Anul II Master:

Masterat in Afaceri Internationale

Disciplina:

Metode calitativ-cantitative de studiere a pietelor internationale

"Atitudini si opinii ale brasovenilor cu privire la prezenta fenomenului de violenta verbala si fizica in programele de televiziune"

Cap. I Cercetare calitativa

Motivatia alegerii temei care face obiectul carcetarii

Denumirea temei care face obiectul carcetarii calitative plecand de la tema aleasa

Optiunea pentru Focus Group ca metoda calitativa de cercetare

Justificarea optiunii pentru Focus Group ca metoda calitativa

Cine realizeaza cercetarea calitativa

Marimea esantionului si constituirea lui

Metoda proiectiva aleasa; motivare, descriere, informatii obtinute

Formularea ipotezelor si obiectivelor cercetarii calitative

Proiectarea in detaliu a ghidului moderatorului

Obtinerea datelor primare calitative. Procedura adoptata

Analiza si interpretarea datelor obtinute

Concluzii si propuneri

Cap. II Proiectarea si testarea chestionarului destinat cercetarii descriptive avand in vedere tema generala de cercetare si rezultatele cercetarii calitative

Formularea ipotezelor generale si a ipotezelor statistice

Stabilirea obiectivelor cercetarii

Prezentarea chestionarului in forma lui finala

Prezenatrea aspectelor care au stat la baza conceperii structurarii chestionarului

Cap. III Consideratii metodologice privind esantionarea

Populatia cercetata si marimea acesteia

Stabilirea marimii esantionului

Descrierea succinta a unitatii de observare, de esantionare si de analiza

Alegerea metodei de esantionare

Asigurarea reprezentativitatii esantionului, validarea esantionului in raport cu

principalele caracteristici ale populatiei cercetate

Cap. IV Analiza si interpretarea datelor primare si secundare

Statistica intrebarilor relevante

Rezultatele masurarii cu scala respectiva

Rezultatele masurarii pentru doua intrebari relevante in raport cu

caracteristicile subiectilor

Estimarea parametrilor populatiei pentru 2 variabile importante ale cercetarii

Grafice pentru statistica celor mai importante variabile

Testarea ipotezelor statistice ale cercetarii cu diferite metode

Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelor dintre procente

Analiza legaturii dintre doua variabile

Doua tabele de contigenta comentate

Trei teste χ

Doua teste Kolmogorov-Smirnov

Analiza variantei (ANOVA)

Analiza asocierii dintre variabile

Determinarea coeficientilor de asociere si a coeficientilor de corelatie

Analiza multivariabila

Cap. V Concluzii si propuneri

Cap. I Cercetare calitativa

1.1 Motivatia alegerii temei care face obiectul carcetarii

In cercetarea urmatoare, am plecat de la premisa, elementara, ca 'televiziunea poate sa adune in fata jurnalului de stiri de la ora 19.00 mai multi oameni decat toate cotidianele de dimineata si de seara la un loc'(1) si ca, la mare distanta fata de alti factori (familie, biserica, scoala, anturaj, lecturi), televiziunea este cel mai activ modelator de atitudini si mentalitati.

Mare parte dintre oameni nu citesc nici un cotidian si se dedau trup si suflet televiziunii ca unica sursa de informare. 95% dintre liceeni privesc zilnic la televizor, iar dintre acestia, doar 8,70% citesc zilnic ceva (2). "Televiziunea detine un monopol de facto asupra modelarii creierelor unei parti foarte importante a populatiei. Or, punind accentul pe faptul divers, umpland acest timp atat de pretios cu vid, cu nimic sau aproape nimic, televiziunea nu face altceva decat sa elimine informatiile pertinente necesare cetateanului"

Vorbind de o "parte foarte importanta a populatiei" (in general, nu doar varstele mici), P. Bourdieu nu exagereaza, intrucat cercetari sociologice romanesti recente, intemeiate pe date audimetrice, evidentiaza ca "tinerii petrec zilnic, in medie, 175 de minute in fata televizorului, pe cind adultii, 240 de minute".         

           S-a afirmat si s-a dovedit, de catre cercetatori specializati in domeniu (e.g. Gerbner, in Televiziunea si comportamentul social) ca violenta televizata influenteaza comportamentul, prin modelarea convingerilor oamenilor, intrucat "telespectatorii ajung sa se identifice cu ceea ce ofera imaginile si transpun reprezentarile «culturale» in practica situatiilor lor de viata cotidiana'. Un studiu efectuat recent, pe 707 familii cu un copil, de catre un grup de cercetatori americani si publicat in revista Science,  a demonstrat ca timpul petrecut in fata televizorului este strans legat de comportamentul agresiv de mai tarziu, in special pe intervalul de varste 16-22 de ani. Constatari perfect similare face, in Franta anului 2002, raportul Kriegel: "Exista efecte ale violentei televizate asupra copiilor, tinerilor si adultilor (). Efectul este net proportional cu timpul petrecut in fata micului ecran' . Presa din Romania ofera frecvent exemple, mai ales din palierul non-adultilor: un adolescent se spinzura dupa un model din filme, un pusti de 13 ani isi injunghie mortal surioara de 6 ani dupa vizionarea unui film horror, alt teenager ataca mascat o benzinarie, un june de 18 ani violeaza o fetita de 7 ani, apoi declara senin ca 's-a jucat asa cum a vazut la televizor' (Adev., 19 iulie 2005) etc. "Programele violente induc, construiesc si potenteaza agresivitatea unui copil. () In conditiile in care copilul nu vede decat filme cu batai, bombardamentul agresiv il «ajuta» sa treaca din normal in patologic" (dr. Elena Branaru, medic primar neuropsihiatru la Centru de Criza pentru Copii si Adolescenti - Spitalul Obregia) Constatind gravitatea situatiei, raportul Kriegel propunea interzicerea absoluta a imaginilor de violenta intre orele 6,30 si 22,30, ca si inasprirea sanctiunilor penale pentru difuzarea violentei si a pornografiei.

Violenta reprezinta un subiect extrem de complex, ea desemnand un fenomen deopotriva psihologic, sociologic si istoric. Odata cu aparitia si dezvoltarea televiziunii s-a nascut si intrebarea vizand posibila relatie dintre continutul violent al filmelor si emisiunilor si delicventa.

De la inceputul vietii, mass media joaca un rol fundamental in geneza conceptiilor, in dezvoltarea ideilor, in structura perceptiilor si a gandirii. Violenta televizuala tine mai putin de actele de violenta propriu-zise si mai curand de caracterul anumitor emisiuni si de dezinvoltura afisata in abordarea problemelor cotidiene. Teoretic, orice act agresiv, verbal sau fizic ce apare intr-un program de televiziune este violent.

In ultimii ani, un numar tot mai mare de telespectatori au sentimentul ca televiziunea, difuzand din ce in ce mai multe imagini violente, ar fi cauza determinanta a cresterii criminalitatii in randul tinerilor.

Pentru a preintampina aceste reactii ale populatiei, Consiliul National al Audiovizualului din Romania a lansat un amplu program numit AUDIENTA FARA VIOLENTA. Acesta a debutat prin semnarea de catre directorii posturilor de televiziune a unui protocol, prin care se angajau sa reduca programele ce contin scene de violenta, mai ales prin restrictionarea emisiunilor prin afisarea categoriilor de varsta carora li se adreseaza si mutarea reclamelor la bauturile alcoolice distilate dupa ora 22:00.

Devine asadar necesara cunoasterea atitudinilor si opiniilor populatiei telespectatoare referitoare la gradul in care exista violenta in programele de televiziune, la influenta acestui fenomen asupra comportamentului social, precum si la eficienta noilor reglementari CNA.

(1) Bordieu, Pierre: Despre televiziune, trad. de B. Ghiu, Ed. Meridiane, Buc. 1998

(2) dragan Ioan: Adolescentii de azi - o generatie crescuta cu televiziunea? Dilema, nr. 513, ian. 2003

Denumirea temei care face obiectul carcetarii calitative plecand de la tema generala:

Tema : Violenta in programele de televiziune

Tema care face obiectul cercetarii "Atitudini si opinii ale brasovenilor cu privire la prezenta fenomenului de violenta verbala si fizica in programele de televiziune"

Optiunea pentru Focus Group ca metoda calitativa de cercetare

1.3.1 Justificarea optiunii pentru Focus Group ca metoda calitativa

Pentru o mai buna cunoastere a atitudinilor si opiniilor populatiei din municipiul Brasov cu privire la existenta si impactul violentei in programele de televiziune asupra comportamentului social al indivizilor, dar si pentru conturarea obiectivelor viitoarei cercetari in acest sens, am ales metoda interviului orientat de grup (Focus-Group).

Cercetarea calitativa Focus-Group se va realiza pe doua grupuri de subiecti de interviu selectionati din randul populatiei brasovene adulte. S-a optat pentru aceasta metoda de cercetare calitativa deoarece, discutiile focalizate de grup se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate fiind generatoare de noi idei, iar raspunsurile la intrebarile formulate sunt spontane si mai putin conventionale. In cadrul discutiilor de grup subiectii se pot stimula si sustine unii pe altii, astfel incat se pot obtine efecte sinergetice concretizate intr-o mare varietate de informatii, aprecieri si idei.

Interviurile de grup ofera posibilitatea ca subiectii sa-si exprime sentimentele lor reale, nemultumirile si frustrarile, satisfactiile si bucuriile lor, cu propriile lor cuvinte.

