PROPRIETATI FIZICE SI CHIMISMUL MINERALELOR

PROPRIETATI FIZICE SI CHIMISMUL MINERALELOR

Minerale-definitie

Mineralele si in general substantele cristalizate se caracterizeaza printtr-un complex de proprietati fizice, proprii naturii chimice si structurii lor interne.

2. Proprietati fizice ale mineralelor

O prima modalitate de clasificare are in vedere dependenta sau independenta lor fata de directie, criteriu in functie de care se separa proprietati fizice cu caracter scalar sau vectorial.

Proprietatile fizice scalare- in randul carora sunt incluse greutatea si caldura specifica-sunt independente de directie, sunt caracterizate printr-o valoare numerica, iar graphic se reprezinta prin puncte.

Proprietatile vectoriale-sunt dependente de directie si se impart la randul lor, in mai multe categorii, dupa tipul vectorilor si simetria suprafetei vectoriale.

Dupa tipul vectorilor se disting:

-proprietati univectoriale,caracterizate prin elemente dirijate de ordinul I, deci prin vectori polari cu valori diferite in cele doua sensuri ale unei directii. Intre acestea se numara duritatea, piroelectricitatea, piezoelectricitatea.

-proprietati bivectoriale, care au in vedere caracterul de tensori al mineralelor. O asemenea proprietate este dilatatia termica prin care cristalele isi maresc volumul in mod egal in cele doua sensuri ale unei directii.

Dupa simetria suprafetei se disting:

-proprietati cu simetrie superioara, care variaza continuu cu directia. In aceasta categorie sunt grupate proprietatile optice, termice, electrice magnetice.

-proprietati cu simetrie inferioara, care variaza discontinuu cu directia. In cadrul acestora sunt incluse clivajul, spartura, maclele, figurile de percusiunie, coeziunea, elasticitatea.

A doua modalitate de clasificare pleaca de la faptul ca proprietatile fixe exprima, din punct de vedere fenomenologic, o serie de elemente esentiale pt evolutia corpurilor cristalizate- cum sunt mecanismul cresterii si gruparii simetrice a particulelor in cristale, coeziunea edificiilor cristaline, actiunea mediilor cristalizate asupra diverselor forme de energie radianta de natura electromagnetica, influenta factorilor de mediu-temperatura, presiune, pH.

Pproprietati morfologicce-morfologia indivizilor minerali izolati

Mineralele cristalizate sunt caracterizate prin combinatia de fete care imbraca mineralul denumit TRACHT, precum si de modul de dezvoltare relativa a fetelor sale, latimea si lungimea acestora, definite prin notiunea de HABITUS.

HABITUSUL. Plecand de la faptul ca, in spatiu,orice corp prezinta trei dimnsiuni, putem distinge cristale cu:

-forme dezvoltate egal in cele trei directii constituind HABITUSUL IZOMETRIC. Este caracteristic pentru mineralale cristalizate in sistemul cubic, aparand la granati, pirita, magnetit, fluorina, diamant.

-forme forme alungite intr-o directie pt care sunt caracteristice HABITUSUL COLUMNAR: cuart, turmalin; HABITUSUL PRISMATIC: piroxeni, amfiboli; HABITUSUL BACILAR si ACICULAR: stibina; HABITUSUL FIBROS: asbest.

-forme dezvoltate predominant in doua directii pentru care sunt caracteristice HABITUSUL TABULAR: baritina, sanidina; HABITUSUL LAMELAR: oligist; HABITUSUL FOIOS sau SOLZOS: mice.

TRACHTUL. Anumite minerale prezinta o combinatie de fete atat de caracteristica incat ea poate deveni un insemnat indiciu pentru recunoasterea lor. Este cazul unor forme simple cum sunt dodecaedri romboidali de granati, cuburile de pirita si halit, octaedri de magnetit, fluorina sau spinel, dodecaedri pentagonali de pirita, romboedrii sau scalenoedrii de calcit, prismele ditrigonale de turmalin, sau prismele hexagonale de apatit.

