Terapia psihosomatica

Terapia psihosomatica

In principiu pot fi efectuate pacientului cu boala cardiovasculara toate procedeele de terapie aici mentionate. Indicatia pentru o anumita forma de terapie tine mai putin de tabloul somatic al bolii si mai mult de personalitate, conflicte actuale, situatia psiho-sociala, mobilizarea si motivatia pacientilor.

Discutia

Orice discutie medie-pacient este importanta din punct de vedere terapeutic (anamneza, vizita, discutii in ambulator). Se ofera pacientului posibilitatea de a se exprima, intelegere pentru situatia lui actuala (boala fizica, probleme psihice, mediu social), ce astfel ofera o legatura stabila, plina de incredere. Scopuri: se intreaba despre cum a decurs pana acum viata pentru a elimina factorii de risc, in caz de boala se ajuta explicarea ei mai in detaliu, evidentierea unor probleme psihosociale si motivarea indicatiei de psihoterapie.

Sfaturi: fiecare medic poate sa dobandeasca experienta in tratarea pacientilor psihosomatici prin intermediul unui grup de lucru si/sau participarea la un curs de psihosomatica.

Psihoterapia suportlva

Discutii regulate, suportive de 15-20 minute. Scopuri: ofeita unei relatii de incredere, ajutor in evolutia bolii, modificarea felului de viata (exemplu: eliminarea factorilor de risc), invingerea problemelor actuale (meserie, familie).

Procedee de relaxare

Indicatie: toate cazurile cu simptomatologie ce apar in situatii incordate, boli functionale, tulburari de somn. HTA, dupa infarct.

• Autoantrenament: autorelaxarea prin concentrare cu ajutorul autosugestiei (exemplu:„eu sunt linistit si relaxat!').

Relaxare musculara progresiva dupa Jacobson: contractie si relaxare
sistematica, prin exercitii, a intregii musculaturi.

Terapia comportamentala

Boala psihica este generata de o patologie a comportamentului, sentimentelor, gandirii si imaginatiei. Scopuri: inlaturarea simptomelor prin modificarea comportamentului generator de boala. Metode (exemple):

Desensibilizarea sistematica: reactiile de teama la anumiti stimuli
declansatori vor fi inlaturate prin relaxare, exercitii si confruntari cu stimulii.

Biofeedback: control direct al parametrilor psihologici (exemplu: TA, puls)
cu ajutorul unor mijloace tehnice (exemplu: pacientul hipertensiv invata sa­
si scada TA prin relaxare si sa controleze aceasta situatie singur pe monitor).

Antrenament al comportamentului pentru inlaturarea stresului.

Terapia cognitiva: modificarea gandurilor, situatiilor si asteptarilor
generatoare de boala.

Psihoterapie aprofundata psihologic

Boala psihica este interpretata ca expresie a unei situatii conflictuale, exteriorizata sau interiorizata, ce conduce retrospectiv la conflicte necunoscute, nedeclansate, inca din copilarie.

Indicatia este numai atunci cand pacientul este motivat sa prelucreze conflictele ce stau la baza bolii (1-2 ore pe saptamana). Discutii in pozitie sezanda si ochi in ochi cu terapeutul. Scopuri: intelegerea, prelucrarea si inlaturarea conflictelor actuale prin intelegerea legaturii necunoscute pana atunci cu fundalul istoriei vietii sale.

Terapie psihoanalitica „clasica'

Ca si psihoterapia aprofundata psihologic, dar mai intensa si costisitoare,

Psihoterapie prin discutii centrate pe pacient (dupa Rogers)

Discutii regulate, in care in mijlocul discutiei sta pacientul (nu starea sau simptomcle), intelegerea empatica si expunerea in cuvinte a sentimentelor si necesitatilor pacientului. Scopuri: clarificarea si acceptarea propriului „eu' si intarirea convingerii de auto vindecare. Problema costurilor este rezolvata individual de catre casa de sanatate.

Terapia familiala/terapia in pereche

Familia sau partenerul de viata va fi implicat in terapia pacientului. Nu se considera bolnav doar pacientul, ci intreg sistemul familie/pereche. Pacientul sta intins pe canapea, fara contact direct ochi in ochi (asociatii mai bune). Scopuri: modificarea comportamentelor patogene a structurilor de legatura si /sau solutionarea unor conflicte necunoscute. Diferite metode de lucru (exemplu: orientarea terapeutica comportamentala sau aprofundata psihologic).

Terapia in grup

Grupele de terapie sunt utilizate ca instrumente de ingrijire. Scopuri: ajutor la inlaturarea bolii prin alti membrii ai grupului; scopuri sociale. Forme: exemplu: grupuri de terapie psihoanalitica sau comportamentala, discutii interactionale centrate pe o tema (o tema aleasa de unul din membrii grupului).

Psihoterapie stationara

ingrijire intensiva cu utilizarea concomitenta a mai multor mijloace terapeutice (exemplu: terapia individuala, terapia in grup, terapia de relaxare, pictura, terapia fizica). Importanta din punct de vedere terapeutic este si distanta temporala fata de rolul din mediul profesional si familial.

Grupe de autoajutorare

Pacientii cu acelasi tablou de boala (exemplu: pacienti cu infarct, pacienti anxiosi, alcoolici anonimi) se intalnesc regulat in grupuri fara medici sau psihoterapcuti, pentru a discuta despre bolile proprii si despre problemele psihice si sociale adiacente. Scop: ajutor reciproc pentru inlaturarea bolii.