Aceste metode ale cercetarii calitative se pot desfasura intr-un timp scurt, iar comparativ cu alte tehnici de obtinere a informatiilor primare sunt usor de realizat si mai putin costisitoare.

1.3.2 Cine realizeaza cercetarea calitativa

Cercetarea calitativa este efectuata de catre 2 moderatori: un sociolog, cu experienta in efectuarea cercetarilor calitative si un specialist in marketing.

1.3.3 Marimea esantionului si constituirea lui

Pentru aceasta au fost organizate si supuse investigatiei 2 grupuri omogene, selectate din randul populatiei municipiului Brasov si alcatuite astfel:

un grup de tineri (6 membrii), cu varsta cuprinsa intre 18-24 ani, de ambele sexe;

un grup de subiecti (6 membrii), cu varsta cuprinsa intre 18-60 ani, astfel:

~ angajati cu studii superioare;

~ angajati cu studii gimnaziale/liceale;

Recrutarea este una dintre cele mai importante etape de organizare a unei discutii de grup. Recrutarea participantilor s-a facut cu ajutorul unui chestionar de recrutare, care sa permita selectarea acelor indivizi ce corespund din punctul de vedere al unor criterii prestabilite. Chestionarul de recrutare va include, deci, intrebari cu privire la toate caracteristicile considerate a fi importante (varsta, sex, ocupatie, educatie, venit lunar mediu personal s.a.). Totodata, cu ajutorul chestionarului, printr-o intrebare specifica, se va elimina posibilitatea includerii in esantion a unei persoane care, in ultimele sase luni, a participat la o alta intalnire de acelasi gen.

Pentru a se evita situatiile in care nu se intruneste numarul de participanti dorit de cercetator, se recomanda recrutarea unui numar mai mare de indivizi.

S-a folosit metoda "interviului telefonic", fiind intervievate mai multe persoane din populatia-cadru cercetata, pentru a se ajunge la cei 12 membrii, care corespund tuturor criteriilor de selectie impuse, dar care si confirma participarea la sedintele de intervievare.

Participantii la o discutie focalizata de grup sunt remunerati. Plata efectiva s-a realizat insa numai dupa incheierea reuniunii.

1.3.4 Metoda proiectiva aleasa; motivare, descriere, informatii obtinute

Interviul a debutat prin stabilirea regulilor de desfasurare a discutiilor. A fost enuntata tema si fiecare a fost invitat sa se gandeasca cum ar vedea televiziunea fara emisiuni cu limbaj violent si caracter agresiv.

Discutia a fost lansata cu temele din ghidul de interviu, urmarindu-se doar temele mari puse in discutie si apelandu-se la celelalte intrebari doar daca ele nu erau atinse de subiecti din propria initiativa.

Informatiile astfel obtinute in urma discutiei focalizate de grup au fost ulterior supuse unei analiza de continut.

Formularea ipotezelor si obiectivelor cercetarii calitative

Ipoteze cercetarii calitative:

1. Majoritatea brasovenilor considera ca programele de televiziune contin prea multe scene de violenta fizica si verbala.

2. Majoritatea brasovenilor considera ca programele licentioase si cele care contin scene de violenta influenteaza comportamentul copiilor si tinerilor.

3. Consiliul National al Audiovizualului nu interprinde destule masuri pentru a diminua fenomenul de violenta continut de programele de televiziune.

Obiectivele studiului:

Identificarea categoriilor de programe considerate ca avand un caracter violent.

Evaluarea atitudinilor cu privire la formele de manifestare ale violentei in programul de televiziune.

Determinarea masurii in care violenta fizica si verbala din programele de televiziune influenteaza comportamentul tinerilor.

Determinarea masurii in care Consiliul National al Audiovizualului diminueaza fenomenul de violenta din programele TV.

Identificarea de noi masuri posibile pentru stoparea difuzarii fenomenului de violenta pe posturile nationale de televiziune.

1.4 Proiectarea in detaliu a ghidului moderatorului

Ghid de interviu

I Programele de televiziune vizionate:

Ce programe de televiziune vizionati de obicei pe parcursul unei zile?

Care dintre acestea considerati ca prezinta aspecte ale fenomenului de violenta?

Care sunt motivele pentru care vizionati astfel de programe?

Ce impact imediat are vizionarea unor astfel de programe asupra comportamentului dvs?

II Forme de violenta identificate in programele TV:

Ce forme de violenta puteti identifica in programele TV?

Care dintre acestea au un impact negativ mai puternic asupra comportamentului social al indivizilor.

III Segmentul cel mai receptiv la violenta televizuala:

Ce categorie de indivizi percepe cel mai usor violenta din programele TV?

IV Efectele difuzarii de programe cu caracter violent in randul tinerilor:

Considerati ca exista o legatura intre violenta televizuala si comportamentul antisocial al unor tineri?

Care credeti ca sunt efectele pe termen lung, ale violentei din programele TV asupra tinerilor?

Cunoasteti cazuri in care comportamentul agresiv al tinerilor s-a datorat violentei televizuale?

Cum s-a concretizat aceasta influenta negativa in comportamentul tanarului/tinerei respective?

V Atitudinea fata de Consiliul National al Audiovizualului:

Ce efect credeti ca are restrictionarea emisiunilor prin afisarea categoriilor de varsta carora le sunt adresate (AP,12,15,18) asupra diminuarii fenomenului de violenta?

Care este atitudinea dvs. cu privire la mutarea reclamelor la bauturile alcoolice distilate dupa ora 22:00?

Cum priviti cenzurarea limbajului licentios utilizat in cadrul programelor de televiziune?

VI Propunerea de noi masuri:

Ce masuri considerati ca ar trebui luate pentru inlaturarea efectelor negative ale violentei televizuale in randul tinerilor?

Ce masuri propuneti pentru stoparea difuzarii fenomenului de violenta pe posturile nationale de televiziune?

Categorii de teme	Interviul nr. 1	Interviul nr. 2	Interviul nr. 3	Sinteza orizontala
I- Programele de televiziune vizionate de catre subiecti: 1-1 Programe vizionate in mod frecvent 1-2 Programe cu elemente de violenta. 1-3 Motivele vizionarii    lor. 1-4 Impactul vizionarii lor.	A n a l i z	Analiza	orizontala	Sinteza:
II- Formele de violenta in programele TV: 2-1 Forme de violenta din programele TV. 2-2 Clasificarea.	a v e r	Analiza	orizontala	Sinteza:
III- Segmentul cel mai receptiv la violenta televizuala.	t i c a l	Analiza	orizontala	Sinteza:
IV- Efectele difuzarii de programe cu caracter violent: 4-1 Legatura intre violenta reala si cea televizuala. 4-2. Efectele violentei din programele TV. 4-3.Cazuri de tineri influentati de violenta din programele TV 4-4. Descrierea comportamentului acestora.	a	Analiza	orizontala	Sinteza:
V- Atitudinea fata de CNA: 5-1 Efectele restrictionarii    emisiunilor prin afisarea categoriilor de varsta carora le sunt adresate. 5-2.Atitudinea cu privire la mutarea bauturilor alcoolice distilate dupa ora 22:00 5-3.Opinii cu privire la cenzurarea limbajului.		Analiza	orizontala	Sinteza:
VI Propunerea de noi masuri 6-1. Masuri pentru inlaturarea efectelor negative. 6-2. Masuri pentru difuzarea fenomenului de violenta.		Analiza	orizontala	Sinteza:
Sinteza verticala	Sinteza: interviu nr. 1	Sinteza: interviu nr. 2	Sinteza: interviu nr.3	Sinteza: generala

1.5 Obtinerea datelor primare calitative. Procedura adoptata

Esantionarea s-a realizat cu ajutorul bazei de date din cartea de telefon din 2005, alegandu-se aleator un numar de pagina pentru a se cauta posibilii intervievati de grup si aplicandu-se un algoritm de cautare stabilit anterior.

Pentru intocmirea esantionului s-a utilizat ca metoda de esantionare "metoda aleatoare sistematica", populatia avuta in vedere fiind cea a municipiului Brasov. Astfel s-a ajuns la numarul de 12 participanti care au corespuns tuturor criteriilor de selectie si binenetles au si confirmat participarea la sedintele de intervievare.

Membrii care au fost inclusi in esantionul final au fost ulterior intervievati cu ajutorul aceluiasi chestionar si prin metoda "interviului fata in fata" pentru a fi eliminate potentialele probleme care pot aparea in cazul unei cercetari calitative.

Echipa de cercetare a fost alcatuita dintr-un specialist in marketing si dintr-un sociolog.

Esantionul este format din 2 grupuri a cate 6 persoane fizice, a caror domiciliu este in judetul Brasov, cu varste cuprinse intre 18 si 60.

Analiza si interpretarea datelor obtinute

Continutul interviurilor a fost analizat cu ajutorul unei grile elaborata pornind de la problematica studiului si in functie de obiectivele analizei. Informatiile obtinute in urma unei discutii focalizate de grup au fost supuse unei analize de continut.

Din discutiile care au avut loc intre participanti pe marginea ghidului de interviu au rezultat urmatoarele:

- brasovenii considera ca in ultimul timp, fenomenul de violenta continut de programele posturilor nationale de televiziune a crescut (12 nominalizari)

- multe dintre programele difuzate de diferite posturi au un impact negativ mai puternic asupra comportamentului social al indivizilor (8 nominalizari)

- se considera benefica difuzarea anumitor programe si reclame licentioase dupa ora 22.