SISTEMUL CUBIC

Cub: galena, pirita, argentit, cuprit, halit, diamant, fluorina

Octaedric: diamant, aur, cuprit, spinel, magnetit, fluorina

Dodecaedru: cupru, magnetit, lazurit, granat, diamant

Trapezoedru: granat

Forme compacte, pepite, dendrite: aur, argint, curpu, argentit, smaltina, sodalit, lazurit

SISTEMUL TETRAGONAL

Bipiramida patratica: casiterit, scheelit, wulfenit, apofilit, zircon

Prisme patratice: apofilit, vezuvian, zircon

Tetraedru: calcopirita

Prisma tabulara: cobernit si autunit, wulfenit

Pseudotrapezoedru: leucit

Pseoducub: apofilit

SISTEMUL HEXAGONAL

Prisma hexagonala: corindon, piromorfit, cuart, beryl, hillerit

Bipiramida hexagonala: corindon

Hexagonal tabular: molibden, piroxen, corindon, hematit, apatit

Prisme hexagonale: wurtzit

SISTEMUL TRIGONAL

Romboedru: cinabru, hematite, calcite, siderit

Scalenoedru: calcit, rodorozit

Prisma trigonala: turmalina

Trigonal tabular: benitoit,

Masiv: bismut, stibina

SISTEMUL ROMBIC

Prisma: aragonite, baritina, stibina, wavellit, danburit, stibina

Prismatic bipiramidal: sulf, olivine, topaz

Tabular: sulf, marcasita

Pseudohexagonal tabular: ceruzit, aragonit

Acicular: mottram

Masiv: wavellit, olivine

SISTEMUL MONOCLINIC

Prisma: realgar, managanit, azurite, gips, epidot

Columna: ortoza, hornblenda

Lamellar: eritrina

Ascutit: azurite, gips, wolframit

Acicular: actinot

Pseudoromboedru: mispichel, colemnit

Pseudobipiramidal: lazulit

Pseudohexagonal tabular: muscovit, clorit

Masiv: malachite, serpentinit

SISTEMULTRICLINIC

Columna: microclin, rodonit

Lamelar: albit, disten

Ascutit: xinit

STRIATIILE FETELOR. Uneori fetele cristalelor nu sunt perfect netede ci prezinta unele striatii care pot constitui un indiciu pentru identificarea mineralelor. Intalnim astfel striatii paralele (cuart), sau perpendiculare ca in cazul piritei.

Proprietati morfologice- morfologia concresterilor de minerale

In cadrul aceleaiasi specii se pot deosebi asocieri regulate, simetrice sau neregulate.

Concresterile regulate pot fi paralele sau arborescente (dendrite).

Concresterile paralele sunt formate din doua sau mai multe cristale puse astfel incat elementele lor geometrice sau cele de simetrie sa aibe o orientare comuna. Ex.: geode sau cristale de cuart sau concresterile de baritina cu fetele si muchiile paralele, sau calcit cu concresteri in forma de sceptru.

Formele scheletice sunt corncresteri arborescente, ramificate, stelate, dantelate sau scobite constituite din indivizi cristalini cu o dezvoltare incomplete.

Dendritele sunt tot concresteri arborescente caracteristice in special pt elementele native aur,argint, cupru.

Tremiile sunt forme scheletice scobite constituite din suprapuneri rectangulare in descrestere progresiva generate prin cresterea exagerata in directia muchiilor, care apar la unele cristale de sare, dezvoltate in conditiile de suprasaturatie din lagunele zonelor tropicale. In afara de tremii concave se cunosc si tremii convexe cum sunt cele dezvoltate pe fetele cristalelor de pirita. Formele scheletice reprezinta grupari de cristale si agregate de cristale incomplete dezvoltate, individualizate din solutii suprasaturate printr-un process de crestere rapida si exagerata in directia muchiilor si colturilor.

Sferolitele sunt concresteri regulate de forma sferoidala sau elipsoidala constituite din fibre dispuse in jurul unui centru de cristalizare adeseori vizibil in mijlocul globulei sferolitice. Exemple de sferolite: sferoidale de calcite, aragonit, calcedonie, marcasita, apatit, siderit.

Axiolitele sunt agregate custructura fibroasa la care fibrele sunt aranjate pe o axa rectilinie sau curbata.