspectul imagistic in colita ulcero-hemoragica

Polipii inflamatori sunt prezenti in 15-20%, apar atat in perioadele de evolutie active ale bolii cat si in perioadele de vindecare. Diferenta intre polipii din faza activa si de vindecare se face examinand mucoasa din jur care in perioada de vindecare e lipsita de granulatie si ulceratii. Polipii apar ca lacune sesile sau filiforme, bine delimitate fara pedicol. In evolutie, polipii pot regresa, cate unul dintre ei se poate mari mult (polip gigant) putand fi comparat cu un carcinom.

SCINTIGRAFIA

Scintigrafia efectuata cu leucocite marcate cu In (Indiu), in fazele active ale colitei ulceroase arata o captare a izotopului la nivelul intestinal. De asemenea, este posibila masurarea eliminarii leucocitelor marcate in scaun. Fiind neinvaziva, metoda este indicata mai ales bolnavilor gravi la care celelalte metode de investigatie nu pot fi aplicate. Scintigrafia este importanta pentru decelarea activitatii bolii si aprecierea raspunsului la tratament.