(10 nominalizari)

- violenta fizica si verbala din programele televizuale este considerata mai daunatoare pentru comportamentul tinerilor (12 nominalizari)

1.7 Concluzii si propuneri

In urma cercetarii caliatative a rezultat faptul ca cei mai multi dintre participanti considera ca fenomenul de violenta in programele de televiziune a crescut simtitor. Cei mai multi au prezentat faptul ca tinerii si copii sunt cel mai tare afectati de acest fenomen lucru sesizat si in comportamentul acestora.

Majoritatea participantilor sunt de acord cu masura intreprinsa de CNA, adica de mutare a programelor care contin scene de violenta verbala si fizica dupa ara 22.00. Totodata este benefica si masura prin care se "eticheteaza" fiecare gen de program, emisiune sau film cu AP, 12, 15, 18.

Cap. II Proiectarea si testarea chestionarului destinat cercetarii descriptive

2.1 Formularea ipotezelor generale si a ipotezelor statistice

Ipotezele cercetarii:

Brasoveni se arata nemultumiti de violenta si limbajul agresiv din programele de televiziune.

Violenta din programele de televiziune este considerata de brasoveni unul dintre factorii ce influenteaza comportamentul agresiv al tinerilor.

Brasovenii nu evita filmele de actiune cu scene violente si emisiunile cu caracter agresiv.

Programul CNA "Audienta fara violenta" este cunoscut si aprobat de telespectatorii brasoveni

Ipotezele statistice:

H₀: Cel mult 80% dintre brasoveni considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor.

H₁: Mai mult de 80% dintre brasoveni considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor.

H₀: Cel putin 30% dintre brasoveni resimt influenta negativa a scenelor de violenta din programele TV.

H₁: Mai putin de 30% dintre brasoveni resimt influenta negativa a scenelor de violenta din programele TV.

H₀: Media aprecierilor privind masurile intreprinse de CNA pentru diminuarea efectelor violentei din programele de televiziune este 4.

H₁: Media aprecierilor privind masurile intreprinse de CNA pentru diminuarea efectelor violentei din programele de televiziune este diferita de 4.

H₀: Nu exista diferente semnificative intre grupurile populatiei formate in functie de variabila sex in ceea ce priveste opinia acestora in legatura cu influenta scenelor de violenta asupra comportamentului social al tinerilor.

H₁: Exista diferente semnificative intre grupurile populatiei formate in functie de variabila sex in ceea ce priveste opinia acestora in legatura cu influenta scenelor de violenta asupra comportamentului social al tinerilor.

2.2 Stabilirea obiectivelor cercetarii

Obiectivele cercetarii:

2.3 Prezentarea chestionarului in forma lui finala

Universitatea "Transilvania" - Brasov

Master in Afaceri Internationale    Nr. chestionar __________

Anul II    Data _________________

CHESTIONAR

Ce post national de televiziune urmariti cel mai des? (un singur raspuns).

c    Antena 1.

c    Pro TV.

c    Prima TV.

c    National TV.

c    Acasa.

c    B1 TV.

c    TVR 1.

c    TVR 2.

c    Atomic.

c    Tele 7 abc.

c    Altele, si anume .

Ce tipuri de programe obisnuiti sa vizionati in mod frecvent? (se aleg mai multe variante)

c    Filme artistice de actiune.

c    Emisiuni de divertisment

c    Emisiuni de stiri.

c    Talk - show - uri /dezbateri pe teme politice.

c    Emisiuni documentare.

c    Transmisiuni sportive.

c    Telenovele.

c    Altele, si anume..

In ce perioada a zilei obisnuiti sa vizionati programele de televiziune cel mai frecvent?

c    Intre orele 6.00 - 12.00.

c    Intre orele 12.00 - 18.00.

c    Intre orele 18.00 - 24.00.

c    Intre orele 24.00 - 6.00.

In medie, pe zi, cate ore alocati vizionarii diferitelor emisiuni de televiziune?

c    Sub o ora.

c    1 - 2 ore.

c    3 - 4 ore.

c    5 - 10 ore.

c    Peste 10 ore.

Atunci cand urmariti un program de televiziune, cat de mult va intereseaza urmatoarele aspecte:

6. Va rugam sa ordonati urmatoarele situatii in functie de gradul in care considerati ca ele pot duce la cresterea agresivitatii tinerilor (se acorda cifra 1 situatiei pe care o considerati cea mai daunatoare, cifra 2 pentru urmatoarea, s.a.m.d.).

c    Consumul de droguri.

c    Consumul de alcool.

c    Scenele de violenta din programele TV.

c    Influenta grupului de prieteni.

c    Video - jocurile cu scene violente.

c    Educatia precara din randul familiei.

Indicati gradul dumneavoastra de acord sau dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii (marcati cu "x" nivelul corespunzator opiniei dumneavoastra).

Cele mai multe filme difuzate de posturile nationale de televiziune contin numeroase scene de violenta.

Dezacord total Dezacord Indiferent Acord Acord total

Emisiunile de stiri reflecta un grad ridicat de agresivitate fizica si verbala.

Dezacord total Dezacord Indiferent Acord Acord total

Violenta din programele de televiziune poate genera cazuri de violenta reala.

Dezacord total Dezacord Indiferent Acord Acord total

8. In opinia dumneavoastra, care dintre urmatoarele posturi nationale de televiziune promoveaza cel mai frecvent fenomenul de violenta prin intermediul programelor difuzate? (o singura varianta de raspuns).

c Pro TV

c Antena 1.

c Prima TV.

c Acasa.

c National TV.

c TVR 1.

c TVR 2.

c B1 TV.

c Altele, si anume

Precizati in care dintre urmatoarele emisiuni de televiziune ati indentificat cele mai multe elemente de violenta fizica sau verbala? (o singura varianta de raspuns).

c    Stirile Pro TV.

c    Tradati in dragoste- Prima TV.

c    Observator - Antena 1.

c    Ciao-Darwin - Antena 1.

c    Politia in actiune- Prima TV.

c    Altele, si anume..

10. In ce masura sunteti interesat(a) de jurnalele de stiri ce au ca subiect principal fenomenul infractional? (indicati valoarea corespunzatoarea opiniei dvs. considerand egale distantele intre nivele).

Nu sunt interesat(a) 1 2 3 4 5 Sunt extrem

absolut deloc de interesat(a)

11. Cum apreciati ponderea stirilor cu caracter agresiv in totalul celor prezentate in cadrul unui jurnal ?

Foarte mare 7 6 5 4 3 2 1 Foarte mica

12. Considerati ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor?

c    Da (treceti la intrebarea nr.13).

c    Nu (treceti la intrebarea nr.16).

13. Va rugam sa incercuiti valoarea care exprima masura in care urmatoarele forme de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul tinerilor:

14. Ce categorie de varsta credeti ca resimte cel mai usor influenta negativa a violentei din programele TV?

c    6 - 11 ani.

c    12 - 17 ani.

c    18 - 23 ani.

c    24 - 29 ani.

c    30 - 35 ani.

15. In opinia dumneavoastra, care dintre urmatoarele categorii de persoane sunt mai usor influentabile de violenta din programele de televiziune?

c    Persoane de sex feminin.

c    Persoane de sex masculin.

c    Persoane de ambele sexe, in aceeasi masura.

Cunoasteti cazuri concrete de tineri al caror comportament anti-social a fost influentat de agresivitatea din programele TV?

c    Da (treceti la intrebarea nr. 17).

c    Nu (treceti la intrebarea nr. 19).

Puteti preciza cum s-a concretizat aceasta influenta negativa in comportamentul social al tinerei/tanarului respectiv?

Care a fost sursa dumneavoastra de informare cu privire la aceste cazuri? (se aleg toate variantele corespunzatoare)

c    Emisiuni de stiri.

c    Emisiuni documentare.

c    Colegi, prieteni aflati in situatii de acest gen.

c    Zvonuri.

c    Ziare/reviste.

c    Altele, si anume..

Considerati ca dumneavoastra, personal, sunteti negativ influentat de scenele de violenta din programele TV?

c    Da (treceti la intrebarea nr. 20).

c    Nu (treceti la intrebarea nr. 21).

20. In acest context, precizati in ce mod ati resimtit aceasta influenta negativa asupra comportamentului dumneavoastra?

21. Va amintiti care a fost ultimul program cu elemente de violenta fizica sau verbala, vizionat de dvs.?

c       Da. Precizati care ..

c       Nu (treceti la intrebarea nr. 23).

Precizati ce forme de violenta ati identificat in acel program TV.

Care este comportamentul dvs. in timpul difuzarii filmelor si emisiunilor cu caracter violent?

c       Urmaresc aceste programe cu mare atentie.

c       Sunt indiferent la aspectele de violenta prezentate.

c       Trec pe alt post pentru a viziona alt gen de programe.

c       Altul, si anume ..

Cand sunteti mai receptivi la scenele de violenta din programele TV?

c       Cand le vizionez cu familia.

c       Cand le vizionez cu prietenii/colegii.

c       Cand le vizionez singur.

c       Nu stiu.

25. Ati auzit de Consiliul National al Audiovizualului?

c    Da (treceti la intrebarea nr. 26).

c    Nu (treceti la intrebarea nr. 30).

26. Cum apreciati volumul de informatii pe care le detineti despre activitatea CNA pentru combaterea violentei televizuale?

foarte ridicat ridicat nici/nici scazut foarte scazut

(Marcati cu un X varianta ce corespunde opiniei dvs.)

Sunteti multumit de masurile intreprinse de CNA pentru diminuarea efectelor violentri din programele de televiziune? (indicati valoarea corespunzatoarea opiniei dvs. considerand egale distantele intre nivele).

Nu sunt multumit 1 2 3 4 5 Sunt extrem

absolut deloc de multumit

Care sunt principalele dvs. nemultumiri fata de aceste masuri intreprinse de CNA?

29. Cum apreciati eficienta sanctiunilor acordate de CNA posturilor nationale de televiziune pentru nerespectarea reglementarilor in vigoare?

foarte ridicata ridicata nici/nici scazuta foarte scazuta

(Marcati cu un X varianta ce corespunde opiniei dvs.)

30. In ce masura urmatoarele actiuni ale CNA prezinta importanta pentru dvs. in ceea ce priveste eficienta lor in diminuarea fenomenului de violenta televizuala? (incercuiti o cifra ce corespunde parerii dvs.)

31. Cum credeti ca va evolua prezenta fenomenului de violenta in programele de televiziune?

c       Se va diminua.

c       La fel.

c       Se va accentua.

c       Nu stiu.

In incheiere va rugam sa aveti amabilitatea de a ne raspunde la cateva intrebari de identificare.

32. Ce varsta aveti? ..

Sunteti:

c       Elev.

c       Student.

c       Intelectual (cu studii superioare).

c       Functionar (cu studii medii).

c       Muncitor.

c       Somer.

Sexul interlocutorului:

c       Masculin.

c       Feminin

Care este venitul lunar net al familiei dvs.?

c       0 - 800 RON.

c       800-1600 RON.

c       1601 - 2400 RON.

c       Peste 2400 RON.

Va multumim pentru colaborare!

2.4 Prezenatarea aspectelor care au stat la baza conceperii structurarii chestionarului

Tipul cercetarii si metoda de obtinere a datelor primare

Pentru cercetarea a carei tema este "atitudini si opinii ale brasovenilor din municipiul Brasov cu privire la prezenta fenomenului de violenta verbala si fizica in programele de televiziune " am consierat ca fiind indicata cercetarea descriptiva, dat fiind rolul sau de a caracteriza si de a descrie caracteristicile unor fenomene de marketing sau sociale si de a determina frecventa lor de manifestare.

In cazul de fata, utilizarea cercetarii descriptive are ca scop initierea de raspunsuri la intrebari precum : "Ce fel de oameni agreeaza violenta televizuala?", "Cum se manifesta oamenii in cazul vizionarii unor programe cu caracter violent?" sau chiar "Cat de mult influenteaza violenta televizuala comportamentul social si al tinerilor?"s.a. Totodata, utilizand aceasta cercetare se urmareste sa se determine amploarea diferentelor dintre segmentele de indivizi, din punct de vedere al atitudinii fata de fenomenul violentei televizuale, al gradului de acceptare al acestui fenomen sau al influentei exercitate asupra comportamentului social al acestora.

Ca metoda de obtinere a datelor primare pentru aceasta cercetare am utilizat ancheta, realizata folosind un sistem de comunicare directa: interviul personal, direct sau in fata. Am ales aceasta metoda datorita flexibilitatii si a multiplelor sale avantaje, aceasta oferind posibilitatea unui feed-back corespunzator prin convingerea subiectilor de a participa la interviu si de a raspunde la intrebari care, altfel, ar ramane fara raspuns. Deasemenea, metoda ofera posibilitatea obtinerii unor raspunsuri mult mai precise la o serie de intrebari complexe, tinand cont si de faptul ca subiectul va raspunde conform propriei intelegeri si gandiri. Interviurile personale se vor desfasura pe o perioada indelungata ( pana la 2 ore, in cazul anchetelor la domiciliu) asigurand o rata ridicata de participare a subiectilor la desfasurarea anchetei.

Tipul de intrebari utilizate

intrebari simple (dihotomice) - cu raspunsuri de tip DA/NU: 12, 16, 19, 21, 25

intrebari care presupun o alegere unica din partea subiectilor dint-un set de alternative posibile: 1, 8, 9, 14, 15, 23, 24, 31, 33, 34, 35

intrebari care presupun o alegere multipla din mai multe variante posibile: 2, 18,

intrebari ierarhizate in scale de evaluare: 5, 6, 7, 10, 11, 13, 26, 27, 29, 30.

Intrebari deschise: 17, 20,22, 28, 32.

Intrebari cu alegere unica din mai multe alternative de frecventa (3, 4)

Ordinea de aranjare a intrebarilor

Intrebarile in cadrul chestionarului sunt aranjate intr-o ordine logica, incepand de la intrebari cu caracter general, cu un grad de dificultate mai mare.

Intrebarile ce tin de detaliu sunt plasate in partea de mijloc a chestionarului, unde sunt intercalate cu intrebari ceva mai simple.Intrebarile de indentificare a subiectilor au fost plasate la sfarsitul chestionarului.

De-a lungul chestionarului au fost folosite o serie de intrebari filtru cu scopul de a segmenta esantionul pentru aprofundarea acelor aspecte la care nu pot raspunde decat o parte din subiecti.De asemenea, intrebarile care folosesc acelasi tip de scala si cele cu formulare asemanatoare au fost intercalate pe cat posibil cu alte tipuri de intrebari pentru a se evita formarea "efectului de halo". Chestionarul are in componenta 35 de intrebari.

Legaturile dintre intrebari (Schema)

Tipuri de scale folosite pentru intrebari

Am utilizat urmatoarele tipuri de scale:

Scala nominala :

scala nominala binara: 12, 16, 19, 21, 25

scala nominala de clasificare: 1, 2, 4, 8, 9, 15, 18, 23, 24, 31, 33, 34

Scala ordinala :

diferentiala semantica : 5, 6, 13, 26, 27, 29, 30

Scala lui Likert: 7

Scala interval: cu adjective bipolare de sens opus: 10, 11

Scala proportionala:

Scala proportionala cu masurare directa: 17, 20, 22, 28, 32.

Scala cu seturi de intervale de marimi egale: 3, 14, 35

Pretestarea chestionarului

Chestionarul a fost testat pe un esantion de 20 de persoane pentru a identifica si elimina posibilele erori ce apar in elaborarea chestionarului si pentru a se corela cat mai eficient cu obiectivele acestei cercetari. In urma pretestarii au fost analizate neclaritatile intervenite in parcurgerea chestionarului, au fost reformulate anumite intrebari pentru a putea fi intelese mai bine de catre respondenti, iar informatia recoltata sa fie cat mai corecta.

Cap. III Consideratii metodologice privind esantionarea

3.1 Populatia cercetata si marimea acesteia

Constituirea esantionului ce urmeaza a fi chestionat in cadrul anchetei se va face din randul pupulatiei cercetate. Stabilirea acesteia are in vedere determinarea ansamblului de persoane catre care se orienteaza cercetarea si asupra carora se vor rasfrange rezultatele cercetarii. Dupa cum rezulta din formularea temei de cercetare, populatia cercetata este formata locuitori ai municipiul Brasov.

Asadar, cadrul de esantionare la care se raporteaza aceasta cercetare este reprezentat de populatia municipiului Brasov, cu varsta cuprinsa intre 18-60 ani, de ambele sexe. Nivelul populatiei cercetate in marime totala N = 88.472 persoane, ponderea populatiei feminine este de 48,9% iar ponderea populatiei masculine este de 51,1%.

3.2 Stabilirea marimii esantionului

Pentru a determina marimea esantionului in cazul esantionarii aleatoare am avut in vedere atat nivelul de precizie al estimarii (eroare admisa) cat si intervalul de incredere.

Astfel, am considerat o eroare admisa de ± 3%, la nivelul de incredere de 95%, care conform tabelului distributiei z are valoarea de 1,96. Marimea esantionului, n, am determinat-o in cazul procentelor, dupa formula de mai jos. Deoarece nu detinem informatii despre media si disepersia populatiei cerectate vom calcula marimea esantionului avand in vedere valoarea maxima a abaterii standard ce se inregistreaza atunci cand numarul de raspunsuri favorabile este egal cu numarul de raspunsuri nefavorabile, deci p=50 %.

Vom avea:   

Unde: z² - patratul coeficientului z corespunzator nivelului de incredere.
p - procentul raspunsurilor favorabile in total cazuri.
q = "1-p"= procentul raspunsurilor nefavorabile in total cazuri.
E² - patratul erorii admise exprimat in procente.

Datorita factorului timp, din motive financiare si datorita caracterului didactic al cercetarii, nu am putut lua in considerare marimea esantionului de 1067 de persoane si am observat o marime fixa de 80 de persoane. In acest caz eroarea va fi:

Intervalul de incredere va fi:

adica

3.3 Descrierea succinta a unitatii de observare, de esantionare si de analiza

In cercetarea de fata, unitatea de observare este reprezentata de persoana de la care se culeg datele primare, deci populatia cu varsta cuprinsa intre 18 - 60 de ani.

Unitatea de esantionare este reprezentata de locuinta, respectiv gospodaria.

Unitatea de analiza sau de cercetare este reprezentata de familie.

3.4 Alegerea metodei de esantionare

Utilizam o metoda de esantionare in doua faze, intr-o prima faza identificandu-se populatia care ne intereseaza, iar in a doua faza realizandu-se anchetele in randul acestora.

Asadar, prima faza presupune o esantionare de grup. Locuitorii orasului Brasov sunt grupati in 12 cartiere: Schei, Centru, Poiana Brasov, Garii - Tractorul, Timis - Triaj, Harman - Zizin, Astra, Valea Cetatii, Bratolomeu, Noua - Darste si Brasovul Vechi (conform Pagini Aurii 2003).

Se aleg aleator simplu cinci cartiere: Astra, Bartolomeu, Harman - Zizin, Racadau, Tractorul. Acestea la randul lor cuprind alte grupuri formate din strazi. Pentru fiecare cartier alegem aleator simplu cate 4 strazi:

Pentru cartierul Astra:

o    Strada Saturn;

o    Strada Neptun;

o    Strada Galaxiei;

o    Strada Cosmos.

Pentru cartierul Bartolomeu:

o    Strada Stadionului;

o    Strada Gospodarilor;

o    Strada De Mijloc;

o    Strada Agricultorilor.

Pentru cartierul Harman - Zizin:

o    Strada Branduselor;

o    Strada Iasomiei;

o    Strada Zizin;

o    B-dul Alexandru Vlahuta.

Pentru cartierul Racadau:

o    Strada Carpatilor;

o    B-dul Muncii;

o    Strada Molidului;

o    Strada Carpenului.

Pentru cartierul Garii - Tractorul:

o    B-dul Victoriei;

o    Strada 13 Decembrie;

o    Strada Prahova;

o    Strada Independentei.

Aceste strazi cuprind alte grupuri formate din imobile. Se aleg aleator cate 4 imobile de pe fiecare strada, din fiecare cartier. Avem astfel 80 de imobile. Din randul acestora se va alege esantionul in prima faza de esantionare. Fiecare imobil are un anumit numar de locuinte, iar fiecare locuinta are un anumit numar de persoane. se chestioneaza toate persoanle care compun locuinta respectiva si au varsta cuprinsa intre 18 si 60 de ani.

In final avem un esantion format din 12.800 de persoane. Din acestia s-au identificat 5.000 de persoane cu varsta cuprinsa intre 18 - 60 de ani. Folosim drept cadru de esantionare lista celor 5.000 de persoane ordonate alfabetic. In cea de-a doua faza, pentru stabilirea componentei finale a esantionului de 1.067 de persoane vom utiliza o esantionare stratificata, utilizand drept variabile de stratificare sexul si varsta indivizilor.

Repartizarea proportionala a acestui esantion pe straturile constituite in raport cu sexul indivizilor si, in final, pe straturile care au in vedere varsta acestora, se prezinta astfel:

Datorita factorului timp si din motive financiare, nu am putut lua in considerare marimea esantionului de 1067 de persoane si am observat o marime fixa de 80 de persoane.

3.5 Asigurarea reprezentivitatii esantionului, validarea esantionului in raport cu principalele caracteristici ale populatiei cercetate

Reprezentativitatea esantionului este asigurata in primul rand de utilizarea metodei de esantionare aleatoare stratificata. De asemenea, garantarea cu un nivel de incredere de 95% (eroare admisa 3%) a acuratetii rezultatelor determina un esantion reprezentativ.

Activitatea de validare a esantionului este realizata prin intermediul unui test de comparare a diferentelor dintre procente.

Validarea esantionului in raport cu variabila sex:

H₀: π = p

H₁: π ≠ p

Unde:

H₀ - ipoteza nula;

H₁ - ipoteza alternativa;

π - procentul la nivelul populatiei cercetate;

p - procentul la nivelul esantionului.

La nivelul unei populatii cercetate in marime totala N = 88.472 persoane, ponderea populatiei feminine este de 48,9%, iar la nivelul esantionului constituit ea reprezinta 49,82%, in conditiile in care marimea esantionului (n) este de 1.067 de persoane.

La nivelul unei populatii cercetate in marime totala N = 88.472 persoane, ponderea populatiei masculine este de 51,1%, iar la nivelul esantionului constituit ea reprezinta 50,18%, in conditiile in care marimea esantionului (n) este de 1.067 de persoane.

Constatam ca z_calc (0,6) este mai mic decat valoarea sa teoretica (1,96), ca urmare trebuie sa acceptam ipoteza nula, a inexistentei unei diferente semnificative intre cele doua procente, si astfel esantionul poate fi validat.

Cap. IV Analiza si interpretarea datelor primnare si secundare

4.1 Statistica intrebarilor relevante

4.1.1 Rezultatele masurarii cu scala respectiva + grafice

1. Ne puteti spune ce post national de televiziune urmariti cel mai des?

Dupa cum se poate observa, tinerii prefera sa vizioneze postul national de televiziune PRO TV. Modulul la aceasta intrebare este reprezentat de raspunsul "PRO TV", care intruneste 55% din totalul respondentilor.

5. Atunci cand urmariti un program de televiziune, cat de mult va intereseaza urmatoarele aspecte:

5.1 Continutul informativ:

Modulul - este reprezentat de raspunsul "Foarte mult"(=2), ce intruneste 67,5% din total raspunsuri.

Mediana: este reprezentata de valoarea 2 ("Foarte mult").

Scor mediu:

5.2. Imaginile difuzate:

Modulul - este reprezentat de raspunsul "Mult"(=1), ce intruneste 41,3% din total raspunsuri.

Mediana: este reprezentata de valoarea 1 ("Mult").

Scor mediu:

5.3. Veridicitatea faptelor difuzate:

Modulul - este reprezentat de raspunsul "Foarte mult"(=2), ce intruneste 48,8% din total raspunsuri.

Mediana: este reprezentata de valoarea 1 ("Mult").

Scor mediu:

5.4. Calitatea limbajului utilizat:

Modulul - este reprezentat de raspunsul "Foarte mult"(=2), ce intruneste 53,8% din total raspunsuri.

Mediana: este reprezentata de valoarea 2 ("Foarte mult").

Scor mediu:

5.5. Nivelul de actiune si suspans:

Modulul - este reprezentat de raspunsul "Asa si asa"(=0), ce intruneste 33,8% din total raspunsuri.

Mediana: este reprezentata de valoarea 1 ("Mult").

Scor mediu:

6. Va rugam sa ordonati urmatoarele situatii in functie de gradul in care considerati ca ele pot duce la cresterea agresivitatii tinerilor (se acorda cifra 1 situatiei pe care o considerati cea mai daunatoare, cifra 2 pentru urmatoarea, s.a.m.d.).

Tinand cont de rezultatele obtinute se poate spune ca pe primul loc intre optiunile respondentilor privind aspectele ce pot duce la cresterea agresivitatii tinerilor se afla consumul de droguri, urmat de consumul de alcool, iar pe ultima pozitie se situeaza video-jocurile cu scene violente.

7. Indicati gradul dumneavoastra de acord sau dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii (marcati cu "x" nivelul corespunzator opiniei dumneavoastra).

7.1. Cele mai multe filme difuzate de posturile nationale TV contin numeroase scene de violenta:

Pe ansamblu, tinerii oscileaza intre "Acord" si "Acord total" in legatura cu afirmatia: "Cele mai multe filme difuzate de posturile nationale TV contin numeroase scene de violenta"

Scor mediu = => opinia tinerilor se situeaza

aproape de raspunsul "Acord"("Indiferent"=0; "Acord"=1).

Mediana: este reprezentata de valoarea 1 ("Acord").

7.2. Emisiunile de stiri reflecta un grad ridicat de agresivitate fizica si verbala:

Dupa cum se poate observa din tabelul alaturat tinerii sunt, in mare masura, de "acord" cu afirmatia: "Emisiunile de stiri reflecta un grad ridicat de agresivitate fizica si verbala".

Scor mediu:

=> opinia tinerilor se situeaza aproape de raspunsul "Indiferent"("Indiferent"=0; "Acord"=1).

Mediana: este reprezentata de valoarea 1 ("Acord").

7.3. Violenta din programele de televiziune poate genera cazuri de violenta reala:

Dupa cum se poate observa din tabelul alaturat tinerii sunt, in mare masura, de "acord" cu afirmatia: "Violenta din programele de televiziune poate genera cazuri de violenta reala".

Scor mediu:

=> opinia tinerilor se situeaza aproape de raspunsul "Acord" ("Acord"=1; "Acord total"=2).

Mediana: este reprezentata de valoarea 1 ("Acord").

8. In opinia dumneavoastra, care dintre urmatoarele posturi nationale de televiziune promoveaza cel mai frecvent fenomenul de violenta prin intermediul programelor difuzate? (o singura varianta de raspuns).

Dupa cum se poate observa, tinerii considera ca postul de televiziune nationala PRO TV promoveaza cel mai frecvent fenomenul de violenta. Modulul la aceasta intrebare este reprezentat de raspunsul "PRO TV", care intruneste 62,5% din totalul respondentilor.

11. Cum apreciati ponderea stirilor cu caracter agresiv in totalul celor prezentate in cadrul unui jurnal ?

Modulul

Se observa ca majoritatea tinerilor considera ca ponderea stirilor cu caracter agresiv in totalul celor prezentate in cadrul unui jurnal este foarte mare.

Scor mediu:

13. Va rugam sa incercuiti valoarea care exprima masura in care urmatoarele forme de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul tinerilor:

13.1. Scene cu violenta fizica:

Cu valoarea "88" am codificat nonraspusurile celor care considera ca violenta din programele de televiziune nu influenteaza comportamentul social al tinerilor, deci au fost obligati sa sara peste anumite intrebari ale chestionarelor. Procentul acestora este de 16,3%.

Modulul - este reprezentat de raspunsul "Foarte mult"(=2), ce intruneste 46,3% din total raspunsuri.

Scor mediu:

Opinia tinerilor se situeaza in jurul raspunsului "Mult" ("Mult"=1; "Foarte mult"=2).

Mediana: este reprezentata de valoarea 2 ("Foarte mult").

13.2. Agresivitate verbala:

Cu valoarea "88" am codificat nonraspusurile celor care considera ca violenta din programele de televiziune nu influenteaza comportamentul social al tinerilor, deci au fost obligati sa sara peste anumite intrebari ale chestionarelor. Procentul acestora este de 16,3%.

Modulul - este reprezentat de raspunsul "Mult"(=1), ce intruneste 42,5% din total raspunsuri.

Scor mediu:

Opinia tinerilor se situeaza in jurul raspunsului "Mult" ("Nici putin,nici mult"=0; "Mult"=1).

Mediana: este reprezentata de valoarea 2 ("Foarte mult").

13.3. Scene cu conotatii sexuale:

Cu valoarea "88" am codificat nonraspusurile celor care considera ca violenta din programele de televiziune nu influenteaza comportamentul social al tinerilor, deci au fost obligati sa sara peste anumite intrebari ale chestionarelor. Procentul acestora este de 16,3%.

Modulul - este reprezentat de raspunsul "Foarte mult"(=2), ce intruneste 43,8% din total raspunsuri.

Mediana: este reprezentata de valoarea 2 ("Foarte mult").

Scor mediu:

Opinia tinerilor se situeaza in jurul raspunsului "Mult" ( "Mult"=1; "Foarte mult"=2).

15. In opinia dumneavoastra, care dintre urmatoarele categorii de persoane sunt mai usor influentabile de violenta din programele de televiziune?

Asa cum reiese din tabelul de mai sus, tinerii considera ca persoanele cel mai usor influentabile de violenta din programele de televiziune sunt persoanele de ambele sexe, in aceeasi masura. Modulul la aceasta intrebare este reprezentat de raspunsul " Persoanele de ambele sexe, in aceeasi masura", care intruneste 57,5% din totalul respondentilor.

Cu valoarea "88" am codificat nonraspusurile celor care considera ca violenta din programele de televiziune nu influenteaza comportamentul social al tinerilor, deci au fost obligati sa sara peste anumite intrebari ale chestionarelor. Procentul acestora este de 16,3%.

4.1.2 Rezultatele masurarii pentru doua intrebari relevante in raport cu caracteristicile subiectilor

33. La intrebarea: "Care este ocupatia dvs. actuala?", rezultatele masurarii sunt:

Modulul la aceasta intrebare este reprezentat de raspunsul "Student", care intruneste 27,5% din totalul respondentilor.

35.Sexul interlocutorului:

Se poate observa ca 51,3% din respondenti sunt de sex masculin si 48,8% sunt de sex feminin.

4.2 Estimarea parametrilor populatiei pentru 2 variabile importante ale cercetarii

10. In ce masura sunteti interesat(a) de jurnalele de stiri ce au ca subiect principal fenomenul infractional? (indicati valoarea corespunzatoarea opiniei dvs. considerand egale distantele intre nivele).

Se observa din tabelul alaturat ca 11,3% din tinerii intervievati nu sunt interesati absolut deloc de programele de stiri cu subiect principal fenomenul infractional, in vreme ce 16,3% sunt extrem de interesati de acestea.

Pentru aceasta intrebare putem calcula:

Modulul - este reprezentat de raspunsul cu valoarea "3" pe o scala de la 1 la 6.

Media:

unde n - marimea esantionului.

Mediana: reprezinta valoarea care se afla in mijlocul seriei de date si este reprezentata de valoarea 3.

Dispersia:

Abaterea standard:

Abaterea standard de la medie:

Estimarea parametrilor populatiei:

v      Estimare punctuala (estimam media populatiei prin media esantionului):

=; = 3,56 puncte, deci, cu aproximatie "4 puncte" este un estimator pentru media populatiei.

v      Estimare prin intervalul de incredere:

Intervalul de incredere pentru parametrul (media populatiei) este:

Unde: = media populatiei cercetate.

= valoarea estimata a lui .

= valoarea din tabelul repartitiei normale

= abaterea standard de la medie.

Avem: = 3,56.

= 1,96.

; => aceasta inseamna ca nivelul mediu al importantei acordate jurnalelor de stiri ce au ca subiect principal fenomenul infractional se va situa in intervalul [3,22 puncte; 3,89 puncte], garantand cu o probabilitate de 95%.

14. Ce categorie de varsta credeti ca resimte cel mai usor influenta negativa a violentei din programele TV?

Pentru aceasta intrebare putem calcula:

Modulul - este reprezentat de raspunsul "12 - 17 ani", ce intruneste 76,3% din total raspunsuri.

Avand in vedere ca scala utilizata este de tip interval, cu seturi de intervale de marimi egale, putem calcula urmatorii indicatori:

Media:

Acest rezultat indica faptul ca tinerii considera ca, in medie, varsta de 15 ani este cea mai usor influentabila de violenta din programele de televiziune.

Mediana: reprezinta valoarea care se afla in mijlocul seriei de date si este reprezentata de valoarea 14,5.

Dispersia:

Abaterea standard:

Abaterea standard de la medie:

Estimarea parametrilor populatiei:

Cu o probabilitate de 95% garantam ca nivelul mediu al varstei cel mai usor influentabile de violenta din programele TV se afla in intervalul [14,61; 15,44].

Cu valoarea "88" am codificat nonraspusurile celor care considera ca violenta din programele de televiziune nu influenteaza comportamentul social al tinerilor, deci au fost obligati sa sara peste anumite intrebari ale chestionarelor. Procentul acestora este de 16,3%, deci marimea esantionului luat in considerare pentru aceasta intrebare este de n=67 respondenti.

4.3 Grafice pentru statistica celor mai importante variabile (S-au realizat la subcapitolele 4.1 si 4.2)

4.4 Testarea ipotezelor statistice ale cercetarii cu diferite metode

Ipoteza 1:

H₀: Cel mult 80% dintre brasoveni considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor.

H₁: Mai mult de 80% dintre brasoveni considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor.

Deoarece marimea esantionului este mai mare de 30 de persoane, am folosit testul Z pentru testarea ipotezelor in cazul procentului.

Formularea ipotezelor:

H₀: π =80%

H₁: π>80%

Este vorba despre un test unilateral dreapta si pentru un nivel de semnificatie =0,05, valoarea = 1,64.

Determinam raportul critic:

, unde: p= procentul din esantion;p=83%

π₀=procentul presupus la nivelul populatiei;

=abaterea standard a procentului la nivelul populatiei, pe care o vom estima prin:

Se observa ca :(0,67<1,64), rezulta ca se accepta ipoteza nula H₀, cu o probabilitate de 95%. Prin urmare, rezulta ca nu putem garanta cu o probabilitate de 95% ca procentul celor care considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor este mai mare de 80%.

Ipoteza 2:

H₀: Cel putin 30% dintre brasoveni resimt influenta negativa a scenelor de violenta din programele TV.

H₁: Mai putin de 30% dintre brasoveni resimt influenta negativa a scenelor de violenta din programele TV.

Formularea ipotezelor:

H₀: π =30%

H₁: π <30%

Este vorba despre un test unilateral stanga si pentru un nivel de semnificatie =0,05, valoarea = 1,64.

Determinam raportul critic:

, unde: p= procentul din esantion;p=13%

π₀=procentul presupus la nivelul populatiei;

=abaterea standard a procentului la nivelul populatiei, pe care o vom estima prin:

Se observa ca :(-3,32<-1,64), rezulta ca se respinge ipoteza nula H₀ si se accepta ipoteza alternativa H₁, cu o probabilitate de 95%. Prin urmare, rezulta ca putem garanta cu o probabilitate de 95% ca procentul celor care resimt influenta negativa a scenelor de violenta din programele TV este mai mic de 30%.

Ipoteza 3:

H₀: Media aprecierilor privind masurile intreprinse de CNA pentru diminuarea efectelor violentei din programele de televiziune este 4,5 puncte.

H₁: Media aprecierilor privind masurile intreprinse de CNA pentru diminuarea efectelor violentei din programele de televiziune este diferita de 4,5 puncte.

In acest caz avem in vedere o scala interval cu 6 trepte( 1- nivel scazut, , 6- nivel ridicat).

Formularea ipotezelor:

H₀:

H₁:

Este vorba despre un test bilateral si, pentru un nivel de semnificatie =0,05, valoarea = 1,96.

Determinam raportul critic:

, unde: media esantionului; 3,86

media presupusa la nivelul populatiei cecertate;

s=abaterea standard in cazul esantionului;

=abaterea standard de la medie in cazul populatiei, pe care o vom estima prin:

;

Se observa ca nu se situeaza in intervalul [-1,96; 1,96], rezulta ca se respinge ipoteza nula H₀ si se accepta ipoteza alternativa H₁, cu o probabilitate de 95%. Prin urmare, rezulta ca media aprecierilor privind masurile intreprinse de CNA pentru diminuarea efectelor violentei din programele de televiziune este diferita de 4,5

Ipoteza 4:

H₀: Nu exista diferente semnificative intre grupurile populatiei formate in functie de sex in ceea ce priveste opinia acestora in legatura cu influenta scenelor de violenta asupra comportamentului social al tinerilor.

H₁: Exista diferente semnificative intre grupurile populatiei formate in functie de sex in ceea ce priveste opinia acestora in legatura cu influenta scenelor de violenta asupra comportamentului social al tinerilor.

Nota: testam legatura intre intrebarea numarul 12 si intrebarea numarul 35

Vom folosi testul pentru a testa daca exista sau nu diferente semnificative intre grupuri.

, unde:

frecventa observata a celulei ij;

frecventa asteptata a celulei ij;

Se identifica valoarea teoretica a lui din tabel cu ajutorul urmatoarelor date:

v    Nivel de semnificatie =0,05;

v    Numarul gradelor de libertate: , unde

r= nr. de linii

c= nr. de coloane

3,84

< => se accepta H₀. Deci, cu o probabilitate de 95% putem garanta ca nu exista diferente semnificative intre grupurile populatiei formate in functie de sex in ceea ce priveste opinia acestora in legatura cu influenta scenelor de violenta asupra comportamentului social al tinerilor.

4.5 Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelor dintre procente

v    Testarea diferentelor dintre doua medii:

Pentru testarea diferentelor dintre medii se utilizeaza testul Z, tinand cont de faptul ca marimea subesantioanelor este mai mare de 30 de persoane.

Vom testa daca exista diferente semnificative intre media aprecierii femeilor si media aprecierii barbatilor in ceea ce priveste interesul pentru jurnalele de stiri ce au ca subiect principal fenomenul infractional.

Mediile obtinute la nivelul esantionului sunt:

=3,34 (media aprecierii barbatilor)

=3,58 (media aprecierii femeilor)

Abaterile standard de la medie pentru cele 2 subgrupuri (femei, barbati) rezulta din calcule:

2,80; =1,88

Se considera:

n₁=numarul barbatilor din esantion; n₁=41 persoane

n₂=numarul femeilor din esantion; n₂=39 persoane

n= n₁+ n₂=80 persoane

Formulam ipotezele statistice:

H₀:

H₁:

Determinam raportul critic:, undeabaterea standard comuna a diferentelor mediilor

Regula de decizie:

Pentru un nivel de semnificatie =0,05 si = 1,96; , ceea ce inseamna ca se accepta H₀, adica nu exista diferente semnificative intre media aprecierii femeilor si media aprecierii barbatilor in ceea ce priveste interesul pentru jurnalele de stiri ce au ca subiect principal fenomenul infractional.

v    Testarea diferentelor dintre doua procente:

Pentru testarea diferentelor dintre procente se utilizeaza testul Z, tinand cont de faptul ca marimea subesantioanelor este mai mare de 30 de persoane.

S-a pornit de la ipoteza ca intre procentul femeilor care considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor si procentul barbatilor, nu exista diferente semnificative.

n₁=numarul barbatilor din esantion; n₁=41 persoane

n₂=numarul femeilor din esantion; n₂=39 persoane

n= n₁+ n₂=80 persoane

Formulam ipotezele statistice:

H₀: π₁ = π₂ (π₁ - π₂ =0); π₁ - procentul barbatilor care considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor.

H₁ π₂ - procentul femeilor care considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor.

Calculam raportul critic:

, unde:

procentul barbatilor care considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor, la nivelul esantionului; 46,3%

procentul femeilor care considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor, la nivelul esantionului; 53,7%

abaterea standard a diferentelor dintre procente;

estimarea abaterii standard a diferentelor dintre procente.

;

Regula de decizie:

Pentru un nivel de semnificatie =0,05 si = 1,96; , ceea ce inseamna ca se accepta H₀, adica nu exista diferente semnificative intre procentul femeilor si procentul barbatilor, care considera ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor.

4.6 Analiza legaturii dintre doua variabile

4.6.1 Doua tabele de contigenta comentate

Din tabelul de mai sus se poate observa ca respondentii de sex feminin considera, intr-un numar mai mare decat respondentii de sex masculin, ca scenele de violenta din programele de televiziune influenteaza comportamentul tinerilor intr-un mod negativ.

Se poate observa ca la intrebarea "Considerati ca dumneavoastra, personal, sunteti negativ influentat de scenele de violenta din programele TV?" numarul celor care au raspuns afirmativ este mai mare in randul responndentilor de sex feminin.

4.6.2 Testul

1. Tabel de contingenta intre:

Care este comportamentul dvs. in timpul difuzarii filmelor si emisiunilor cu caracter violent? * Sexul Crosstabulation

Se poate observa ca nici o frecventa asteptata nu are valoare mai mica decat 5, deci se poate aplica testul .

Dorim sa testam daca exista deosebiri semnificative pe grupe de sex in ceea ce priveste comportamentul respondentilor in timpul difuzarii filmelor si emisiunilor cu caracter violent.

Formulam ipotezele:

H₀: Nu exista diferente semnificative intre grupurile populatiei formate in functie de sex in ceea ce priveste comportamentul acestora in timpul difuzarii filmelor si emisiunilor cu caracter violent.

H₁: Exista diferente semnificative intre grupurile populatiei formate in functie de sex in ceea ce priveste comportamentul acestora in timpul difuzarii filmelor si emisiunilor cu caracter violent.

n₁=numarul barbatilor din esantion; n₁=69 persoane

n₂=numarul femeilor din esantion; n₂=31 persoane

n= n₁+ n₂=100 persoane

, unde:

frecventa observata a celulei ij;

frecventa asteptata a celulei ij;

Se identifica valoarea teoretica a lui din tabel cu ajutorul urmatoarelor date:

v    Nivel de semnificatie =0,05;

v    Numarul gradelor de libertate: , unde

r= nr. de linii

c= nr. de coloane

> => se respinge H₀ si se accepta H₁ .Deci, cu o probabilitate de 95% putem garanta ca exista diferente semnificative intre grupurile populatiei formate in functie de sex in ceea ce priveste comportamentul acestora in timpul difuzarii filmelor si emisiunilor cu caracter violent.

4.6.3 Testul Kolmogorov-Smirnov

Tabel de contingenta: aprecierea eficientei sanctiunilor acordate de CAN, in functie de sex:

Utilizam testul Kolmogorov - Smirnov pentru a compara aprecierile respondentilor grupati in functie de variabila sex cu privire la eficienta sanctiunilor acordate de CNA posturilor nationale de televiziune pentru nerespectarea reglementarilor in vigoare.

S-au respectat conditiile aplicarii testului, si anume:

v    Cele doua subesantioane (al femeilor si al barbatilor) sunt independente

v    Aprecierea eficientei sanctiunilor acordate de CNA a fost masurata ordinal, folosindu-se o diferentiala semantica cu 5 trepte.

Marimea celor doua subesantioane este:

n₁=numarul barbatilor din esantion; n₁=41 persoane

n₂=numarul femeilor din esantion; n₂=39 persoane

Avand in vedere frecventele relative cumulate ale celor doua subesantioane, ipotezele statistice vor fi enuntate astfel:

H₀: Diferenta maxima dintre frecventele relative, cumulate, pentru barbati () si pentru femei () este zero;

H₁: Diferenta maxima dintre frecventele relative, cumulate, pentru barbati () si pentru femei () este diferita de zero;

Alegem un nivel de semnificatie =0,05.

Tabel: Frecvente relative privind aprecierile brasovenilor

Diferenta maxima intre frecventele cumulate este:

Calculam valoarea teoretica a lui D, pentru doua esantioane independente (n₁, n₂>35):

Regula de decizie:

ca exista diferente in repartitiile barbatilor si femeilor in ceea ce priveste aprecierile referitoare la eficienta sanctiunilor acordate de CNA posturilor nationale de televiziune pentru nerespectarea reglementarilor in vigoare.

4.6.4 Analiza variantei (ANOVA)

Tabel : Numar de ore alocate vizionarii programelor TV in raport cu ocupatia

Pentru determinarea semnificatiei statistice a influentei ocupatiei asupra numarului de ore alocate vizionarii programelor TV utilizam analiza variantei( metoda ANOVA).

, , , , , = mediile celor sase grupuri;

=media generala a variabilei dependente.

Formulam ipotezele statistice:   

H₀: = = = = =

H₁: :

Vom considera un nivele de semnificatie de =0,05

SS in niv. =unde, = media variabilei dependente pentru modalitatea j a variabilei independente.

SS intre niv.=

SS intre niv.= 7(2,28 - 3,28)² + 22(3,45-3,28)² + 15(3,13 - 3,28)² + 14(3,57 - 3,28)² + 9(3,00 - 3,28)² +13(3,61 - 3,28)²=7,63

SS in niv. = (1 -2,28) ²+(1 - 2,28)²+(2 - 2,28)²+..+(4 - 3,61)²+( 5 - 3,61)²=87,12

SST = =SS in niv.+ SS intre niv.=7,63+87,12=94,75

F_calc,unde:

MS= media sumei patratelor variantei;

c-1= numarul gradelor de libertate; c-1 = 6-1= 5

n-c= numarul gradelor de libertate; n-c= 80-6= 74

F_calc=

Nivelul de semnificatie a lui F, din tabelul distributiei F, avand in vedere un nivel de semnificatie=0,05 si 5 grade de libertate la numarator si 74 la numitor este 2,29.

Regula de decizie:

Deoarece F_calc< F_0,05;5;74( 2,29) se accepta ipoteza nula ceea ce inseamna ca ocupatia nu influenteaza semnificativ numarul de ore alocate vizionarii emisiunilor de televiziune.

4.7. Analiza asocierii dintre variabile

4.7.1 Determinarea coeficientilor de asociere si a coeficientilor de corelatie

Coeficientul de contingenta

Utilizand testul pentru a vedea daca exista deosebiri semnificative pe grupe de sex in ceea ce priveste comportamentul respondentilor in timpul difuzarii filmelor si emisiunilor cu caracter violent., am constatat in urma acceptarii ipotezei alternative ca aceste diferente exista.

Dorim sa identificam intensitatea acestei legaturi.

Coeficientul de contingenta:

, unde: valoarea calculata a lui

n= marimea esantionului;n= 80

=> desi exista o legatura intre cele doua variabile deoarece

> , aceasta este insa o legatura slaba (C= 0,28).

Coeficientul T al lui Ciuprov

Pentru aceleasi variabile si acelasi =7,91,la un nivel de semnificatie =0,05, dorim sa cunoastem intensitatea legaturii dintre variabile prin coeficientul T al lui Ciuprov:

, unde: valoarea calculata a lui

n= marimea esantionului;n= 80;

df= numarul gradelor de libertate; df= (r-1)( k-1)=2

=>desi exista o legatura intre cele doua variabile deoarece> , aceasta este insa o legatura slaba (C= 0,26).

Coeficientul V al lui Cramer

, unde V se afla in intervalul [ 0,1] si:

valoarea calculata a lui

n= marimea esantionului;n= 80;

t= min [(r-1), (k-1)], r= numarul de randuri, k= numar de coloane

t= (3-1)(2-1)= 1

=>desi exista o legatura intre cele doua variabile deoarece> , aceasta este insa o legatura slaba (C= 0,28).

Coeficientul de corelare a rangurilor al lui Spearman

Tabel: Ordonarea situatiilor ce pot duce la cresterea agresivitatii tinerilor

Dorim sa aflam daca intre ierarhizarile facute de femei si cele facute de barbati in ceea ce priveste situatiile care pot duce la cresterea agresivitatii tinerilor exista vreo legatura.

Se va determina coeficientul de corelatie a rangului a lui Spearman, pe baza relatiei:

, unde r_s este cuprins in intervalul [-1,1];

diferenta patrata a rangurilor observate in cele doua ordonari;

n= numarul de elemente de ordonat.

=>legatura dintre ierarhizarile facute de femei si cele facute de barbati in ceea ce priveste situatiile care pot duce la cresterea agresivitatii tinerilor este extem de intensa.

4.8 Analiza multivariabila

La analiza multivariata am ales ca metoda analiza discriminanta care face parte din categoria metodelor de analiza a dependentelor, fiind o metoda explicativa.

Am considerat ca variabila dependenta ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor. (masurata nominal cu o scala dihotomica)

Ca variabile independente am considerat varsta si sexul interlocutorului.

Mediile variabilelor independente la nivelul grupurilor

Group Statistics

In tabelul de mai sus se poate observa ca medile variabilelor independente nu sunt substantial diferite. Media varstei respondentilor care au raspuns cu "da" la intrebarea "Considerati ca scenele de violenta din programele TV pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor" este de 33.60.

Rezultatele testului ANOVA pentru egalitatea mediilor

Tests of Equality of Group Means

Analiza variantei se realizeaza luand pe rand variabilele explicative care in cadrul acestei analize devin variabile dependente.

Corelatia dintre variabilele independente

Pooled Within-Groups Matrices

S-a calculat coeficientul de corelatie dintre variabilele independente iar din valoarea obtinuta rezulta faptul ca exista o legatura slaba, fiind respectata astfel conditia ca variabilele independente sa nu fie coliniare.

Valoarea proprie a functiei de discriminare

Eigenvalues

a First 1 canonical discriminant functions were used in the analysis.

In tabelul de mai sus este redata valoarea proprie a functiei de discriminare = 0.366

Testarea semnificatiei functiei de discriminare

Wilks' Lambda

Se poate observa ca functia de discriminare este seminificativa din punct de vedere statistic.

Coeficientii functiei de discriminare

Canonical Discriminant Function Coefficients

Unstandardized coefficients

Functia de discriminare va fi:

y=-5.458+0.056*X1+2.390*X2

Unde y= functia de discriminare

X1= varsta interlocutorului

X2= sexul interlocutorului

Coeficientii standardizati ai functiei discriminante

Standardized Canonical Discriminant Function Coefficients

Coeficientii functiei de discriminare au fost transformati in valori standardizate.

Corelatiile dintre variabilele independente si functia discriminanta

Structure Matrix

Pooled within-groups correlations between discriminating variables and standardized canonical discriminant functions

Variables ordered by absolute size of correlation within function.

Pe baza coeficientilor standardizati se calculeaza corelatia dintre functia de discriminare si variabilele independente, acestea fiind ordonate in functie de marimea coeficientilor. Se poate observa ca sexul interlocutorului are o putere de discriminare mai mare decat varsta.

Scorurile medii pentru cele doua grupuri

Functions at Group Centroids

Unstandardized canonical discriminant functions evaluated at group means

Pe baza scorurilor se calculeaza scorul de separare adica media celor doua scoruri ponderate cu marimea grupurilor

Sinteza

Classification Results(b,c)

a Cross validation is done only for those cases in the analysis. In cross validation, each case is classified by the functions derived from all cases other than that case.

b 88.8% of original grouped cases correctly classified.

c 88.8% of cross-validated grouped cases correctly classified.

Cap V Concluzii si propuneri

In urma cercetarii a rezultat faptul ca cel mai vizionat post de televiziune, de catre brasoveni este " PRO Tv", circa 55% din respondenti avand aceasta optiune.

In evaluarea unui program de televiziune, brasovenii se arata foarte mult interesati de continutul informativ, veridicitatea faptelor prezentate, precum si de calitatea limbajului utilizat in cadrul acelui program. De un mare interes este si calitatea imaginilor difuzate iar nivelul de actiune si suspans al programului respectiv conteaza intr-o masura mai mica.

Brasoveni sunt de parere ca drogurile si consumul acestora conduc cel mai usor la cresterea agresivitatii in randul tinerilor, aceasta situatie fiind urmata indeaproape de consumul de alcool.

In proportie de 37,5%, sunt de acord cu faptul ca cele mai multe filme difuzate de posturile nationale de televiziune contin numeroase scene de violenta, in vreme ce 46,3% dintre acestia sunt de acord cu faptul ca emisiunile de stiri reflecta un grad ridicat de agresivitate fizica si verbala.

Postul de televiziune "PRO Tv" a fost ales de 62,5% dintre respondenti ca promovand cel mai frecvent fenomenul de violenta prin intermedilu programelor difuzate, in vreme ce 52,5% dintre brasoveni considera ca "Stirile PRO Tv" contin cele mai multe elemente de violenta fizica sau verbala.

In ceea ce priveste jurnalele de stiri ce au ca subiect principal fenomenul infractional, doar 16,3% dintre respondenti s-au aratat extrem de interesati de acestea, in vreme ce 11,3% nu sunt deloc interesati in acest sens.

In proportie de 83,8%, brasovenii sunt de parere ca scenele de violenta din programele TV. pot influenta negativ comportamentul social al tinerilor, dar numai 13,8% resimt personal aceasta influenta asupra propriului comportament.

Scenele cu violenta fizica precum si scenele cu conotatii sexuale din programele TV. Sunt considerate forme de violenta ce pot influenta negativ, intr-o mare masura, comportamentul tinerilor, in vreme ce 42,5% apreciaza ca o mare influenta o poate avea si agresivitatea verbala exprimata in programele TV.

In proportie de 76,3% brasovenii considera ca violenta din programele de televiziune este cel mai usor resimtita de tinerii cu varsta cuprinsa in intervalul 12-17 ani. In ceea ce priveste categoria de persoane cel mai usor influentabila de aceasta violent, 57,5% dinre respondenti cred ca ambele sexe sunt influentabile in aceeasi masura.

In general, brasovenii evita vizionarea de filme si emisiuni cu caracter violent, 43,8% dintre acestia optand pentru un alt post de televiziune in cazul difuzarii unor astfel de programe. De asemenea, tinerii sunt mai receptivi la scenele de violenta din programele TV atunci cand le vizioneaza singuri, 48,8% dintre respondenti avand aceasta opinie.

Referitor la masurile intreprinse de Consiliul National al Audiovizualului pentru diminuarea efectelor violentei din programele TV 16,3% dintre cei intervievati nu sunt multumiti absolut deloc, in vreme ce 11,3% sunt extrem de multumiti de acestea. Eficienta sanctiunilor acordate de CNA posturilor nationale de televiziune pentru nerespectarea reglementarilor in vigoare sunt apreciate de 36,3%dintre respondenti ca fiind ridicata.

Dintre masurile intreprinse de CNA, foarte eficiente si importante sunt considerate a fi avertizarea populatiei asupra efectelor negative ale consumului de droguri si alcool ( 67,5% dintre respondenti), mutarea reclamelor la bauturile alcoolice dupa ora 22.00( 52,5% dintre respondenti) si cenzurarea limbajului licentios( 48,8%).

In ceea ce priveste evolutia fenomenului de violenta din programele de televiziune, 57,5% dintre brasoveni considera ca acesta va ramane neschimbat, in vreme ce doar 8,8% dintre acestia apreciaza o diminuare a fenomenului.